joi, 2 septembrie 2010

Legenda Camerei de Chihlimbar

Legenda Comorii Âtechovice din Republica Cehă este bazată pe romanul "The Prag Connection". Potrivit acestuia, tunelurile Hradistko din apropiere de Âtechovice ar fi pline nu numai cu aur, diamante, bijuterii şi piese de artă, ci şi cu dosare secrete de la Institutul Kaiser Wilhelm. Pornind de la documente descoperite în 1993 în zona Weimer, unii experţi cred că naziştii au ascuns şi camera de chihlimbar în respectivele tuneluri. Comandată în 1701, de Frederick I al Prusiei, Camera de Chihlimbar este una dintre cele mai mari comori realizate vreodată de om: o încăpere făurită în totalitate din ambră, de la pereţii masivi la mobila lucrată cu mare fineţe.



A fost finalizată în oraşul imperial rus Tarskoe Selo. În 1941, trupele germane au furat Camera de Chihlimbar. Patru ani mai târziu, când aliaţii au declanşat bombardamentele asupra Germaniei, ea a fost ascunsă. Cu toată strădania vânătorilor de comori, Camera de Chihlimbar nu a fost descoperită până acum. Între anii 1970 şi 1989 s-au făcut cercetări sub controlul ministerelor de Interne şi al Apărării, dar comoara tot nu a fost găsită.

Camera de Chihlimbar este considerata a opta minune a lumii. Proiectata de catre Prusia si facuta cadou Rusiei, ea este un simbol pentru relatiile diplomatice exemplare dintre aceste doua tari. Impresionanta Camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 150 millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.




Nimeni nu a reusit pana acum sa-i dea de urma cu toate ca de atunci, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati. Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare. Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita. Pana cand se va afla adevarul, internetul va colcai in continuare de teorii din ce in ce mai fantastice despre camera iar multe filme se vor inspira din povestea ei.

Chihlimbarul nu este o materie atat de valoroasa in sine, insa este nestemata pentru istoria care se poate pastra in el. Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza filmelor moderne ca "Jurassic Park" si "The Lost World".

Din intreaga camera s-a recuperat in 1997 doar o bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita. Un avocat din Bremen care pusese mana pe pretioasa piesa incerca sa o vanda unui fost ofiter de marina. Din fericire, acesta facea parte dintr-un grup de arheologi care incercau de cativa ani sa gasesca ramasitele camerei, si astfel piesa a ajuns in maini bune, adica in mainile unui muzeu din Rusia.

Daca nu o pot gasi, atunci s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980 incercand sa se creeze camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original. Insa in ciuda aparaturii moderne avuta astazi la dispozitie, impresionanta creatie este extrem de greu de dus la bun sfarsit. Se pare ca istoria isi are caile ei intortocheate si ironice: nemtii au creat camera, au facut-o cadou rusilor, au luat-o inapoi, pentru ca acum ei sa fie cei care platesc pentru reconstructia ei. Se poate spune fie ca cercul vicios a fost inchis, fie ca urmeaza sa se succeada ciclic ca pana acum.

Dar sa vedem care este istoria misterioasei camere...

In 1701 imparatul Prusiei Friedrich I de Hohenzollern a vrut sa-si indeplineasca un moft: sa aiba in palatul sau o camera cu pereti imbracati in chihlimbar. Ideea de fapt i-a venit lui Andreas Schülter din Gdansk, un arhitect si designer, care a si fost insarcinat cu crearea camerei. Ca urmare, in 1707 Gottfried Wolffram, un mestesugar maestru in chihlimbar, a fost invitat la Copenhaga pentru a lucra la acest ingenios proiect si in sase ani camera a fost finalizata. Se pare ca nici pe vremea aceea, si nici la un nivel atat de inalt, mesterii nu erau seriosi, incat Wolffram a fost dat afara si inlocuit cu alti doi maestri in chihlimbar: Gottfried Turau si Ernst Schacht. Partile deja gata au fost mutate in Palatul Charlottenburg. Proiectul lui Schülter a fost finalizat in totalitate in 1713, cele opt planse de 3,69 metri inaltime si 1,5 metri latime fiind lipite pe peretii palatului.

Impresionanta camera a fost oferita in 1717 in dar tarului Rusiei Petru cel Mare de catre imparatul Friedrich Wilhelm I ca un gest diplomatic, devenind cel mai extravagant dar oferit vreodata. Cu toate ca frumusetea si calitatea capodoperei a fost apreciata la justa sa valoare de catre poporul din St. Petersburg, Camera de Chihlimbar a fost aranjata in interiorul palatului abia in 1743, in timpul domniei tarinei Elisabeta I. Cel caruia i s-a incredintat misiunea de a aranja placile de chihlimbar intr-una din camerele Palatului de Iarna din St. Petersburg a fost designerului italian Bartolomeo Francesco Rastrelli. Acesta a modificat intreaga fatada dupa stilul rococco atunci foarte la moda. Camera de Chihlimbar a putut fi vazuta pentru prima data in 1746 in Palatul de Iarna, palat in care a fost gazduita pana in 1755; an in care a fost mutata la resedinta de vara a tarinei de la Tsarskoe Syolo.

Intrucat camerele palatului erau mult mai mari decat placile avute la dispozitie, restul camerei a fost umplut cu oglinzi si mozaicuri din pietre decorative aduse din muntii Ural, din quartz, jad, onyx, reprezentand cele cinci simturi. Iar mobilierul cu care camera a fost decorata este de o neasumuita valoare, fiind dealtfel singurul care a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial. Impodibita cu un candelabru cu 565 de lumanari a caror lumina se reflecta in peretii si pardoseala aurie a chihlimbarului, camera oferea privirii un spectacol naucitor de lumina si culoare.

In 1942 nemtii au luat Camera din Tsarskoe Selo si au mutat-o in castelul din Krolewiec (Koenigsberg). In ciuda acestei masuri de precautie, bombardamentele Marii Britanii din 1944 i-au fortat pe nemti sa o dezansambleze si sa o impacheteze in 27 de cutii, incercand sa o transporte pe apa pana in Germania. De atunci insa urma acestora s-a pierdut. In ciuda cautarilor continue comoara de chihlimbar nu a fost gasita nici pana in ziua de astazi.




Vânătorii de comori susţin că faimoasa Cameră de Chihlimbar se află într-o peşteră din apropierea satului Deutschneudorf

Un grup de căutători de comori din Germania spune că a descoperit locul unde ar putea fi ascuns aurul care face parte dintr-o colecţie rusească numită "a opta minune a lumii", înainte de a dispărea. Este vorba de celebra Cameră de Chihlimbar, furată de trupele germane, în 1941, în timpul invaziei lor în Uniunea Sovietică.

Locul unde ar putea fi ascunsă Camera de Chihlimbar şi alte giuvaeruri din aur şi argint se află în apropiere de satul german Deutschneudorf.

Testele efectuate de vânătorii de comori au arătat că, în această zonă, la adâncimea de 20 de metri, există o grotă în care se găseşte o mare cantitate de metale preţioase. Heinz-Peter Haustein, unul dintre participanţii la săpături, spune că este cu siguranţă o ascunzătoare în care se află aur, poate şi argint. Se crede că aurul provine din Camera de Chihlimbar. Accesul în peşteră va fi posibil abia peste câteva săptămâni. Au fost aduşi experţi şi ingineri care caută eventuale bombe-capcană.

Zona a fost pusă sub pază începând din acest weekend. Haustein caută de ani de zile aurul din Camera de Chihlimbar. A cheltuit deja mii de euro din propriul buzunar în scopul de a-i da de urmă. Au circulat mai multe teorii privitoare la soarta acestei comori, unii istorici susţinând că ar fi fost distrusă. Au existat şi speculaţii potrivit cărora ar fi fost scufundată în Marea Baltică.

Cea mai mare bijuterie realizată de om

Camera de Chihlimbar este cea mai mare bijuterie realizată vreodată de om. În secolul XVIII era una dintre încăperile din palatul ţarinei Ecaterina, din Sankt Petersburg. Comoara, făurită din 10.000 kilograme de chihlimbar brut şi aur, a fost dusă de nazişti la Königsburg (astăzi Kaliningrad).

În 1945, după bombardamentele aliaţilor, i s-a pierdut urma. A fost reconstituită la Sankt Petersburg, în 2003. Costul total al reconstituirii s-a ridicat la 11,5 milioane de dolari.

3 comentarii despre subiectul „Legenda Camerei de Chihlimbar”:
Anonim spunea...

camera de chihlimbar astazi este in Palatul de iarna sau in palatul Ecaterinei in orasul Puskin

Anonim spunea...

Asa e , reconstituita :) nu originala

Anonim spunea...

Palatul Ecaterinei de la Ţarskoe Selo. Reconstituit între anii 1980 - 1997. S-au folosit 6 tone chihlimbar, refăcută după planurile de acum 300 de ani, are o înălţime de 7 metri, o suprafaţă de 100 mp, 3 ziduri complet ornate cu ambră aleasă.

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.