Identificarea locului unde Traian a primit preţioasele trofee aduse de Claudius Maximus suscită încă discuţii. N-ar fi deloc exclus ca scenă de pe Columna Traiană, care reproduce momentul expunerii capului lui Decebal în tabăra romană de la Ranisstorum, să se fi petrecut în cetatea Devei, mai ales că aşa cum se vede pe scena sculptată acolo există o cetate. După tradiţie, Decebal învins s-ar fi retras din Sarmizegetusa sub zidurile Orlei, pe care el însuşi ar fi zidit-o.
La Deva tradiţia ne povesteşte despre „împăratul Decebal, care ar fi durat pe piscul singuratic din preajma Mureşului cetate de piatră", ale cărei urme se regăsesc la temeliile actualei cetăţi. Aici desnădăjduitul rege 48 şi-ar fi ridicat singur viaţa şi tot aici ar fi fost îngropat. Mai târziu, în secolul VI, scriitorul bizantin Johannes Lydos, în cartea sa De magistratibus, specifică faptul că romanii, în timpul războiului purtat cu dacii, au capturat de la aceştia „aur în greutate de cinci milioane de libre şi dublu de argint, în afară de paharele şi vasele de nepreţuită valoare". Acestea constituie singurele informaţii antice, privite ca fanteziste de cei mai mulţi arheologi. Studiile apărute în ultimul secol sunt contradictorii în privinţa evaluării corecte a imensei prăzi luate de romani de la daci. Cu toate acestea, cronicarii medievali din Transilvania evidenţiază o serie de descoperiri de tezaure, fie în apa Streiului, fie pe teritoriul centrului fortificat al dacilor din munţii Orăştiei. Unii istorici sunt în unanimitate de acord că aceste tezaure au aparţinut cândva lui Decebal. Revine, deci, în actualitate comoara lui Decebal. Despre descoperirea tezaurului lui Decebal ascuns de acesta sub apele Streiului şi, mai ales, despre uriaşa cantitate de aur şi argint luată de Traian după cucerirea Daciei, opiniile istoricilor şi arheologilor diferă.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.