NEWS


Cum se curata monedele antice ?

Nu sunt specialist in domeniu, dar am gasit pe diverse forumuri de discutii, larg dezbatuta aceasta intrebare:
cum se curata monedele antice? Unii spun ca doar cu apa si sapun, altii ca nu e recomandata deloc curatarea acestora ( sau e recomandata doar pentru monedele de argint) , altii ca sunt metode moderne de curatare cu ultrasunete si asa mai departe. Dar haideti sa vedem ce spun chiar acesti pasionati...


In general curatarea monedelor este contraindicata! Pe piata americana monedele curatate isi pierd pina la 50% din valoare. Ma refer la patina sau toning. Dar daca totusi va decideti sa curatati, in functie de metal, puteti folosi:
- pentru monedele din zinc: sare de lamiie dizolvata in apa distilata, monedele se lasa citeva minute si apoi se spala in apa distilata.
- pentru argint: daca prezinta o patina galbuie datorata pastrarii indelungate in folie de PVC (clasoarele vechi...) se scufunda in acetona citeva secunde si apoi se spala cu apa distilata. Puteti folosi si pasta de dinti, dar sa nu contina bicarbonat de potasiu (lasa zgirieturi fine)
- pentru monedele din fier: rugina se indeparteaza cu acid oxalic 50%. Incercati intii cu o moneda irecuperabila sa determinati exact timpul cit sa stea moneda in acid - e o operatie riscanta - se poate sa apara gauri in suprafata monedei daca sta prea mult!!!. Spalarea se face tot cu apa distilata. Atentie: acidul oxalic ataca emailul si marmura, deci nu il varsati in cada de baie, pe faianta sau alte obiecte sanitare! Folositi manusi!!!
- pentru cupru, patina verde se considera imposibil de scos in totalitate, dar puteti incerca sa o indepartati cu o scobitoare din lemn, si apoi spalare in acetona (nu prea da rezultate, doar daca e o oxidare superficiala)
Monedele din alama pot fi curatate (si redata stralucirea) folosind otet incalzit in care dizolvati sare de bucatarie, inmuiati o cirpa moale in el, frecati usor suprafata monedei 20-20 secunde dupa care spalati din abundenta cu apa distilata (sau apa de ploaie!)
Repet, e bine sa incercati pe monede irecuperabile ca sa vedeti rezultatele mai intii.
Mizeria de pe monede poate fi indepartata cu rezultate bune si cu o guma de sters.
In principiu insa, va recomand doar apa si sapunul!


Recomandare: nu curatati monedele cu nimic; in caz contrar rare vor fi momentele in care rezultatele vor fi pozitive.Dupa ce am stricat iremediabil mai multe monede, m-am invatat sa NU mai incerc sa curat in nici un fel monedele, la fel va recomand si dvs. Din proprie experienta va spun sa nu incercati sa curatati monedele altele decat cele de argint, fiindca rezultatul este dezastruos. Eu am facut o pasiune pentru monedele de argint si cum nu prea imi prea place patina pe monede, le curat cu pasta de dinti si periuta. Puteti sa le lasati in apa cu sare de lamaie inainte de a incepe operatiunea.


Atentie, pasta de dinti contine particule fine pe baza de dioxid de siliciu, un micro-abraziv eficient (mai dur ca sticla) care va produce o 'panza' de zgarieturi fine pe suprafata monedei frecate cu asa ceva. Pasta de dinti mai ieftina contine alumina, de asemenea abraziva. Chiar si frecarea cu periuta de dinti, fara pasta, lasa urme pe monedele de argint!! Daca dv.nu le vedeti cu ochiul liber, nu inseamna ca ele nu exista, iar la o marire chiar si de 10x apar in toata grozavia lor.

Monedele trebuie privite cu ochi critic si decis care dintre ele trebuie lasate in starea in care v-au parvenit, si care se pot supune unui anumit tip de curatare. Nu trebuie sa uitam ca suntem doar posesori temporari ai acestor obiecte, care au totusi si o alta valoare decat cea materiala. Patina unei monede face parte din istoria acesteia, si ar trebui privita cu ceva mai mult respect. Mentalitatea de tip mestesugaresc ('arama e rosie si argintul alb-stralucitor') - prezenta inca inclusiv la muzeografi dar si la multi colectionari particulari - ar trebui abandonata daca se doreste ca si colectiile romanesti, fie ele publice sau private, sa aiba calitate nu doar cantitate. De aceea in continuare nu ma voi referi la 'curatarea' propriu-zisa a monedelor.

Mai intai de toate atrag atentia catre manipularea corecta a monedelor, mai ales a celor de argint, care trebuie tinute de muchie, daca nu sunt protejate cu vreun lac special sau manevrate cu manusi (ideal ar fi sa se foloseasca manusi din bumbac nealbit cu clor). Transpiratia lasa urme urate pe monedele de argint, practic raman amprentele degetelor, negre si inestetice. Daca totusi s-au pus buricele degetelor pe moneda (si inca n-au aparut amprentele) se recomanda sa clatiti piesa in acetona sau alcool cat mai pure, dupa care o puneti intr-un cartonas cu fereastra circulara transparenta ('coin holder' din carton auto-adeziv, cu fereastra din material plastic transparent pe baza de acrilati) sau in pliculete cu unul/doua buzunare din material plastic inert ('safety flips', dar preferati-le pe cele mai rigide/mai casante, au mai putin plastifiant si ataca mult mai putin monedele). Evitati clasoarele ieftine si proaste din PVC plastifiat, contin clor care ataca metalul (de pilda monedele din alama de 1 ban etc. se inverzesc). Nu folositi 'safety flips' la monede proof, chiar si acestea elimina in timp compusi care afecteaza sensibil suprafata monedelor (cu atat mai acut daca exista si expunere la soare).

Multe monede antice de argint au o patina frumoasa, cenusie, negricioasa sau spre albastrui. Aceasta ar trebui conservata ca atare, dar totusi moneda trebuie degresata mai inainte prin imbaiere in alcool etilic sau acetona. Piesa poate fi apoi lacuita cu un lac pe baza de plexiglas (plexiglas dizolvat intr-un amestec de acetona si toluen 1:3, pt. 'concentratie' de cca 10% plexi-adica la 100 mL amestec acetona cu toluen folositi cca 10g plexiglas, si daca totusi lacul rezultat e prea viscos mai adaugati solvent). Si lacurile pe baza de nitrati de celuloza sunt potrivite, dar pe termen lung tot plexiglasul e mai bun. Avantajele sunt; reversibilitate foarte buna (lacul este solubil in acetona/amestec acetona-toluen), rezistenta la umiditate si UV, impermeabilitate etc.

Am tratat 'boala bronzului' - acel praf verde-albicios care apare la monedele de arama/bronz expuse la umezeala - cu oxid de argint. Practic aveti nevoie de solutie de azotat de argint in apa distilata (puteti cere la farmacii, de obicei acolo se vand solutii 1%, pentru uz oftalmologic, aceasta concentratie este suficienta pentru obtinerea oxidului de argint), va mai trebuie hidroxid de sodiu (soda caustica-ATENTIE la manipulare, folositi manusi de plastic, este puternic coroziva) sau de potasiu, ceva apa distilata si alcool etilic (merge si spirt). In prima etapa faceti o solutie de soda caustica in apa distilata (nu foarte concentrata, cam o lingurita la 100 mL apa e destul), apoi turnati incet aceasta solutie intr-un vas de sticla (de preferat transparent) unde se afla solutia de azotat de argint 1%. Veti obtine un precipitat brun (nu adaugati solutie de soda caustica in exces ca sa nu vi se dizolve acest precipitat!), pe care il filtrati printr-o panza curata, il spalati bine pe acea panza cu apa distilata si il puneti intr-un flacon mic, etans, adaugand si alcool peste el. Puteti folosi mult timp din cantitatea preparata o data.

Cum se trateaza 'boala bronzului' cu oxid de argint: folosind o scobitoare ascutita raclati depozitul sfarimicios verde-albicios de pe moneda, clatiti cu alcool si apoi cu o spatula adaugati putin oxid de argint (obtinut ca mai sus) exact in locul unde s-a dezvoltat b.b., puneti o picatura/cateva picaturi de alcool peste oxidul de argint si apoi introduceti moneda intr-o 'camera umeda' (se poate improviza dintr-un pahar sau un borcan intors cu fundul in sus, punand acolo un capacel cu un tampon inmuiat in apa, pt.mentinerea umiditatii). Reactia chimica (care dureaza cateva ore) va duce la transformarea oxidului de argint in clorura si alte saruri, in acest fel eliminandu-se b.b. de pe moneda. Daca apar alte zone cu b.b., aplicati procedeul in zonele respective pana cand in nici o zona nu mai apare 'inflorirea' verde. 'Camera umeda' este utila si pentru relevarea stabilitatii unei monede din aliaj de arama in timp, deoarece umezeala activeaza clorurile. Dupa
Se pare ca o metoda mai noua foloseste pulberea de zinc in locul oxidului de argint, exact in modul descris de mine in alineatul de mai sus. Aparent rezultatele sunt mai bune si mai durabile: zincul formeaza pe locul punctelor de boala bronzului o combinatie complexa care protejeaza ulterior metalul. Metoda inca netestata de mine (am gasit zinc pulbere la cutii de 1 kg in magazinele cu reactivi/materiale pentru pictura, dar costa cca 100 lei si nu prea ma trage ata sa cumpar ditamai cutia...). Cantitati mici de zinc pulbere s-ar putea totusi obtine prin pilirea unor bucati de zinc/monede din zinc, de exemplu.

Atentie! Umezeala si combinatiile chimice din aerul locuintelor dauneaza in general monedelor, in special celor din argint. Practic piesele se inchid la culoare, capata 'curcubee' etc. Pe cat posibil se recomanda pastrarea lor in cutii metalice etanse, in care s-au introdus saculeti cu silicagel (granule bleu cand sunt uscate, devin roz cand au absorbit umezeala; se pot usca iarasi prin incalzire lenta la o sursa de caldura adecvata). Din strainatate se mai pot procura substante speciale care introduse in incinta inchisa in care sunt monedele (cutie, sertar inchis) le pastreaza nealterate un anumit timp, anuland efectele mediului.

Daca pastrati monedele in pliculete de hartie (inca metoda standard la muzeele romanesti), trebuie sa stiti ca in timp hartia se degradeaza, rezultand compusi acizi si/sau sulfurosi care reactioneaza cu suprafata metalica a monedei, daca aceasta nu este protejata cu lac. Folositi doar hartie de foarte buna calitate la confectionarea pliculetelor, dar mai bine in locul acesteia utilizati acele pungute auto-sigilante din polietilena (se folosesc pentru piese electronice, nasturi si alte obiecte mici).

Protejati-va monedele si s-ar putea sa nu fiti niciodata nevoiti sa le curatati. Intrebarea daca sa curatati sau nu o colectie de monede este foarte controversata printre colectionari.
Pastrati-va monedele in buzunare de plastic facute special pentru acest scop. Sunt disponibile individual sau pe folii pentru a fi puse in albume.
Protejati-va monedele de expunerea fata de intemperii si incercati sa nu le zgariati sau sa le deteriorati manuindu-le gresit.
Tineti in minte ca orice curatare a monedelor dvs le poate afecta valoarea. Atunci cand sunteti in dubiu, lasati-le asa cum sunt si consultati un dealer profesionist de monede.
Curatati-le daca credeti ca este necesar, cu produse ca amoniacul, otetul, alcool sau suc de lamaie. Lasati monedele sa stea intr-un container plin cu lichid pana cand orice urma de murdarie sau incrustare a fost indepartata.
Permiteti uscarea monedelor la aer sau tamponati-le cu o carpa moale si curata. Nu frecati sau lustruiti. Acest lucru va zgaria suprafata monedei si va indeparta metalul de pe suprafata ei.
Folositi substante de curatare chimica ca o ultima metoda daca nu sunteti preocupati de valoarea monedei. Urmati mereu instructiunile de folosire atunci cad folositi asemenea produse.
Curatati monedele care nu sunt menite sa intre intr-o colectie intr-o solutie de otet si sare. Puneti monezile intr-o sticla mica plina cu aceasta solutie si agitati. S-ar putea sa trebuiasca sa lasati monezile in solutie pentru ceva timp ca sa va asigurati ca s-au curatat.
Nu folositi niciodata sapun de casa pentru a curata monedele. Chimicalele pot coroda sau pata metalul.
• Experimentati cu metode de curatare pe monede pe care sunteti dispus sa le pierdeti. O data ce sunteti sigur ca metoda aleasa de dvs functioneaza, puteti trece la monezile mai valoroase.
• Feriti-va de produse de curatare care contin acid sulfuric. Acest lucru este in mod deosebit important pentru monedele din cupru.



Sfatul este de a nu curata monedele decat daca la acestea adera o substanta care o distruge. Bineanteles ca inainte de a incerca curatarea cu alcool cat mai pur posibil este recomandat sa se incerce o solutie de sapun. Totusi, solutia de sapun are pH alcalin, si evident foarte multa apa, asa ca poate activa coroziunea latenta (valabil pt.monedele dezgropate din pamant, mai ales). Alcoolul concentrat pe de alta parte nu afecteaza deloc moneda, doar indeparteaza grasimea si alte depuneri nedorite, cu o oarecare eficienta. Exista solutii de sapun fara ph activ si apa folosita poate de asemenea sa fie distilata. Apoi putem, nu-i asa, lua in calcul, dupa degresare, etuva.

Mai exista in comertul online diverse solutii pentru curatat monede, unele dedicate special pentru aur, altele doar pentru argint sau pentru bronz. De asemenea, mai exista si metoda de curatare prin vibratii, cu ajutorul unor mici aparate.



Una din metodele folosite in muzeele din strainatate pt curatarea obiectelor metalice si a monedelor este supunerea lor la ultrasunete. Au aparut astfele de dispozitive si pt uzul colectionarilor amatori.


Ultrasunetele sunt eficiente pentru indepartarea 'crustelor' si a depunerilor relativ putin aderente de pe monedele vechi, in speta de pe cele antice dar si medievale (gasite in pamant, deci). La monedele moderne aplicarea este foarte limitata, as zice.

Principiul e probabil cunoscut de toata lumea: ultrasunetele creeaza presiuni mari/unde de soc, localizate si pe suprafete foarte mici, ducand la desprinderea crustelor. Moneda trebuyie sa aiba un corp metalic bun, de preferat fara fisuri, ca sa nu crape mai mult. Un prieten foloseste asa ceva, si mi-a zis ca aparatele comerciale speciale pt. curatarea monedelor sunt putin eficiente, avand putere relativ mica. El a incercat si cu un aparat stomatologic, si rezultatul a fost mai vizibil (deci tratament mai dur, ar cam trebui evitat!).
Oricum, ideea este ca ultrasunetele pot afecta inclusiv patina nobila a monedelor, daca sunt aplicate un interval prea lung. Sunt utile pentru cantitati mari de monede antice necuratate, ca un tratament preliminar inainte de o curatare individuala (de preferat mecanica) a monedelor.


S-a pus intrebarea cum sa se trateze obiectele din fier (in speta jetoanele ruginite). O metoda de interventie redusa, moderna si non-toxica, este reducerea electrochimica fara sursa de curent electric. Practic obiectul se inveleste in staniol (cine n-are marmote sa-si cumpere ) si apoi se introduce in solutie 5% de bicarbonat de sodiu alimentar. Aveti grija ca solutia sa patrunda sub staniol, pana la obiect, care totusi trebuie sa fie strans invelit in staniol (experienta de la ciocolata ajuta mult). Tratamentul poate dura de la cateva zile la cateva saptamani, dar se recomanda examinarea periodica a obiectului. Rezultatul anticipat este modificarea oxi-hidroxizilor de fier (=rugina) cu trecerea catre magnetita stabila, de culoare neagra, suprafete mai netede, mai 'clare', o stabilizare buna a obiectului. Dupa tratament obiectul trebuie clatit cu apa distilata, uscat foarte bine si in general este foarte recomandata protectia suprafetei cu un lac pe baza de metacrilati (gen Paraloid), intrucat fierul este un metal reactiv. Conform unor teste mai recente, se pare ca pentru aceasta metoda (numita Curatare galvanica) este mai eficienta folosirea carbonatului de sodiu (Na2CO3- 10-20%), sau chiar a hidroxidului de sodiu (NaOH - 5-10% - ATENTIE, CAUSTIC!), in locul bicarbonatului de sodiu (NaHCO3). Solutia poate fi incalzita pentru accelerarea reactiei. Atentie totusi la concentratii si temperaturi! Cred ca secretul este ca solutia sa poata circula cat de cat sub staniol...Si, desigur, staniolul trebuie sa fie 'curat', adica metal gol, fara vreo acoperire din polimeri...Asta se poate verifica daca se incearca aprinderea foliei de staniol la flacara.




Altii folosesc zeama de lamaie, cu rezultate destul de bune, dupa cum se vede in imaginea de mai jos.



Oricum, piesa de fata a stat cam 12 ore. Din cand in cand, la interval de 2-3 ore, am frecat piesa intre degete pentru inlaturarea stratului, astfel se poate obtine un anumit grad de curatare, nu o curatare totala. In cazul meu nu a fost necesara schimbarea lichidului, dar in cazurile in care piesa a avut contact cu altele de cupru (de ex.) schimbarea este recomandata datorita oxidului de cupru din lichid care poate sa patrunda in piesa daca aceasta este poroasa. Mai jos o alta piesa:



Oricum, oricare ar fi solutiile si metodele de curatat monede, ideea este ca trebuie sa aveti mare grija atunci cand efectuati curatarea sau alegeti metoda de curatare, sa faceti teste inainte, pe monede fara mare valoare, sau sa nu le curatati deloc, cum spun multi dintre pasionati. Oricum, succes si bucurati-va cat mai mult de colectia dumneavoastra numismatica !

2 comentarii :

  1. Legat de curatarea monedelor de cupru si de verzeala care ati spus ca nu trece in totalitate as vrea sa va contrazic si sa va spun ca eu monedele de cupru le curat intr-un amestec de sare de bucatarie bruta si zeama de lamaie + frec putin zonele mai corodate cu o aschie din lemn de brad pentru ca e din esenta moale ! Trebuiesc lasate in zeama cv timp si va garantez ca reusita curatari este satisfacatoare!~

    RăspundeţiȘtergere
  2. si la sfarsit e zgariata si pare slefuita ,si scade valoare monezii asta cu totiii stimm!!

    RăspundeţiȘtergere

Pentru o atmosferă plăcută, pozitivă și legală, comentariile pe care le considerăm nepotrivite ( de exemplu FLAME, POLITICE, NECIVILIZATE, XENOFOBE, CALOMNII, ACUZAȚII, SPAM, OFFTOPIC, ILEGALE, ADULT etc ) vor fi sterse sau vor fi editate. Dorim o comunicare constructivă, dar legală și pozitivă, o comunitate de prieteni în care să ne reîntoarcem întotdeauna cu plăcere. Mulțumim pentru întelegere.

Notice

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.
 
Copyright © 2010-2014 HARTA COMORII.