duminică, 7 noiembrie 2010

Dictionar mitologie - Litera O

OCEANIDE Nimfe* ale mărilor, fiicele lui Oceanus* şi ale lui Thetis* (1).
OCEANUS Fiul lui Uranus* si al Geei*. Personificare a oceanului sau a marelui rîu care
înconjoară lumea şi din care, în fiecare zi, apar Soarele, Luna* şi stelele. Soţia lui era Thetis*
(1), fiicele lor erau oceanidele*.
OCHILĂ Erou din basmele româneşti, avînd capacitatea .de a vedea pînă în fundul mării sau
în înaltul cerului,
OCIROE Fiica centaurului* Chiron*.si a nimfei* Hari-clea. S-a socotit suficient deinspirată
pentru a fi prevestitoare, iar Apollo*, pentru cutezanţă, a proschim-bat-o într-o
iapă. Ovidiu, Metamorfoze,• II, (î.'ilî ;;,i urm.
OCNO Fiul Tibrului şi al zeiţei Manto; întemeietor al
oraşului Mantova. L-a ajutat pe Enea* împotriva ri.ilii-
Jilor*.
Virgiliu, Kneida, X, 198
ODIN, WOTAN sau WODON Zeul cel mai iinporl-ant din mitologia scandinavă, creatorul
lumii, personificare a soarelui şi a timpului. Zeu al războiului, al magiei şi al in-
• ' ' 219
spiraţiei poetice. El primeşte în Walhalla* pe toţi eroii morţi în lupte. Este reprezentat pe un
cal cu opt -picioare, cu o lance în mînă şi cu doi corbi pe umeri.
Sculptură de -A. E. Freund
ODISEEA Poem grec, în 24 de cînturi, operă a lui Ho-mer, care expune peripeţiile lui Ulise*
(Odiseu) după terminarea războiului troian şi întoarcerea lui in patrie, Itaca*.
ODITE (l) Centaur* ucis în timpul luptelor dintre centauri şi lapiţi* de către Mops*. (2) Unul
din fiii lui • He-ratl.es* şi .ai Deianirei*.
OEGHIR Zeul oceanului în mitologia nordică.
OETA Munte în Tesalia, pe care a murit Hercule*, ucis de Deianira*, fără voîa ei. Trupul lui a
fost incinerat pe acest munte.
OFELTIOS Unul din comandanţii greci în războiul împotriva Troici*; a fost ucis de Hector*.
OFIODAMA Numele zeului mării în mitologia japoneză, \vnerat împreună cu Daikoka*.
minarea războiului împotriva Troiei*. (2^ Una din fiicele Niobei*.
OICLEU Tatăl lui Amfiaraif; a luat parte la expediţia lui Heracles* împotriva lui
Laomedon*, regele Troiei*.
OILEU Regele Locridei. A luat parte -la expediţia argonauţilor*. A fost tatăl lui Aiax*
şi Medon.
OLEN Poet si preot al lui Apollo*, autor al imnurilor dedicate acestui zeu în timpul
serbărilor de la Delfos*.
OLIMP (1) Munte din Tesalia (2918 m), pe care, după
(mitologia locală, se afla lăcaşul lui Zeus*. Este aproape imposibil de escaladat, iar vîrful lui
se pierde în nori. Tot aici trăiau şi ceilalţi zei. (2) Cîntăreţ din flaut, inventator al acestui
instrument. A fost instruit de Pan* sau le Marsyas*.
OLIMPIA Oraş în Peloponez, în văile rî uri lor Alfeu* şi Cladeu, în care aveau loc la fiecare
patru ani, în solsti-ţiu de vară, Jocurile olimpice. Regiunea era plină de temple, printre care
templul lui Zeus*, si o statuie uriaşă a acestuia, operă a lui Fidias, una din minunile lumii*.
OMAN -> AMAN
OG1GE Fiul lui Poseidon*, rege legendar al Beoţiei, înainte de potopul din vremea lui
Deucalion*. A fost mai marele titanilor"', în timp ce aceştia s-uu războit cu olim-pienii.
OG/G//1 (1) Insula nimfei* Calipso*. Aici a fost reţinut Ulise* mai multă vreme, în drum
spre patrie, după ter-
O-MEI Zeul focului în mitologia chineză, reprezentat ca un tînăr seducător, foarte
frumos.
OMORCA La caldeeni, femeie-divinitate care a stăpîrîit monştrii haosului*. Zeul Bel* a
împărţit-o în două: una a format cerul şi cealaltă, pămîntui.
220
221
ONDERAH întunericul infernal în. mitologia vedică. Aici zeul Siva*, întocmai ca Zeus* din
mitologia greacă, arunca duhurile inferioare.
ONFAL Era numit astfel templul lui Apollo* din Del-fos* (gr. buricul pămîntului). în acest templu
se afla o piatră în formă de ou, venerată ca centru al pămîntului.
ONFALE Regină a Lidiei, căreia Heracles* i-a fost sclav timp de trei ani, pentru că 1-a ucis pe Uit,
arcaş neîntrecut, prieten al lui Apollo'"" într-un acces de furie. Regina 1-a silit să poarte vesminte
de femeie. Heracles a 'avut de la regină.un fiu, pe Agesilati* (2).
ONOCENTAURl Monştri jumătate oameni, jumătatâ măgari în mitologia greacă. Klianus
Claudius, 'Istoria animalelor
ONUAVA Divinitate galică cu atribute asemănătoare acelora ale zeiţei Venus*.
.OPE, OPOS sau OPI (1) Divinitate sabină protectoare a nou-născuţilor, identificată apoi de
romani cu zeiţa Ce-rcs*. Templul ei se afla în Forul roman, lîngă acela al lui Saturn*, a cărui soţie
era. Un alt sanctuar se afla pe Capitoliu*. (.2) Nimfă din suita Dianei*.
Virgiliu, K acida, XI, 532; Titus Livius, Ab urbe condita, XXXIX, 22,. 4
OP/ -». OPE
OPOS ~> OPE 222
ORACOLE Sanctuare, temple sau altare, în care o divinitate îşi făcea cunoscută hotărîrea, celui
care întreba. fie direct, fie prin intermediari: preoţi, profeţi. Printre cele mai importante: oracolul
din Dodona*, al lui Zeus*, cel din Delfos*, al lui Apollo* si cel din Epidaur*, al lui Asclepios*.
Sub numele de oracol, se înţelegea atît locul în care se făcea legătura cu. divinitatea invocată, cît si
hotărîrea acesteia.
ORBONA Zeiţă romană, invocată de familiile care nu aveau _ copii.
ORCO Zeu roman arhaic care personifica moartea; era înfăţişat ca un geniu* sau demon* cu
aripile negre - şi înarmat cu o coasă. Mai tîrziu, a fost identificat cu Infernul lui Pluto*: regiune
subterană, lăcaş al celor care părăseau viaţa lumească.
ORE Nimfe*, fiice ale lui Zeus* şi ale zeiţei Temis*, zeiţe ale ordinai, ale naturii, anotimpurilor şi
ploilor. Au fost identificate cu graţiile*' şi împodobite cu flori şi fructe.
Homer, Jliadei, V, 749 ţi urm.; vasul l'Yaneois clin Muzeul Arheologic din Florenţa; picturi do HotticelJi,
Guido Reni ele.
ORESTE Fiul lui Agamemnon* şi al Glitemnestrei*. Cînd tatăl lui a fost ucis de Clitemnestra,
propria-i soţie, si de iubitul acesteia, Egist*, Oreste, copil încă, a fost dus de sora lui mai mare,
Electra*, în Focida, la unchiul lui, Strofiu*. Aici 1-a cunoscut pe Pilade*, care i-a devenit prieten
nedespărţit. A fost soţul Hermionei*, pe care mai apoi i-a răpit-o Pirrus*. Oreste, pentru a se
răzbuna pe acesta, 1-a denunţat poporului din Delfos* că a prădat templul lui Apollo*. Oreste a
murit ucis de şarpele pe care îl -ţinea la sîn după ce şi-a ucis mama, pe Clitemnestra.
Kschil, Orestiada (Agamemnon, Coeforcle şi Eumenidc.le); Sofo-cle; Electra; Euripide, Electra, Oresle,
Ijigenia in- Taurida; Vol-
223
taire, Ore.ste; Vittorio Alfieri, Oreste; Goethe, Ifigcnia; Hugo von Hoffmannsthal, Klectra; Jeah-Paul
Sartre, Muştele, C. W. Gluck, Ifigenia în Taurida; Richard Strauss; Klectra, muzică; fresce în Casa lui
Olconiu Rufus, Casa Centaurului, Casa lui Pinariu Ceriale etc., din Pompei
ORFEU Fiul muzei* Caliope* şi al lui Eagru*, regele Tra-ciei, cîntăreţ din liră, primită în
dar de la Apollo*. Cîn-tecul lui fermeca oamenii;' îmblînzea animalele şi natura
dezlănţuită. Cînd Euridice*, soţia lui, a fost muscată de un şarpe, el a coborît în Infern şi a
înduioşat cu cîn-tecul lui pe însăşi Persefona*, care i-a redat-o pe Euridice, cu condiţia să
nu se întoarcă s-o privească, pînă' ajunge pe pămînt. Nerăbdarea i-a fost însă mai puternică,
în clipa cînd şi-a întors privirea spre ea, Euridice a dispărut pentru totdeauna.
Zadarnică a fost după aceea orice încercare de a o redobîndi din împărăţia morţii. Revenit
singur pe pămînt, a fost sfîşiat de menade*, . pe muntele Rhodope, furioase că Orfeu nu le
acorda nici o atenţie. Capul şi lira aruncate în mare, spune legenda, ar fi ajuns pînă în
insula Lesbos, devenită de atunci leagănul poeziei. Mitul lui Orfeu simbolizează poezia
desăvîrşită care transformă natura în cultură; poezia devine astfel un mijloc civilizator,
.euforic, vital.
Ovidiu, Metamorfoze., XI; Virgiliu, Georgicelc; Angelo Poliziano, .Povestea lui Orfeu; Lope de Vega,
Soţul cel mai sever; Calderon de la Barca, Divinul Orfeu, Vincenzo Monti, Muxcarada; Giuseppe
Parini, Durerea lui Orfeu; Gabriele D'Annunzio, Claudio Monte-• verdi, C. W., Gluck, Joseph Haydn,
Franz Liszt, Jacques Offen-bach, E. Krenk, muzică; Giovanni Bellini, Dossi Dosso, Tinto-reto, Rubens,
Brueghel, Jean Corot, Eugene Delacroix, pictură; Jean Cocleau ţi Marcel Canns, film
ORFISM Cult dedicat poetului Orfeu*; propovăduia puritatea, castitatea şi renaşterea în.
toate sensurile. Reîncarnarea era, de asemenea, una din credinţele doctrinei. Imnurile
orfice, înţelese, se pare, numai de către iniţiaţi, conţineau întreagă această concepţie,-
manifestată în timpul ritualului legat de misterele ce purtau numele poetului.
224
ORION Uriaş din Beoţia, care a fost continuu pe urmele pleiadelor* pînă cînd Zeus* 1-a
preschimbat într-o constelaţie. A iubit-o'pe Aurora*, fapt pentru care Diana*, din ură, 1-a
ucis prin muşcătura unui scorpion. Zeus* 1-a preschimbat şi pe el într-o constelaţie*
Scorpion.
ORITIA (1) Fiica lui Erehteu, rege al Atenei, şi al Dio-g'enici. A fost, răpită de Borcas* şi
i-a dat acestuia doi fii, pe Calai* si pe Zete*. (2) Nereidă* care conducea vîntu-rile în
toate .direcţiile.
Ovidiu, ''Metamorfoza, VI, 683
ORMUZD sau AH.URA MAZDA Divinitate supremă în .mitologia persană, simbolizînd
binele în toate formele lui, stăpmul înţelept, suprema puritate, justiţia însăşi. Cîndva, el va
învinge pentru totdeauna pe zeul răului, Angra-Mainyu*.
'O ROS Zeu egiptean, fiu al lui Osiris* si Iris*, care simboliza soarele. Lecuia toate bolile.
OUTREEA. Regină a amazoanelor"-', care a avut de la Arc's* două fiice:
Pentesilea* si.HippoliUr.
OSIRIS Zeu egiptean al vegetaţiei şi al Nilului, fiu al zeului pămîntului, Geb*, şi al zeiţei
cerului, Nut. Soţia lui a fost Isis*. Era reprezentat ca o mumie, avînd în mînă un bici sau
un toiag. A fost un simbol luminos al ['omenirii, erou civilizator,, protector al ordinii si al
justiţiei.
OTO Fiul lui Alou şi frate al lui Efiulte*, titani* care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*.
După alţii, a fost unul din binevoitorii omenirii.



Niciun comentariu despre subiectul „Dictionar mitologie - Litera O”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.