duminică, 7 noiembrie 2010

Dictionar mitologie - Literele P, Q

PACEA divinitate1 în mitologia greacă, fiică a
lui Zeus* şi a
zeiţei. Temis*. Dar a
fost
mult mai venerată la Roma, unde avea un templu pe Via Sacra. Reprezentată ca o femeie
frumoasă şi tînără, ţinea într-o mînă statueta zeului Pluto*, al bogăţiei, sau trandafiri,
spice si ramuri de măslin.
PACHACAMAS Divinitate supremă în mitologia pe-ruană; însufleţitorul lumii, creator al
unei noi umanităţi, după nimicirea tuturor monştrilor.
P ADM A Lotusul, în limba indiană, floarea sacră, simbolul soarelui.
Jf-'/iFO.S1 (1) Fiul lui Pigmalion* (J) si al statuii însufleţite de el, prin graţia zeiţei.
Afrodlta*. (2) Oraş din Cipru, vestii pentru un templu al Afroditei*.
PAGASEA Alt nume al corăbiei argonauţilor*, de la nu-rne'le golfului Pagaseos, din
Tesalia, de unde au pornit expediţia spre Colhida*. -^ ARGOS (3)
PALADIU Statuie în lemn a zeiţei Atena*. A căzut din cer, în timp ce se construia oraşul
Troia*, spune o legendă, pe vremea regelui Ilo*, si s-a aşezat singură' în' templu, pe
altar. Un oracol*, le-a prezis troienilor că
atîta timp cit statuia va rămîne între zidurile Troiei, vor fi cruţaţi de orice nenorocire.
Ulise* şi Diomede*, aflînd de acest lucru, au furat statuia si au luat-o cu ei. Fiind lipsită
de Paladiu, Troia a fost cucerită cu uşurinţă. Unele versiuni spun că Diomede*, aflînd de
acest lucru, au furat statuia şi au luat-o cu ei. Fiind lipsită de Paladiu, Troia a fost citeerită
cu uşurinţă. Unele versiuni spun că Diomede ar fi luat-o cu el, altele că Enea* a salvat-o
din mîinile grecilor şi, cin'd a ajuns în Italia, a . dat-o în grija vestalelor* din Roma.
PALAMED Fiul lui Naupliu* (2) si al Climenei* (2), considerat inventatorul alfabetului,
«al numerelor, al măsurilor şi greutăţilor, al monedelor, şahului si zarurilor. Descoperind
şi denunţînd falsa nebunie a lui Ulise*, care la început nu a vrut să participe la războiul
împotriva Troiei*, acesta s-a răzbunat şi i-a înscenat o trădare, în timpul războiului.
Palamed, deşi nevinovat, a fost condamnat la moarte, înainte de a muri, a rostit cuvintele:
„Adevăr, tu ai murit înaintea mea".
| Virgil.iu, Kneida, II, .82; Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 56 şi urm.; ş Vondel, Palamed sau
nevinovăţia ucisă, dramă
PALATIN Una din cele şapte coline pe care este ase-..zată Roma, teatru al principalelor
scene ale legendei despre Romulus* şi întemeierea Romei. Aici si-au avut reşedinţa
împăraţii August, Tiberiu, Caligula, Nero, Sep-.timiu Sever.
PALE Zeiţă italică, patroana păstorilor şi a turmelor. De la ea a venit şi numele
Palatinului*, colină în Roma, locuită la început de păstori, care au format nucleul popu-.
laţiei Oraşului Etern.
PALEMON Numele lui Melicert*, din clipa cînd a fost primit de zeii mării.
226
227
... 7,„^uw ţi ai nimfei* Talia*»
IN urnei e lor înseamnă „născuţi de două ori", fiindcă Talia, de teama lunonei*, soţia lui
lupiter, după ce i-a născut, i-a ascuns sub păm'înt, de unde, pentru a doua oară, au apărut
la lumina, în locul acela, au apărut două izvoare termale. Palicii aveau un sanctuar la
Palica, în vecinătatea vulcanului Etna* (2). Aici era verificată şi autenticitatea
jurămintelor. Palicii erau protectorii sclavi-Jor persecutaţi de stăpînii lor.
PAULII sau PARIL1I Serbări pastorale romane; se ţineau în ziua de 21 aprilie, data
întemeierii Romei, şi îşi luau numele de la numele zeiţei Pale*, protectoare a păstorilor, a
turmelor şi a fertilităţii. Cu această ocazie se aprindeau focuri de paie, înconjurate de
turme, şi peste care păstorii săreau de mai multe ori. La Roma, cu acest prilej, vestalele*
îi jertfeau un viţel lui Marte*.,
PALINURUS Cîrmaciul lui Enea* în drumul acesfuia către Italia. Cuprins de somn, a
căzut, cu cîrma, în- mare şi după trei zile, cînd, sfîrşit de puteri, a ajuns pe ţărmul
Lucaniei, a fost ucis de Hicani, Există şi astăzi promontoriul Palinuro.
Virgiliu, Kneida, III; V, 858, VI, 381
•PALLANT (l) Fiul lui Evandru*, tovarăş de arme al lui Enea*, împotriva rutulilor*; a fost
ucis de regele lor, Turnus*. (2) întemeietorul unui oraş de pe Palatin*, din care s-a format
oraşul Roma. (3), Regele Trezenei, detronat si ucis de Teseu* împreună cu toţi copiii lui;
cu excepţia fiicei Aricia, soţia lui Hippolit*. Virgiliu, Kneida, VIII, 54
PALLAS (1) Numele zeiţei Atena*, însemnînd, în mitologia greacă, „aceea care aruncă
suliţa". (2) Fiul lui Pan-2,28
dion şi'fratele lui Egeu*. (3) Fiul lui Licaon* (1) si bunicul lui Evandru*. Unul din giganţi*. ••'•
Virgiliu, Kneida, VIII; 121, 466, 537, X, 487
PAN Fiul lui Zeus* şi al Penelopei* ,sau, după alţii, al lui Hermes* şi al nimfei* Calisto*
în mitologia greacă, zeu al grădinilor si al ogoarelor, prezenţă nelipsită printre păstori şi
ţărani, făptură jumătate om, jumătate ţap. Apariţia lui provoca spaimă si nedumerire,
panică. Speria nimfele şi se complăcea să le vadă fugind de el. Siringa*, de exemplu,
înfricoşată, o dată cu. apariţia lui, s-a aruncat înt-r-un rîu, şi Ladon* (1), implorat de ea,
a pres'chimbat-o într-o trestie. Pan, auzind un sunet, al trestiei, în bătaia vîntului, a
fost sigur că asculta plînsul nimfei. A tăiat atunci trestia în mai multe bucăţi, le-a pus una
lingă alta şi a format astfel naiul, cu care a cîntat de atunci toată disperarea nimfei şi a
lui. Acelaşi izeu a avut de la nimfia Eco* un fiu. Era nelipsit din cortegiul lui Dionysos*.
La romani se numea Faun* â^u Silvanus*. Cultul lui era venerat în Arcadia*, pe muntele
Lico. După o versiune, Pan simbolizează forţa vitală care însufleţeşte totul în natură.
Oyidiu, Metamorfoze, XI, 153, XIV, .515; Pan, statuie'în Muzeul din Napoli; Pan, bronz din Arcadia, sec. V
î.Chr.; Luca Signo-relli, 7.t>ul Pan; Nicolas Pousşin, l'an urmărind Siringa, pictură
PAN ACEEA Fiica Iui Eseulap*, deţinătoare a tuturor cunoştinţelor tatălui ei pentru
vindecarea tuturor bolilor,
PANATENEE Serbări fastuoase organizate la trei ani după Olimpiade (-> Olimpia) în
cinstea zeiţei Atena*; în timpul procesiunilor era purtată în triumf statuia zeiţei, atribuită
lui Fidias, şi apoi păstrată în Partenon*, sanctuarul de pe Acropolă*. Zeiţei îi era oferit un
peplu de proporţii uriaşe, lucrat de femeile Atenei cu această ocazie.
229
P AND AR Fiul lui Licaon* (2), arcaş vestit în războiul Troiei*. Aliat al troienilor, a rănit
cu săgeata pe Menelau*, unu'l din comandanţii greci de seamă, şi a întrerupt astfel
armistiţiul între cele două tabere duşmane.
Homer, Iliada, II, 827; IV, 88; Virgiliu, Km'lda, V, 496
PANDAREU Fiul lui Merope* în mitologia greacă. A fost prietenul lui Tantat* şi a furat
pentru acesta un cîine de aur (sau de bronz) dintr-un templu al lui Zeus*, din Creta.
Fugind în Sicilia, a murit pe neaşteptate împreună cu soţia şi tfei fete.
PANDORA Prima femeie în mitologia greacă. A fost creată de Hefaistos*, la porunca lui
Zeus*, care a vrut să-î pedepsească, prin apariţia ei, pe oameni, pentru focul pe care
Prometeu* 1-a furat din Olimp* (1). Ea trebuia să fie atît de frumoasă, inert să-i scoată
din minţi pe imiriitorj. şi să provoace cele mai mari nenorociri. A. fost înzestrată, pentru
aceasta, cu toate darurile pentru a cuceri pe oricine (gr. pandora, toate darurile). Tot
atunci, a primit de la zei un vas plin cu toate relele, pe care trebuia să-1 ţină închis.
Curioasă, 1-a deschis si din el s-au răspîndit pe pămînt tot' felul de catastrofe, epidemii si
nenorociri. Cinci a vrut să-1 închidă, nu mai rămăsese în. el decît speranţa.
Rubens, V ax > îl Pandorei, pictură
PANOPEU Fiul focului, prieten al lui Amfitrion* şi părinte al lui Epeos*.
Homer, Iliada, XXIII, 665
PARCE Zeiţe ale naşterii şi destinului în mitologia romană. Corespund moirelor* din
mitologia greacă.
Goya, Giuseppe Măria C'respi, Rubens clc., pictură
230
PARÎLII -> PAULII
'PARIS Fiul lui Priam* şi al Hecubei*. Aflînd de la un,, oracol* că fiul lor va aduce o
mare primejdiei Troiei*, părinţii 1-au lăsat în părăsire pe muntele Ida*. Cînd, mai tîrziu,
la nunta lui Peleu* cu Thetis* (2) cineva a trebuit să ofere mărul de aur celei mai
frumoase dintre Hera*, Afrodita* si Atena*, Paris, invitat la ospăţ, a oferit mărul
Afroditei. Celelalte zeiţe, indignate au. hotărît să se răzbune pe Troia. Cînd el a răpit-o
într-adevăr pe Elena*, soţia lui Menelau*, regele Spartei, a provocat războiul dintre greci
si troieni, care s-a sfîrşit cu distrugerea Troiei. Paris a reuşit săjl ucidă pe Ahile*, lovindu-
1 în singutj.il loc vulnerabil, în călcîi, si la rîndul lui a fost ucis de Filoctet*.
Homer, Iliada, III, 10 şi urm., 424 şi urm., XXII, 359,, Virgiliu, Kneida, I, 27 .şi urm., IV, 215; Judecata
lui Paris, Răpirea Elenei-şi Moartea lui Aht I c, în Casa lui Qlconiu Rufus din Pompei; Rubens
etc.,, pictură '••'c-
PARJANJA Zeul furtunilor şi al ploilor în mitologia vedică. Caii acestuia au cutreierat
pămîntul, răspîndind mari cantităţi de apă pe tot întinsul lui.
P ARM AS Munte în Focida (Grecia), înalt de 2 459 m. Era sacru lui Apollo*, Dionysos*
şi muzelor*. Pe înălţimile lui, spune legenda, s-a oprit corabia lui Deucalion*, după
potop.
Rafael, Parnasul, pictură
PART AON Regele Calidoniei*, fiul lui Agenor* şi tatăl lui Eneu*.
PARTENIA Epitet al zeiţei Atena*, fecioara, protectoarea tinerelor fete din Atena.
231
PARTENIPEU Fiul lui-Meleagru* şi al Atalantei* (1). A fost unul din cei .şapte care a
participat la expediţia împotriva Tebei* (2). Fiul lui, Promac, avut de la nimfa* Cli-mene*
(2), i-a răzbunat moartea în a doua expediţie, ini-' ţiată de epigoni*.
PARTENON Templul aflat pe Acropola* din Atena, dedicat zeiţei Atena*, numită din
acest motiv, Atena Par-tenios, de către Pericle. Aici se afla o statuie a zeiţei, în aur si
fildeş, executată de Fidias. Templul avea 92 de metope, 160 de metri de decoraţii şi-două
trabeatii acoperite cu sculpturi, executate de cei mai mari artişti ai epocii lui Pericle,
printre alţii arhitectul Ictin şi sculptorul Fidias.
PARTENOPE Sirenă care a încercat să-1 atragă în mrejele ei pe Ulise* sau, după alţii, pe
Heracles*. Respinsă, s-a aruncat în mare, iar lingă locul unde a dispărut, s-a construit
oraşul Napoli.
PASIFAE Fiica lui Helios* şi. a Perseidei, soţia lui Minos*, regele Cretei, şi mamă a lui
Deucalion*, a Ariad-nei*, a lui Androgeu* şi a Fedrei*. Deoarece Minos nu a respectat un
jurămînt făcut de Poseidon*, acesta s-a răzbunat, inspirînd în Pasifae o dragoste nelegiuită
pentru un taur dezlănţuit, ce devasta ţara lui Minos. S-a născut astfel Minotaurul*, fiinţă
jumătate om, jumătate taur, care a .fost ucis de Teseu*, cu ajutorul Ariadnei.
Fresce la Pompei, în Casa Vînătorii .şi- a Familiei Vetlius; Pasifae şi taurul, frescă în Muzeul Vaticanului
PATECI Idoli pe care corăbierii fenicieni îi puneau la prora navelor lor. La egipteni, erau
divinităţi minore, personificate sub forma unor pitici.
PATROCLU Prieten nedespărţit al lui Ahile* în timpul 232
războiului Troiei*. A fost ucis de Hector*, unul din comandanţii Troiei, ceea ce 1-a făcut
pe Ahile să se raz- ' bune şi să ucidă în cele din urmă pe Hector într-o luptă memorabilă.
Homer, Iliada, I, 307 şi urm., XI, 765 şi urm.; fresce Ia Pompei în Casa Amoraşilor de aur; Grupul lui
Pasqnino, la Roma, sec. III î.Chr.
PĂCALĂ Erou din snoavele româneşti, cunoscut si sub numele de Pepelea, isteţ prin
excelenţă, dibaci în orice împrejurare, chiar dacă -aparent este neghiob şi fără minte; în
basme este şugubăţ, spiritual şi binevoitor..
PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ sau PĂSĂRILĂ-LĂŢI-LUN-GILĂ Personaj fantastic din
basmele româneşti, îndemi: natec, avînd facultatea de a vedea orice, de la distanţe
inimaginabile, si de a ţiniti cu mare precizie („prinde păsările din zbor şi le mănîncă").
PĂSARILĂ-LĂŢI-LVNGILĂ -> PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ
PEAN Unul din argonauţi*, priclon al lui Heracles* si părinte al lui Filoctet*. El este- cel
care u aprins focul pe care a vrut să moară Heraclcv::, nemaiputînd suporta durerile
pricinuite de veşmîntul otrăvit al lui Ncxus*.'
PEGAS Cal înaripat în mitologia greacă, născut.din sîn-gele Medusei*, cînd aceasta a fost
decapitată de Pc-'cu*. Şi-a luat apoi zborul spre Olimp* (1), fiindcă Zeus* ora părintele
lui. Bl i-a adus lui Zeus, în continuare, trăsnetele şi fulgerele. A fost apoi calul lui Perseu,
care, cu ajutorul lui, a eliberat-o pe Andromeda*, si al lui Bellerofon*, care a ucis Hirnera*.
Cînd Bel'lcrofon a vrut să ajungă călare pe Pegas în Olimp, calul 1-a făcut să se
prăbuşească po pămînt. Zeus 1-a trecut pe Pegas printre constelaţii.
Ovicliu, Metamorfoze, IV. 786; V. 256 .şi urm.; scenă'pe o melopă a templului din Selinun'. (sec. VI.< î.Chr., cu Medusa decapitată de Perseu); Rubens, Pcrxau eliberează p<; Andromeda; G. B. Tie-polo, Perseu, pictură 233 PELASGO (1) Primul rege al celui mai vechi popor din Grecia, pelasgii. (2) Fiul lui Tropas, regele Argeşului* (5). PELETRONIU Rege al lapiţilor* care, după o versiune, a inventat frîul şi şaua pentru cai. PELEU Fiul lui Eac*, tatăl lui Ahile*, avut de la nereida* Thetis* (2). A luat parte la expediţia argonauţilor* si la vînătoarea porcului mistreţ din. Ca'lidonia*. La nunta lui cu Thetis, Discordia* a oferit mărul pentru a fi dat, celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodită* si Atena*. A fost detronat de Creste*. După moarte, şi-a urmat soţia în apele mării, iar duipă o altă versiune, a ajuns în Infern, pentru a sta alături de Ahile şi de Eac. Ovidiu, Metamorfoze, XI, 217 şi urm.; Călătoria lui Peleu cu Thetis, pe Vasul Francois, din 555 î.C'hr., azi la Florenţa; Peleu .ş?' Thetis, pe o amforă cu figuri roşii, din sec. IV î.Chr., la British Museum din Londra PELIA Fiul lui Poseidorr şi al lui Tir*, rege al Tesaliei. A promis regatul său lui lason* dacă îi va aduce lîna de aur* din Colhida*. A primit-io, dar nu şi-a ţinut făgă-duiala, şi a fost ucis de Medeea*, soţia 'lui lason. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 297 şi urm.; Euripide, Pleiadele, tragedie PELION Munte în Tesalia (1548 m). Titanii*, în intenţia lor de a ajunge pînă la cer, pentru a-1 detrona pe Zeus*, au pus Pelion.nl peiste Qsea şi peste Olimp* (1). Pe acest munte, locuia Chiron* şi alţi centauri*. Lancea pe care Chiron i-a oferit-o lui Ahile* era făurită dintr-un frasin de pe acel munte. PELOPE Fiul lui Tantal*, soţ al Hippodarniei* (2), părinte al lui Atreu*, Tieste* şi Alcatou. Pentru a ajunge la graţia zeilor, Tantal le-a oferit acestora, la un ospăţ, trupul 234 propriului, său fiu, Pelope, tăiat în .bucăţi. Zeii, dîndu-si seama, 1-au respins, cu excepţia Demetrei* care, fiind distrată, i-a devorat copilului un umăr. Cînd zeii 1-au readus la viaţă pe Pelope, i s-a completat trupul cu un umăr de fildeş. A domnit apoi asupra Eladei, luînd cu 'forţa în căsătorie pe Hippodamia (2). El a înfiinţat, după o versiune, Jocurile olimpice (—>
Olimpia). -Pelope, pe o amforă din Arezzo, din 415 î.Chr.
PENAŢI Zei protectori ai casei în mitologia romană. Au fost aduşi de Enca* de la Troia* şi
depuşi în templul Vestei* din Forul roman.
PENELOPE Fiica lui Icar* şi a naiadei* Peribea* (2). Fiind soţia lui Ulise*, 1-a aşteptat pe
acesta, in Itaca*, pe tot timpul cît a durat războiul troian, zece ani, si apoi alţi 'zece, pînă la
reîntoarcerea Jui în patrie, în toată această perioadă, a fost înconjurat de numeroşi pretendenţi
(proci*), care aşteptau, fiecare în parte, să fie ales de ea. I-a amăgit însă, spunîndu-le că va fi
dispusă să | facă acest lucru cînd va,termina de ţesut o pînză pentru socrul ei, Laerte*. Din
fericire, slratagema'a durat pînă la sosirea lui Ulise, care i-a ucis pe toţi. A fost simbolul soţiei
credincioase.
Homer, Odiseea, I, 70, X, 106 si urm.; Virgiliu, Eneida, III, tilnirea între Ulise şi Penelope, frescă la Pompei;
Domenico Ci-marosa, Niccoio Puccini, Gabriel Faure, muzică
PENTESILEA Fiica lui Ares*, regina amazoanelor*. A venit în ajutorul troienilor după
moartea lui Hector* şi a fost ucisă de Ahile*. Cucerit apoi de frumuseţea ei, i-a pregătilt
funeralii demne de o regină.
O cupă grecească din secolul V î.Chr., azi în Muzeul clin jyr.un.chen
PENTEU Fiul lui Echion* (2) şi al lui Agave* (1), rege al Tebei* (2). S-a împotrivit cultului
lui Dionysos* şi a fost
• 235
sfîşiat de propria lui mamă si de alte bacante*, în timp
ce acestea erau sub influenta zeului. , - .
|. * ...
Ovid'iu, Metamorfoze, V, 511 şi urm.; frescă la Pompei, în Case familiei Vettius
PENTIL Fiul lui Oreste* şi al Erigonei* (1). A întemeiat dinastia pentilizilor din Lesbos.
PEON Medic al zeilor în mitologia greacă. Cu ajutorul unei plante proprii i-a vindecat pe
Pluto* si pe Marte*.
PEREPLUT în mitologia slavilor, zeul întlmplării, sorţii1 care îi amăgeşte pe oameni
în toate felurile.
al
PERGAM Vechi oraş în Asia Mică, fondat, după tradiţie, de Pergam, nepotul lui Ahile*.
S-a dezvoltat mult în epoca elenistică şi a difuzat cultura romană în Orient, contribuind
astfel la contopirea civilizaţiei greceşti cu cea romană. Devenit un stat puternic, datorită
bogăţiilor solului şi subsolului, a stabilit schimburi economice cu numeroase state vecine,
sfîrşind prin a deveni provincie romană. Curtea regilor Pergamului a fost vestită prin
fastul ei şi comparabilă cu aceea a Medicilor, din Florenţa. Biblioteca de aici a rivalizat cu
Biblioteca din Alexandria, folosind pergamentul în locul papirusului egiptean, în anul 47
Î.Chr., Antoniu, pentru a compensa pe Cleopatra pentru pierderea bibliotecii alexandrine,
i-a dăruit peste 200 000 .de volume din Biblioteca Pergamului. Vîrful colinei pe care era
aşezat oraşul era dominat de o acropolă cu un uriaş altar dedicat lui Zeus* şi Atenei*.
Artele figurative demonstrează o civilizaţie superioară,.în care spiritualitatea şi
înţelepciunea constituiau o adevărată culme a geniului uman.
PERIBEA (1) Soţia lui Polib* (1), care 1-a adoptat pe Edip*, cînd acesta a fost
părăsit de părinţii lui. (2) Na-
236
iadă*, soţia lui Icar* şi mama Penelopei*. (3) Fiica lui Alcatou si mama lui Aiax*.
/
PER1CLIMEN Fiul lui Nereu* în mitologia greacă. Avea •puterea să ia orice înfăţişare. A
participat la expediţia ..argonauţilor* şi .a fost ucis de Heracleş* care 1-a luat •drept
vultur.
O.vidiu, Metamorfoze, XII, 556 şi urm.
PERIFETE Gigant*, fiu al lui Hefaistos*. îi, ucidea pe toţi călătorii veniţi în Epidaur* şi a
fost, la rîndul lui, ucis de Teseu*.
PER1LAU Fiul lui Icar*, sculptor din Agrigent, care a executat pentru tiranul Falaris
statuia în bronz a unui taur în care acesta arunca oamenii vii, făcînd ca în bronzul înroşit
să moară cel dintîi chiar autorul statuii.
PERKUN Zeul tunetului si al trăsnetului în mitologia | slavă. Judeca si condamna
tîlharii ca şi pe cei vinovaţi de fapte rele.
PERSEFONA Fiica lui Zeus* şi a Demetrei*. într-o zi, în lipsa mamei ei, Persefona a fost
răpită de Hades* si dusă în Infern. Demetra, scoasă din minţi, a -căutat-o pe tot cuprinsul
pămîntului, pînă a aflat de la Zeus că "se găseşte în puterea lui Hades. Tot prin Zeus a
obţinut ca fiica ei să stea trei luni cu Hades şi nouă luni cu ea (după alţii, cîte şase luni cu
fiecare). Mitul simbolizează moartea naturii timp.de trei luni (sau sase) şi renaşterea ei.
timp de alte nouă luni (primăvara, vara şi toamna). La romani, era venerată sub numele de
Proserpina*.
Ovidiu, Metamorfoza, V. 341 şi urm.; Persefona răpită de. Pluto, sculptură în piatră, în Muzeul Naţional, din
Tarunlo; G. L, Ber-nini, Răpirea I'ro.wrjune.i, sculptură
237
PERSEU Fiul lui Zeus* şi aLDanaei*. Cînd Acrisiu*, tatăl Danaei, a aflat că fiica lui a
avut un fiu, i-a părăsit pe amîndoi în voia apelor mării. Purtaţi de valuri în insula Serifo,
au fost găzduiţi de regele Polidect*, care a •vrut să o ia de soţie pe Danae si să-1 suprime
pe Per-s.e.u. Pentru aceasta, i-a poruncit lui Perseu Să-i aducă •capul Medusei*;, una din
gorgorie*.. Eroul a ajuns la ea cu ajutorul lui Hermes* şi al Atenei*, care i-a u dat sandale
cu aripi, un coif care îl făcea nevăzut şi un scut cu oglindă. Surprinzîndu-le pe gorgone
dormind (altfel ar fi fost pietrificat de privirea lor), i-a tăiat capul Medusei si s-a ascuns
de celelalte, graţie coifului, în drum spre Polidedt, a eliberat-o pe Andromeda* si a luat-o
de soţie. întors acasă,. 1-a ucis pe Pdlidect cu capul Medusei, după care a luat-o cu sine pe
mama sa, în Argos* (5). Acolo a întemeiat oraşul Micene* si a fost venerat ca erou şi
semizeu.
Ovicliu, Metamorfoze, IV, 605 şi urm., V. l şi urm.; Pompei, Casa .familiei Vettius, Casa preotului
Amandus, fresce; Benve-nuto Cel'lini, Perseu, sculptură, Piero di Cosimo, Nunta, lui Per-seu, Tiepolo,
Perseu şi Pegas, Tintoretto, Perseu şi Andromeda, Rubens, Perseu eliberează pe Andromeda, pictură
• PERUN Zeul fulgerului si al trăsnetului şi zeul suprem în mitologia slavă. Avea
înfăţişare umană şi era adorat şi ca protector al războiului şi al semănăturilor. Copacul
consacrat era stejarul.
P7CO Zeu al pămîntului în mitologia romană, fiul lui. Saturn* si. tatăl lui Faun*.
Deoarece a respins-o pe Circe*, aceasta 1-a prefăcut într-o ciocănitoare.
189; Ovicliu, Metamorfoze, XIV,
Virgiliu, l'jtieida, VII, 320 si urm.
.171,
P1GMALION (1) Rege al Ciprului şi sculptor. S-a arătat ostil tuturor femeilor şi a hotărît
să rămînă celibatar. Dar Afrodită* 1-a făcut să se îndrăgostească de o statuie din fildeş,
executată - chiar de el, prototip al frumuseţii
238
feminine, Galateea. Af rodită a dat atunci viaţă statuii şi Pigmalion a luat-o de soţie. Cu
ea, a avut un fiu, pe Pafos*. (2) Rege al Tyrului, fratele Didonei*. L-a ucis pe soţul
acesteia, Siheu*.
Virgiliu, Kneida, I, 347; Ovicliu, Metamorfoze, X, 243 şi urm.; J.-Jăcques Roussoau, George Bernard
Shaw, literatură; Fragois Boucher, Aniello Falcone, pictură
PILADE Fiul lui S.trofiu*. Prieten credincios şi nedespărţit al lui Oreste*. A luat-o de
soţie pe sora acestuia, Electra*.
Frescă la Pompei în Casa lui Olconiu Rufus şi în Casa lui Si-ricus
P1RAM Tînăr din Babilon, îndrăgostit de Tisbe, pe care 'nu o putea lua de soţie, fiindcă
părinţii ei se opuneau.' Hotărînd împreună, într-o zi, să se întîlnească într-un loc neştiut de
nimeni, Tisbe a ajuns cea dinţii. Nu după mult însă, i-a apărut înainte un leu de care,
speriindu-se, a fugit, lăsînd să-i cadă un văl. Leul, cu botul sîngerînd, a lăsat urme de
.sînge şi pe văl. Cînd Piram a descoperit vălul pătat de sînge, a crezut că Tisbe nu mai.
este în viaţă şi s-a .sinucis. Tisbe, revenind la locul întîlnirii, 1-a găsit pe Piram rnort şi s-a
sinucis la rîndul ei.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, 55 şi urm.; Giulio Romano, pictură
PIRENE Izvor al .muzelor* pe Acropola* din Corint. Bel-lerofon* a îmblînzit aici calul
înaripat, Pegas*.
PIRENEU Rege al Traciei. A profitat de prezenţa muzelor* în palatul său şi a vrut să le
reţină mai mult, cu forţa. Dar ele, avînd aripi, au zburat. Pireneu, pentru a le urmări, s-a
urcat în vârful unui turn şi a încercat să zboare si el. Dar s-a prăbuşit din înaltul turnului.
PIRITOU Regele lapiţilor*, fiul lui Zeus* şi al Diei* în mitologia romană. A devenit
prieten credincios al lui
239
Teseu* şi acesta 1-a ajutat cînd Piritou a fost atacat de centauri*, care voiau să-i răpească
soţia, pe Hiippoda-mia* (1). La rîndul lui, 1-a ajutat pe Teseu, cînd acesta a vrut să o răpească
pe Elena*. Tot împreună au coborit în Infern, pentru a o scăpa pe Persefona*. Dar Hades* i-a
răstignit pe,,,amîndoi, pe o stîncă. Teseu a fost-eliberat de Heraeles*.
Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 302 şi urm.; Piritou ucide centaurul Euritots, ii-escă la Muzeul Naţional din
Napoli
PIRRA Fiica lui Epimeteu* si soţia lui Deucalion*. Mama lui Ellen*.
Ovidiu, \letamorfoze, I, 350 şi urm. PIRRUS -> NEOPTOLEM
PISISTRATOS Fiul mai mic al lui Nestor*. L-a însoţit pe Telemac*, fiul lui. Ulise*, 'în
călătoria lui de la Pilo, la Sparta.
Homer, Odiseea, III, 36 şi urm., 400 şi urm.
PITI Nimfă* în mitologia greacă, de care au fost îndrăgostiţi Boreas* şi Pan*. Unul din ei a
prefăcut-o într-un pin.
PITIA Preoteasă în templul lui Apollo* din Delfos*. Aşezată pe un trepied acoperit cu pielea
şarpelui Pito, ucis de Apollo, ea se lăsa' în. prada unei stări de exaltare puternică, rostind unele
formule considerate a fi dictate de zeu si socotite drept profeţii.
Imaginea Piliei pe o cupă, operă a pictorului Coclros (sec. V
î.Ohr.), iv/.i la Berlin
PLEIADE Cele şapte fiice ale lui Atlas* (1) şi ale Pleio-nei*: Alcione* (2), Sterope, Merope*
(3), Maia* (1), Elecira,
240
Celena* (2) şi Taigete*. Zeus* le-a preschimbat în stele şi le-a ridicat printre constelaţii,
pentru a le salva de insistenţele lui Orion*.
Ovidiu, Metamorfoze, XII, 293
PLEIONE Fiica lui Oceanus* şi a zeiţei Thetis* (1) in mitologia greacă. A avut de la Atlas* pe
cele şapte pleiade*.
PLEISTOROS Zeul trac al războiului.
PLUTO (l) Zeul bogăţiilor în mitologia greacă, fiul lui Ia-son* şi al zeiţei Demetra*. Era orb
şi îşi împrăştia comorile la .întîmplare. Era reprezentat ca un copil, ţinînd în mînă cornul
abundenţei*. (2) în mitologia romană, fiu al lui Saturn* şi al Rheor, frate al lui lupiter* şi
Nep-tun*. A fost zeul Infernului, corespunzător lui Hades*.
PLEIONE* Fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1) în mitologia greacă. A avut de la Atlas*
pe cele şapte pleiade*. Homer, Iliada, II, 732, XI, 833 '
PODALISO -> PODAL1R1U
PODARGE Harpie*; iubită de Zefir*, a dat naştere cailor Xantos* şi Balio*, pe care a pus
stăpînire Ahile*. Homer, Iliada, XVI, 150
POLIB (1) Rege al Corintului. L-a primit la curtea sa .şi 1-a adoptat pe Edip*, după ce a fost
părăsit de Laios*. (2) Rege al Tebei* (3), care 1-a găzduit mai mult timp pe Menelau*, după
terminarea războiului troian. (3) Bunicul lui Adrast* (l). • • •
16 — Dicjiona
de mitologie
241
POLI BOT Uriaş* care s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. A fost pedepsit de Poseidon*,
care 1-a preschimbat în-tr-o stîncă.
POLID AMANT (l) Prieten şi-sfătuitor al lui Hector*. A fost unul din eroii troieni. Era
înţelept si poseda si darul prevestirilor. (2) Atlet din Tesalia, dotat cu o putere neobişnuită.
POL/DECT Rege al insulei Serifo, din Ciclade*. După ce a găzduit-o pe Danae* si pe fiul
ei, Perseu*, voind să o ia de soţie pe Danae, 1-a supus la încercări grele pe Perseu, pentru
a scăpa de el pentru totdeauna. Acesta însă, după ce a ucis M-edusa*, 1-a împietrit cu
capul ei.
POLIDOR (1) Fiul lui Cadmos* si al Harmoniei*, părinte al lui Labdaoos*. (2) Cel mai
tînăr fiu al lui Priam* şi al Hecubei*. Cînd acesta a socotit că Trăia* va cădea în mîinile
grecilor, şi-a trimis fiul la Polinestor*, regele Traciei, dar acesta 1-a ucis pe Polidor pentru
a-i lua uriaşa comoară pe care Priam o încredinţase fiului. (3) Fiul lui Hippomedon*, unul
din epigoni*. Virgiliu, Ene-ida, III, 45; Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 530 şi urm.
POLIFEM Ciclop*, fiul lui Poseidon* si al Toosei* i-a atras pe tovarăşii lui Ulise* într-o
peşteră şi a devorat sase din ei. Ulise, printr-o stratagemă, 1-a orbit şi, împreună cu cei
rămaşi în viaţă, şi-ia reluat drumul pe mare. Ciclopul a cerut însă ajutor lui Poseidon şi
astfel, Ulise a fost urmărit de mai multe furtuni. Avea o putere remarcabilă, si o statură
gigantică, îndrăgostit de Gala-teea* aceasta 1-a respins, preferîndu-1 pe Acis*. Homer,
Odîw.a, I, 70, X, 106 şi urm.; Virgiliu, Eheida, III, 618 şi urm.; Ovidiu, Metamorfoze,
XIII, 765; fresce la Pompe' în Casa preotului Amandus; la Roma în Cas'a Liviei;
Pellegrin, Tibakli, Annibale Carracci, pictură t
242
POMMNIA Muză* a poeziei lirice si a elocinţei, închipuită ca o matroană cu capul
încununat de perle, dusă pe gînduri.
POLINESTOR Rege al Traciei, căruia Priam* i 1-a încredinţat pe fiul său, Polidor* şi
o parte din comorile Troiei*. Polinestor 1-a ucis, pe Polidor şi şi-a însuşit co-'-morile,
dar a fost răzbunat de Hecuba*.
POLINICE Fiul lui Edip* şi al locastei, frate al lui Eteo-cle*. După plecarea lui Edip din
Teba* (2), cei doi fraţi s-au înţeles să domnească pe rînd. Dar, după un an, Eteocle a pus
"âţăpînire singur pe tronul tatălui lui! Polinice s-a refugiat la regele Adrast* (1), pe a cărui
fiică, Argia*, a luat-o de soţie. A format apoi expediţia celor şapte împotriva Tebei*,
pentru a-si pedepsi fratele, în timpul luptelor, înfruntîndu-se, s-au ucis unul pe altul.
Creon*, unchiul lor, ajuns stăpîn al Tebei, .a interzis înmormîn-tarea trupurilor lor după
datină şi a condamnat-o la moarte pe Antigona*, sora lor, pentru că i-a nesocotit porunca.
Cu ea a murit şi tînărul care o iubea, Emon*, şi care era chiar fiul lui Creon.
POLIPEMON -+ PROCUST
POLIPOETE Fiul lui Piritou* şi al Hippodamiei* (1); a fost comandantul tesalienilor în
războiul Troiei*. Homer, IHada, II, 740
POLIS Prevestitor vestit si medic din Grecia. A fost identificat chiar cu Asclepios*. L-a
readus la viaţă, printre alţii, pe Glaucos* (2), care murise sufocat într-un butoi cu miere.
243
POL1T Fiul lui Priam* si al Hecubei*. A fost uois de Pir-rus*, în ajunul căderii Troiei*. (2)
Tovarăş al lui Ulise. Homer, lliada,'II, 791 şi urm., XIII, 533 şi urm.; Homer, Odiseea, X, 224
POLIXENIA Fiica lui Priam* şi a Hecubei*. A fost iubită de Ahile*, cu care urma să se
căsătorească, dacă Paris* nu i-ar fi ucis pe fratele ei. Fiul lui Ahile, Neop-tolem*, a jertfito
pe Polixenia pe mormîntul tatălui .lui. După o altă versiune, Polixenia nu a putut
supravieţui morţii lui Ahile şi şi-a luat singură zilele, chiar în tabăra grecilor.
Euripide, Troienele şi
Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 848 si urm,; Hecuba; Seneca, Troadele
POLLUX -> DIOSCURI
POMONA Zeiţa fructelor si a grădinilor în mitologia romană. După ce i-a respins pe toţi
admiratorii săi, s-a hotărît să-1 accepte pe Vertumnus*, care i s-a prezentat mai întîi sub
înfăţişarea unei bătrîne, apoi, după ce a cucerit-o, sub aceea a unui tînăr care i-a plăcut si
cu care a acceptat să se căsătorească. A avut un templu pe via Ostiense din Roma.
Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 623; Rubens, Pomona şi Ceres, pictură
PONTOS Personificare a elementului marin în mitologia greacă. Navigatorii greci dădeau
acest nume şi Mării Negre, zicîndu-i Pontul E ixin. Ovidiu, Trixtia şi Epixtulae e.x Ponto
POREV1TH Divinitate slavă adorată în zona Mării Baltice, protectoare a războaielor. Era
reprezentată cu sase capete şi purtînd felurite arrne.
244
PORTUNUS Divinitate romană arhaică, protectoare a cheiurilor si porturilor, ca şi a depozitelor de
cereale, transportate pe Tibru şi- pe mare. Serbările dedicate lui se numeau Porturialii şi se
organizau la 17 august. Avea un templu la Ostia (portul Romei) si pe Tibru, în Forul Boariu.
POSEIDON Zeul mării în mitologia greacă, corespun-zîndu-j zeului roman Noptun*. Tatăl '1111
era Cronos* şi mama, Rhea*. împreună cu soţia lui, Amfitrita*, locuia într-im palat pe fundul
mării si, de acolo, stăpînea mările şi oceanele cu tridentul. Provoca cutremurele,: furtunile de pe
mare, ca şi erupţiile vulcanilor. Ocrotea marinarii destoinici, pescarii şi pe cei ce doreau să
cunoască marea, cu bune intenţii. A construit Troia*, împreună cu Apollo*. în cinstea lui se
organizau Jocurile istmice, în istmul Corintului, îi erau socotiţi sacri delfinul şi pinul (fiindcă din
lemn de pin erau construite corăbiile); era reprezentat, ca un bărbait atletic cu barbă, coroană si
trident în mînă.
Homer, lliada, VII, 452 şi urm.; mozaicuri, vase, fresce la Pompei
POTAMEIDE Nimfe* ale mărilor.
PRIAM Ultimul rege al Troiei*, fiul lui Laomedon*. A avut ca soţie, mai întîi pe Arisbea*, apoi pe
HecutJa*. Printre fiii lui erau: Hector*, Paris*, Elenos*, Deifob*, Polit*, iar printre fiice:
Cassandra*, Creusa*, Polixenia*. Cînd fiul cel mai drag, Hector, a fost ucis de Ahile*, s-a_ dus el
însuşi la tabăra greacă, pentru a-1 îndupleca pe erou să-i elibereze trupul, dorind să-1
înmormînteze după datina strămoşilor. A fost ucis în timpul incendiului Troiei, de Pirrus*.
Homer, lliada, XXIV, 143; Virgiliu, Eneida, II, 501 şi urm.; un relief în Casa del Larario, din Pompei; Priam
şi Eleni, pictură veche pe o farfurie, în Muzeul Naţional din Tarquinia.
245
'PR1AP Fiul lui Dionisos* si al Afroditei*, zeul fertilităţii, al dmpurilor si al pădurilor în mitologia
greacă. A fost adorat în mod egal în Grecia si în Italia, ca zeu rustic, I se ofereau ofrande de grîu,
rniere şi struguri.
PROCA Regele oraşului Alba Longa*, tatăl lui Amuliu*
şi al lui Numitor*.
Virgiliu, Kne.ida, VI, 767; Titus Livius, Ab urbe condita, I, 3, 9
PROCI Pretendenţii Penelopei* în timpul absenţei lui Ulise* din. Itaca*. La întoarcere, acesta
i-a ucis pe toţi.
PROCRI Fiica lui Erehteion, rege al Atenei, soţia lui Cefalos*. Urmîndu-si. soţul la o vînătoare, sa
ascuns în pădure, iar Cefalos, luînd-o drept un animal sălbatic, a ucis-o cu o săgeată. Cînd si-a
văzut victima, s-a sinucis la rîndul lui. Piero di Cosimo, Moartea lui Procri, pictură
PROCUST, DAMAST sau POLIPEMON Tîlhar grec. Trăia în vecinătatea localităţii Eleusis*. Pe
călătorii care treceau pe meleagurile lui îi tortura întinzîndu-i pe un pat de dimensiuni contrare
lungimii lor; pe cei scurţi îi punea pe un pat lung si. îi lungea pînă ajungeau la lungimea patului;
pe cei înalţi îi tăia, pentru a fi scurţi cît pa'tuj. ales înadins. A fost ucis de Teseu*, după ce 1-a
chinuit si pe el cu o asemenea tortură. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 438
PROMETEU Fiul lui lapet* şi al unei Asiei* în mitologia greacă, fratele lui Atlas* (1) şi al lui
Epimeteu*; după nume, „cel prevăzător". Cînd Zeus* a vrut să distrugă omenirea prin apă,
Prometeu 1-a sfătuit pe fiul lui, Deu-calion*, să construiască, o corabie şi să înfrunte astfel
potopul. După o altă versiune, Prometeu a creat primul* om din humă si, împreună cu Atena*, a
răpit din cer
246 .
I focul şi 1-a oferit" oamenilor şi o dată cu el, si bunăstarea. Dar pentru a-i pedepsi pe oamenii
cărora Prometeu le-a făcut acest bine, Zeus* a trimis-o pe pămînt pe Pandona*, care a răspîndit
din cutia ei toate nenorocirile, iar pe Prometeu 1-a înlănţuit cu muntele Caucaz timp de 30 de ani.
în fiecare zi un vultur îl devora ficatul, care se refăcea în timpul nopţii. După 30 de .ani, Zeus* 1-a
trimis pe Heracles* să omoare vulturul si 1-a eliberat pn Prometeu, pe care 1-a luat în Olimp* (l,).
Prometeu reprezintă astfel forţa inteligenţei care 1-a eliberat pe om de ignoranţă si sclavie, ca şi
impunerea geniului si a semnificaţiei lui sociale, focul fiind folosit de toţi fără excepţie.
Suferinţele îndurate de Prometeu, deci de geniu] activ, dinamic, temerar, sînt inseparabile de măreţia
acestuia, care luptă împotriva opresiunii şi prejude-i căţilor de orice fel.
Hesicul; Kschil, Prometeu înlănţuit; Platon, Protagoran; Goethe, Promcthc-ux; P. B. Shelley, Prometeu
descătuşat; V. Kftimiu, Prometeu, dramă; .sculpturn-relief pe frontonul Parteonului clin Atena, protagonist
pe sarcofage, teracote, basoreliefuri; Nicolas Adam, sculptură la Luvru; Tiziun, pictură
PROSPERPINA *-+ PERSEFONA
PROTESILAOS Fiul lui Ificlu* din Tesalia. A fost primul grec ucis de troieni în războiul împotriva
Troiei*, aşa cum prevăzuse un oracol* celui care va coborî primul de pe corabie pe pămînt. Soţia
lui, Laodamia* (2), 1-a iubit atît de mult, încit ,ncputîndu-i supravieţui s-a sinucis. Ovidiu,
Metamorfoze, XII, 68
PROTEU Divinitate marină de origine greacă, fiul lui Poseidon* sau al lui Oceanus* si Thetis*
(1). A avut darul de a lua orice înfăţişare. Bun prevestitor, nu spunea cele ştiute, decît dacă era
forţat. Menelau* a reuşit să afle de la el că va ajunge cu. bine în patrie. Homer, Ocjzsccn, IV,
384'şi urm., 450 si urm,
247
PROŢOGENIA Fiica lui Deucalion* şi a Pirrei*.
o
PSYCHE Personificare a sufletului uman la greci. Frumuseţea ei a 'trezit invidia
Afroditei*, care 1-a trimis pe Eros* cu misiunea de a o face să se îndrăgostească de un om
urît. S-a îndrăgostit însă chiar el de ea şi, conform înţelegerii dintre ei, nu se întîlneau
decît noaptea, el interzicîndu-i să-i vadă chipul, condiţie a fericirii lor. Dar curiozitatea
tinerei Psyche a fost mai presus de orice voinţă si astfel, într-o noapte, încâlcind legămîn-.
tul, a aprins un opaiţ, la a cărui lumină a zărit prea-frumosul chip al tînărului. în .acea
clipă Eros a si dispărut; Psyche 1-a căutat în lung si în lat pmă cînd zeii, înduplecaţi, i-â'u
îngăduit să-'l revadă şi să fie primită printre nemuritori, lîngă cel iubit. Mitul Amor (Eros)
si Psyche este un simbol al vieţii intime, al înţelegerii si neînţelegerii între doi tineri, două
fiinţe, care trebuia să se supună unor legi stabilite în comun si peste care nu se poate
trece. A fost cunoscut si în vechea Indie prin povestea lui Urvaci şi Pururava, ca şi lumea
celtică.
Platon, Simposion şi Fedru; Coccaccio, Ge.ne.aloyia zeilor de. .seamă; M, M! Boiardo, Angelo
Firenzuola, G. B. Marino, Ippo-lito Pindemonte, Giovanni Pr'uti, Giovanni Piscoli; Jean de la Fontaine,
roman; Moliere în colaborare ou Philippe Quinault si Pierre Corneille, o tragedie balet pentru muzica
lui Lully; o tragedie atribuită lui Thomas Corneille, pe muzică de Lully; Alessandro Scarlatti,
Benedetto Marcello, Cesar Frank, muzică; Psyche ţinînd în braţe pe Amor, Muzeul Naţional din
Napoli; fresca lui Rafael în Palatul Farne.sina din Romn; Giulio Romano îa Palatul Ceaiului clin
Mantova; Corrt'ggio, Francesco Salviati Creuze, Antonio Canova, sculptură


QUANTE CONGO Veche divinitate chineză, care, pentru prima dată, a adunat pe
oameni în oraşe.
QUAN-WON Zeul protector al apelor şi peştilor în mitologia japoneză. Avea un templu
uriaş, Miuco.
QUENEVADI, Zeu indian, cu capul de elefant, cu patru braţe lungi si un pîntec enorm!
QUETZACOATL Una din cele mai de seamă divinităţi din mitologia mexicană. A învăţat
pe indigeni meşteşugul cioplirii pietrelor şi al prelucrării metalelor.
QUIRINALII Serbări celebrate la Roma, la 17, februarie, în cinstea lui Romulus*.
QUIRINUS Divinitate italică arhaică (laţ. quiris, suliţă). Identificată cu Romulus* si cu
Marte*. A dispărut de'pe pămînt în timpul unei mari furtuni. Virgiliu, Eneidn, I. 292



Niciun comentariu despre subiectul „Dictionar mitologie - Literele P, Q”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.