duminică, 12 decembrie 2010

Comoara de la cetatea dacica Piatra Rosie

Cetatea dacică de la Piatra Roşie e un obiectiv turistic uitat de autorităţi, dar încărcat de istorie. Oamenii au cutreierat-o, unii i-au descoperit şi furat comorile, iar alţii s-au născut la poalele ei.


Pe locurile unde odinioară păşea Decebal unii şi-au petrecut copilăria. Într-un ţinut al liniştii unde în momentele de tăcere absolută parcă se aud paşii fostului mare conducător dac, un localnic şi-a construit o casă în aproape aceleaşi condiţii grele în care şi strămoşii noştri şi-au ridicat cetatea. Situată la doar câţiva zeci de metri de zidurile Cetăţii dacice Piatra Roşie, casa localnicului este acum părăsită, iar buruienile şi-au revendicat locul. Însă construcţia propriu-zisă a imobilului va rămâne mereu în amintirea localnicului, deoarece la baza casei omul şi copiii săi au descoperit, acum 26 de ani, o comoară.


Comoara de sub casă

În tip ce lucra la fundaţia casei, unul din fiii localnicului a lovit cu târnăcopul într-o pungă din piele. Ascunsă la doar 40 de centimetri sub pământ, săculeţul din piele a fost imediat scos la iveală, iar cel care l-a gasit a rămas mut de uimire când a constatat că în interior se aflau 277 de monede de argint de diferite feluri. „Niciuna din monede nu semăna una cu alta, erau complet diferite. Aveau o structură destul de ciudată pentru nişte monede: erau mici şi groase. Imediat ce le-am descoperit am anunţat autorităţile pentru că în anul acela, în 1982, riscai ani grei de puşcărie dacă erai prins că ţineai monedele pentru uz personal, iar eu ştiam asta. Valoarea lor nu era mare din punct de vedere al metalului din care erau confecţionate, însă erau nepreţuite ca informaţie istorică. Ştiu că sunt oameni care caută după astfel de comori ani întregi şi nu găsesc, iar eu recunosc că am avut noroc. Şansa de a mai găsi o altă comoară este infimă, chiar şi cu detector de metale e dificil să dai de ea”, spune localnicul, care, pentru că a donat comoara Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, a primit la acea vreme din partea statului 5000 de lei şi o excursie de două săptămâni la Sinaia.

I s-au furat trei monede

Descoperirea comorii nu a fost în totalitate îmbucurătoare pentru că de la momentul descoperirii şi până când a ajuns în interiorul muzeului, din punguţa cu 277 de monede de argint trei au dispărut în mod misterios. „După ce am predat comoara cineva a furat trei din cele 277 de monede, iar din această cauză eu am căzut vinovat şi acuzat că nu am avut grijă de ele şi că nu le-am numărat corect. Deşi eu am avut cele mai bune intenţii încă de când am descoperit săculeţul şi nu am ascuns ce am găsit, pentru un moment tot eu am fost vinovat de dispariţia celor trei monede. Până la urmă conflictul s-a stins, dar monedele nu au mai fost recuperate niciodată”, afirmă localnicul.

Posibila schita reconstituita a Cetatii Piatra Rosie
Localnicul este convins că sub imensul strat de pământ care acoperă acum aproape în totalitate zidurile fostei cetăţi a dacilor mai sunt multe comori de descoperit, însă probabil costurile uriaşe şi volumul ridicat de muncă îi descurajează pe istorici să acorde o mai mare atenţie Cetăţii de la Piatra Roşie. „Am auzit că dacii nu şi-au îngropat comorile la mai mult de un metru sub pământ, dar trecere timpului a făcut ca volumul de pământ să fie acum considerabil. Comorile sunt greu de găsit, dar dacă statul s-ar implica mai mult în cercetări asupra acestei locaţii sunt sigur că vor mai apărea multe surprize. S-au mai făcut săpături prin anii ′50 dar atunci nu s-a descoperit mai nimic ori... nu s-a vrut să se descopere”, mai spune acesta.

Cetatea este ţinta vânătorilor de comori

Fosta redută de apărare a dacilor nu a scăpat de căutătorii de comori. Înarmaţi cu detectoare de metal şi cu aparate performante pentru localizarea sub pământ a monedelor, vânătorii de comori au cutreierat zidurile cetăţii în lung şi în lat, iar dacă unii s-au întors cu buza umflată se zvoneşte că alţii au găsit exact ce au căutat. „Acum câţiva ani au venit nişte cetăţeni germani călare pe motociclete şi înarmaţi cu detectoare de metale ca să caute comori. Aventura lor a durat doar vreo două zile. Au fost prinşi de poliţie şi li s-a confiscat toată aparatura”, încheie localnicul.

Cetatea dacică de la Piatra Roşie

Dealul Piatra Roşie, o înălţime de 831 m, pe vârful căruia se află cetatea, se ridică izolat din fundul văii Luncanilor. Cetatea, ridicată din piatră, de formă patrulateră, cu lăţimile de 102×45m, are patru turnuri, dispuse pe mijlocul laturii răsăritene. În interiorul incintei se află o construcţie din lemn, ale cărei baze de piatră s-au păstrat în întregime. Pentru colectarea apei, necesare garnizoanei, în colţul de nord-vest al cetăţii se află o groapă săpată în stâncă. În afara incintei cetăţii se observă urmele unui sanctuar, format din aliniamente de coloane de piatră. Pe coasta estică a dealului, o a doua incintă cu zidurile clădite din piatră de stâncă şi palisada se sprijinea cu o latură pe fortificaţia de pe culme, având în interior un drum pavat din piatră. Pe drumul de acces spre cetate erau plasate trei turnuri de pază. Cetatea de la Piatra Roşie, parte componentă a sistemului de fortificaţii dacic, avea menirea de a bara înaintarea dinspre Valea Streiului a duşmanilor care încercau să atace capitala Daciei libere. Sursa:http://hd.servuspress.ro/articol.php?id=8279



Un comentariu despre subiectul „Comoara de la cetatea dacica Piatra Rosie”:
hmathei spunea...

Foarte tare blogul. Felicitari !

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.