Comorile descoperite la Stremt, Alba

Un tezaur mai putin cunoscut in randul nespecialistilor este compus din comorile gasite la Stremț, Alba.

În 1836 a fost descoperit în localitate un tezaur monetar compus din circa 40 de monede de aur scifate, de caracter celtic, cu inscripția BIATEC pe avers, iar pe revers imaginea lui Helios. Din acest tezaur face parte probabil și o monedă celtică de argint provenind tot de la Geoagiul de Sus, cu aceeași inscripție.

Al doilea tezaur monetar a fost descoperit întâmplător în 1951, pe versantul de est al Măgurii Geomalului, de tânărul Ioan Stoica de 15 ani. Coborând cu o turmă de oi spre sat, acesta observă într-o râpă făcută de ape, un obiect care sclipea și căutând atent a găsit un vas plin cu bani. Darnic nevoie mare, după ce și-a însușit o parte din bani, a dăruit rudelor și prietenilor din sat o mică parte din tezaur. Reprezentanți ai muzeului din Alba Iulia informați de descoperire, s-au deplasat la fața locului, unde cu ajutorul organelor locale și al cadrelor didactice au reușit să recupereze cele 216 monede ale tezaurului - din argint. Cei doi specialiști ai muzeului din Alba Iulia care s-au deplasat la fața locului pentru a verifica spusele norocosului cioban, dar și al locului unde a fost descoperit tezaurul au declarat următoarele: „Din datele privitoare la descoperirea tezaurului și din cercetarea amănunțită a terenului, rezultă cu suficientă certitudine că toate monedele au fost strânse pe seama muzeului din Alba Iulia, nu s-a produs nici un amestec cu monede străine, tezaurul este întreg și fără nici un adaos de piese neaparținătoare. Se susține inexistența vreunei așezări omenești în împrejurimile Măgurii Geomalului 742 m”.

Cei doi specialiști susțin, pe baza informaților conținute în izvoarele antice, a cercetărilor arheologice și descoperirilor monetare, că în anul 242 d.Hr. o puternică invazie a carpilor liberi a atins teritoriul Daciei malvensis și Daciei apulensis. Carpii, pătrunzând în Dacia au slăbit stăpânirea romană, au favorizat ridicarea la luptă a populației și au semănat panică în rândul clasei stăpânitoare, care pentru a-și salva avuțiile le-a ascuns în pământ. Așa se explică existența numeroaselor tezaure descoperite pe teritoriul județului Alba, provenite din acea epocă.

Tezaurul de la Geomal, ascuns în timpul împăratului Gordian III, cuprinde 216 monede, care „se întind” în timp peste 50 de ani, cuprinzând domnia a peste 12 împărați romani, după cum urmează:

Tezaurul de la Geomal, în întregime din argint, cântărește 684,83 grame, greutate medie a unei piese este de 3,17 grame, cu o valoare care, dacă se ține cont de uzura cauzată de circulația lor, poate fi apreciată ca normală. În general, monedele tezaurului s-au conservat bine, având în vedere că au stat îngropate în pământ peste 1700 de ani.

În prezent, tezaurul de monede imperiale de la Geomal face parte din inventarul muzeului de istorie din Alba Iulia, alături de multe piese descoperite pe raza comunei Stremț.

Date prezentate în lucrarea „Tezaure monetare din Dacia romană și postromană” aflăm următoarele:

„Tezaurul a fost descoperit pe panta de est a Măgurii Geomalului într-un vas de lut care nu a fost recuperat. Este alcătuit din 216 piese de argint (215 denari și un antonian), emisiunile se repartiază astfel pe emitenți: Commodus 3, Pescennius Niger 1, Cladius Albinus 1, Septimius Severus 43, Iulia Domna 21, Caracalla 24, Plautilla 6, Geta 13, Macrinus 2, Diadumenianus 2, Elagabalus 50, Iulia Soaemias 3, Iulia Maesa 6, Iulia Paula 1, Severus Alexander 35, Orbiana 1, Iulia Mamaea 1, Maximinus Thrax 2, Gordianus III 1 (antonian). Ultima emisiune este datată în anii 242-244 d.Hr. (conform cercetătorilor Mihail Macrea, Dumitru Protase, Șcș Cluj, V, 1954, 3-4, pag. 495-566)”.

În opinia numismatei Viorica Suciu, ascunderea tezaurului poate fi pusă în legătură cu marele atac al carpilor din anii 245-247 d. Hr.(sursa: Wikipedia).