vineri, 4 februarie 2011

Comoara uriasilor din satul Berindu, Cluj

Aproape toate satele, comunele sau orasele din Ardeal au legende, transmise din generatie in generatie, povesti care amintesc despre comori nebanuite, ascunse în locuri greu accesibile, de către aşa-zişii „uriaşi”, soldaţi ai triburilor nomade despre care se spune au cutreierat multă vreme aceste părţi ale ţării.

Dintre poveştile bătrânilor ardeleni, cea a comorii din satului clujean Berindu este cu adevărat extraordinara. Ea aduce în prim-plan aventura a doi oameni obişnuţi, care s-au tranformat în vânători de aur sub influenţa unei femei care pretindea că are puteri paranormale.

Berindu este un sat obişnuit, aflat la 31 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Zalău. Oamenii de aici, ţărani gospodari cum găseşti în tot Ardealul, îşi trăiesc viaţa muncind pământul şi crescând animale. Aparent nimic nu deosebeşte mica localitate de alte zeci de aşezări asemenea ei, care împânzesc dealurile Clujului. Dar o întâmplare neobişnuită, cu iz de aventură şi supranatural petrecută înainte de cel de-al doilea război mondial, a scos din anonimat mica localitate ardeleană. Evenimentul este surprins în monografia satului Berindu.


Potrivit tradiţiilor păstrate în localitate, în punctul numit Şantul Grecii ar fi fost îngropată o comoara a „grecilor” sau a „uriaşilor”. „Comoara se zice că au îngropat-o oamenii din vechime. Este un răzor mare acolo şi pe strunga aia o venit grecii şi o fost oareceva urieşi acolo. Şi când o vinit năvălirea barbarilor, aia or dispărut şi se zice că acolo s-or îngropat banii uriaşilor. Aveau intrare printre pereţii aia, pe unde e acuma Şanţul Grecii. De către Cristorel îi intrarea, şi către Băbuţ îi ieşirea. Şi mai mulţi oameni or visat că acolo ar fi averi, şi s-or dus acolo şi-o săpat”, se povesteşte în monografia amintită.

Astfel de istorioare pot fi auzite de la aproape orice bătrân al Berindului. În anii '30, aceste descrieri ale locului comorii au stimulat chiar imaginaţia unor intelectuali locali, care au dat peste cap viaţa liniştită a Berindului prin organizarea unui adevărat şantier arheologic în căutarea comorii. În scenă a intrat şi un aşa-zis medium, care indica săpătorilor locul comorii. Aventura este relatată pe larg într-o monografie a satului mai veche. Principalul protagonist al acestei aventuri a fost învăţătorul satului, care a predat aici prin anii 1930. Acest învăţător era un adept al experimentărilor cu şedinte oculte de spiritism, pe care le studia în colaborare cu preotul satului.
Ei au acţionat „în temeiul unor ştiri culese din popor, din care s-ar deduce că în Şantul Grecii s-ar găsi comori îngropate în pivniţele subterane rămase acolo încă de la turci, de pe timpul când armata lor a înaintat prin Ardeal spre a ajunge în Ungaria".

Echipa condusă de către cei doi intelectuali ai satului era îndrumată de către "o femeie pe care au adus-o dânşii de la Cluj, în calitate de „medium”, prin care, la chemarea lor cu metode spiritiste a unor spirite dorite, acele spirite le vor spune prin gura acestui (...) medium încotro să sape".
Toată vara anului 1931, voluntari şi muncitori angajaţi deopotrivă au săpat întregi galerii subterane. "În câte zile săpau, de atâtea ori îi îndrumau cu săpăturile în alte direcţii. În felul acesta, au săpat mai multe văgăuni întortocheate fără să găsească nimic, cheltuind bani mulţi şi material lemnos de legătură, precum şi timp pierdut, dar mai ales prestigiu în faţa sătenilor", povesteşte monografistul, care a fost şi martor ocular la cele întâmplate.
"Individa (...) glasuia în numele unor spirite ale celor mai însemnate foste personalităţi pe când erau în viaţă, ca de exemplu: spiritul lui Avram Iancu, Napoleon, Tudor Vladimirescu etc., considerate spirite bune ce dau îndrumari la ţintă, zic în numele acestor spirite sfătuia pe aceşti oameni creduli încotro să sape, precum şi distanţa ce trebuia săpata în ziua respectivă", mai relatează monografia.

După doi ani de săpături zadarnice, cei doi aventurieri intelectuali au renunţat la căutări. Dar ce s-a intamplat cu cei doi căutători de comori ai satului, învăţătorul şi popa ?

Profesorul şi-a cerut transferul de la şcoala din Berindu. După cum dascălul s-a mutat imediat din sat pentru a scăpa de ruşinea planului nebunesc pe care l-a avut, nici preotul satului din perioada interbelică nu şi-a lăsat, se pare, urmaşii pe meleagurile Berindului. "A plecat de la noi preotul, a plecat în Baciu. Aici nu are alte rude. Nu s-a mai auzit de el", a povestit o localnica. Ea îşi aminteşte de săpăturile din Pădurea Grecii: "Ştim că au săpat oamenii acolo. Unul a găsit nişte trepţi (trepte – n.r.) frumoase de piatră pe care le-a dus acasă. A pus un par ca să menţină deschisă gaura, însă a doua zi parul a dispărut. Apoi i-a fost frică să mai sape, dar trepţile le mai are", ne-a istorisit bătrâna.

Pentru a ajunge însă la locul cu pricina trebuie un ghid. Locul comorii se află ascuns adânc în pădurea Grecii. "Acolo s-au ascuns nemţii de armata rusă. Când eram copil intram pe burtă pe o gaură îngustă şi după câţiva metri puteam să stau în picioare. Dacă aruncam o piatră în partea dinspre deal nu se auzea nimic, aşa de înalt era", spunea un localnic. Se intelege clar de ce locul era folosit pentru ascunzătoare: se afla în inima unei păduri dese, fără cărări, camuflat de arbori înalţi şi verdeaţă. Groapa unde s-au început săpăturile era uriaşă. Văzuţi de pe buza gropii, oamenii sunt nişte furnici. Dimensiunile acesteia ne spun multe despre pasiunea pusă de cei doi aventurieri în urmărirea visului lor.


Aparent, locanicii nu mai sunt interesati de comoara. Şi totuşi, în treacăt, unii spun: „Acolo,în Pădurea Grecii, ar merita să se facă nişte săpături ca lumea...".

Pentru mai multe informatii cititi articolul original si complet, direct de la sursa : http://clujeanul.gandul.info/saptamanal/comoara-ascunsa-de-la-berindu-2639886



4 comentarii despre subiectul „Comoara uriasilor din satul Berindu, Cluj”:
Costel spunea...

Uriasii astia sunt prezenti in multe legende, cred ca erau un fel de musculosi ca Conan Barbarul ( pentru cine a vazut filmul) .

Anonim spunea...

din cate am vazut la tv s a gasit un tezaur la Berindu in valoare de 3mil de euro,monede,vesminte,arme,bijuterii cica l a gasit paduraru din zona si acuma steapta sa fie despagubit de stat,norocu lui

Anonim spunea...

..ar fi bine sa primeasca ceva paduraru pentru ca in romania e foarte subtire diferenta intre descoperitor si ''braconier''.
asa-i la noi...

Anonim spunea...

nu a descoperit nimeni nimic.in alta zona a satului sau descoperit prin anii'40 niste lespezi de piatra(scari)care coborau in pamant.la "GRECEA"in acel loc era un fel de pestera sau tuneluri subterane cum mai sunt multe in Ardeal -in tasnad satu mare de exemplu.

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.