marți, 26 aprilie 2011

Un milion de bani de aur in "labirintul subteran" de sub Braila ?

Am gasit cateva informatii interesante despre comorile din zona Brailei, despre legendele unor tezaure ascunse in regiune, despre "labirintul subteran" format din hrubele de sub Braila si despre cautatorii sau presupusii descoperitori ale unora dintre acestor comori.

Intrările din hrube sunt „forţate“ de brăilenii în căutare de comori pierdute - Adevarul.ro 



Sper ca o sa vi se para interesante aceste informatii, chiar daca nu avem posibilitatea sa le verificam pentru dumneavoastra, informatii pe care vi le aducem in atentie, bazandu-ne pe profesionalismul jurnalistilor de la Adevarul.ro.
Ţăranii din zona Brăilei au aşteptat cu nerăbdare noaptea de 22 spre 23 aprilie când limbi de foc ieşite din pământ ar fi trebuit să le arăte unde se află ascunse aurul pierdut al turcilor. Legenda spune că doar în noaptea de Sfântul Gheorghe văpăile comorilor din vechime se arată. Anul acesta cu atât mai mult, pentru că noaptea a coincis cu Vinerea Mare.
Vreme de trei secole, Brăila a fost nu doar un avanpost, ci unul dintre cele mai bogate oraşe stăpânite de turci. Nenumărate sunt poveştile care spun că turcii, până să fie alungaţi, şi-au ascuns aurul în labirintul subteran din zona Brăilei, în speranţa că vor reveni să-l recupereze. Despre bogăţiile acelor vremuri povestesc cronicile încă de pe vremea lui Mihai Viteazul. „Pentru eliberarea Brăilei, oştile lui Mihai au trebuit să susţină şase bătălii. În aprilie 1595, oastea condusă de banul Mihalcea a obţinut capitularea garnizoanei turceşti, care suferise grele pierderi. Oştenii au găsit în cetate, scriu cronicile, «un milion de bani de aur şi multe provizii»", a explicat arhivistul Gheorghe Iavorschi. Mărturia unui sătean Legenda este amplificată şi de faptul că nimeni nu ştie ce se ascunde sau cât de vast este labirintul de sub oraş. Cu toate că oficial nu există nicio dovadă că într-adevăr ar exista comori ascunse, în multe din satele judeţului existenţa aurului turcesc este considerată o certitudine. Nimeni nu îndrăzneşte să nege că ar exista în anume locuri aur „ascuns de turci".
În fostele sate ale judeţului, credinţa că în noaptea Sfântului Gheorghe ies comorile la iveală, din pământ, este cu atât mai mare. La Tichileşti, de pildă, un sătean a solicitat autorităţilor în urmă cu câţiva ani un buldozer, ca să sape „la Cruce", acolo unde, spune el, ar fi văzut „flăcări albăstrui, de juma' de metru" ieşind din pământ. „Veneam de la schimbul II. La intrare în comună, era să cad de pe bicicletă: ieşeau limbi de foc din pământ. Şi era aproape de miezul nopţii, în noaptea Sfântului Gheorghe!", a povestit bătrânul. Omul a cerut Primăriei un buldozer, însă autorităţile nu l-au luat în serios, iar aurul a rămas negăsit. Brăilenii ştiu bine că, din când în când, comorile din vechime sunt descoperite întâmplător şi că doar o parte din aur ajunge la autorităţi.
Brăilenii cunosc, de asemenea, legenda potrivit căreia un mare industriaş şi filantrop ar fi găsit o comoară de pe vremea turcilor, de pe urma căreia s-ar fi îmbogăţit. „Aurul e acolo!"
Anul acesta, pentru că noaptea de Sfântul Gheorghe a picat în ajun de Paşte, localnicii erau siguri că Dumnezeu le va arăta calea către comoară. „Sigur că vom porni în căutarea limbilor de foc, sperăm să şi găsim comoara!", au strigat ieri câţiva tineri înainte de a se îndrepta către hrube. „Aurul e acolo! Trebuie cercetate bine", a explicat un altul îndepărtându-se.

Oricum, Centrul Vechi al Brailei păstrează încă porţiuni din vechile tuneluri folosite de turci secole la rând - locul tainic unde ar fi fost ( nr: sau este ) ascuns aurul Semilunii Oraş de legendă, Brăila poartă în pântece urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, de către turcii care au stăpânit-o aproape trei sute de ani: catacombele, numite aici hrube.

Secole la rând, bogăţiile raialei şi ale Ţării Româneşti luau drumul Stambulului prin portul „Ibrailei" şi nu puţini au fost cei care au râvnit la aurul păzit cu străşnicie de ieniceri.
Legendele ţesute aici de-a lungul timpului, i-au făcut pe mulţi să asedieze şi să prade oraşul apărat de turci. Chiar şi aşa, cetatea Brăilei - azi rasă de pe faţa pământului - a fost cucerită de numai şapte ori, după ce garnizoana depunea armele, pentru că rămânea fără provizii şi muniţie.


Porţiuni ale hrubelor - păienjeniş de tuneluri folosite de otomani - se mai găsesc şi astăzi, ascunse la mai bine de zece metri sub caldarâm, uneori pe două-trei nivele, în Centrul Vechi. Vechea pulberărie de pe strada Cetăţii, unde-şi ţineau mai apoi brăilenii budanele, tunelurile de pe Bulevard, Ştefan cel Mare şi Împăratul Traian - sunt numai câteva din tainicele locuri unde se află catacombele.

„Casa în care locuiesc are 200 de ani vechime. Când am făcut reparaţii, am găsit, la um moment dat, în perete, cărămizi cu ştampila meşterului de atunci, însemnele Brăilei Vechi. Sunt cărămizi de o duritate extraordinară. Până acum 10-15 ani, mai era în capătul străzii o porţiune de zid vechi, dar cărămizile au fost furate între timp. Sunt ferm convins că, în hrube, sunt multe vestigii de pe vremea turcilor",  (... ) a afirmat un brăilean de pe vechea stradă a Cetăţii.


La câteva zeci de metri depărtare, se află o alta casa, aşezată la intersecţia cu Bulevardul Sfânta Maria, azi Panait Istrati. Puţini sunt cei ce ştiu că, sub clădire, se află un păienjeniş de tuneluri. Casa exista prin 1839 - dovadă actele păstrate de familie - şi a fost dată drept dotă, la 1871, cu toate acareturile din preajmă.

În anii '50, autorităţile au decis închiderea hrubelor şi astuparea lor cu pământ, ca să nu se mai surpe clădirile noi. Porţiunile rămase sunt inaccesibile sau ţinute în secret. Se ştie că, în unele locuri, hrubele se întindeau pe câte două sau trei niveluri şi că unele duceau (...) dincolo de zidurile cetăţii.
Se spune chiar că exista o hrubă pe sub Dunăre, pe unde se ajungea la Ghecet, în Tulcea.

„Hruba de la Grădina Mare şi-a dovedit eficacitatea în anul 1595 când, învinsă de oştenii lui Mihai Viteazul, garnizoana turcească a reuşit să salveze mare parte din comorile Brăilei. Avem relatarea că turcii se retrăgeauşi că încearcă să plece cu aurul, în timp ce valahii stăteau la pândă.Probabil că aceste bogăţii, lingourile de aur şi galbenii, au fost ascunse în pâini şi încărcate în bărci, ajungând în Dobrogea" (...) a precizat directorul Muzeului Brăilei.

Un fost consilier la Arhivele Naţionale povesteşte că, atunci când au intrat în Cetatea Brăilei, valahii conduşi de banul Manta au găsit „un milion de bani de aur şi mare cantitate de provizii".

Salahorii au dărâmat cetatea

Garnizoana Brăilei a reuşit să ţină piept atacurilor unor oşti de zece ori mai numeroase. La 1828, însă, după căderea raialei, ruşii au decis dărâmarea cetăţii. Trei ani au muncit 3.000 de salahori până ce au făcut una cu pământul Cetatea Brăilei. La Arhive, există documente care dovedesc acest fapt. Despre vechea fortificaţie mai amintesc doar denumirile străzilor din Centrul Vechi: Cetăţii, Citadelei, Bastionului, Fortificaţiei.

„Vechea pulberărie a sărit în aer în anul 1810, pe când ruşii ocupaseră Brăila. A intrat un soldat cu pintenii în ea, a făcut scântei şi n-a mai rămas nimic acolo. Pulberăria nouă se afla pe strada Cetăţii, fiind folosită ulterior ca închisoare", a mai spus directorul Muzeului Brăilei.

Se ştie că hrubele erau folosite pentru transportul pulberei către bateriile celor nouă bastioane ce apărau cetatea.

Aproape că nu exista casă veche care să nu aibă câte o hrubă la subsol, sau legături cu vechea reţea construită de turci. În vechile hrube, temperatura şi umiditatea sunt constante, diferenţa de la iarnă la vară fiind de patru-cinci grade Celsius. Totodată, prin hrube se putea ajunge uşor în spatele oştilor invadatoare. Muzeografii brăileni au propus, ani la rând, ca măcar porţiuni din vechile hrube să fie restaurate şi amenajate, pentru a putea fi incluse într-un circuit turistic, dar un asemenea proiect, extrem de costisitor de altfel, a rămas fără finalitate.

Surse adevarul.ro : http://www.adevarul.ro/locale/braila/ EXCLUSIV-_Povestea_orasului_subteran_-_Catacombele_Brailei_0_395360537.html si http://www.adevarul.ro/societate/ Cautatori_de_comori_in_noaptea_ de_Sfantul_Gheorghe_0_467353856.html

9 comentarii despre subiectul „Un milion de bani de aur in "labirintul subteran" de sub Braila ?”:
activ mob spunea...

Te fascineaza nu gluma.Aproape ca iti vine sa pleci in secunda urmatoare in cautarea aurului.

Anonim spunea...

ma duc sa-mi iau o casa acolo:)...glumesc.Interesan articol

Anonim spunea...

si la mine in sat tainuie legenda cu aurul din noaptea de sf gheorghe,cica s-ar fi gasit ceva,dar vorba aia ``pana nu vezi nu crezi``

Anonim spunea...

Foarte frumos si in acelasi timp fascinant daca as avea ocazie as vizita dar nu stiu unde se afla mai exact daca se poate afla si se poate vizita macar o parte din ele as fii bucuros sa aflu id de mesenger este ionut_gaby_boss multumes stima

Anonim spunea...

Pai mai oameni buni eu am vazut cu ochii mei comori jucand si sunt fascinante....

SLAKE spunea...

pacat ca inca nu se poate vizita nimic in acest moment toate intrarile sunt inchise si oricum fara o restaurare ar fi foarte periculos.

SLAKE spunea...

mai exista intrarile dupa cum se spune si articolul, din casele oamenilor dar trebuie sa ai curaj sa intri acolo e foarte intuneric, e moale pamantul jos si e plin de paianjeni tot felul de chestii.am un prieten care are o astfel de casa, a gasit chiar si o sabie ...

Unknown spunea...

iti vine sa pleci si sa cauti... de ce nu ai face asta ? cauta pe google comoara lui ralea . Omu a cumparat o casa si a gasit 200 de monezi de aur in perete

Unknown spunea...

daca cauti gasesti

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.