miercuri, 9 mai 2012

Discriminarea detectoarelor de metale

Discriminarea este abilitatea detectorului de a cauta doar anumite metale. Fără discriminare, un detector de metale ar da un semnal sonor chiar si la o folie de aluminiu (un metal extrem de conductor) şi cautatorul nu ar fi posibilitatea de a merge de departe, fără a-si umple buzunarele cu obiecte găsite, dar fara valoare.

Un proverb favorit al cautatorilor de comori este că discriminarea ar trebui să fie utilizată "cu discriminare".

Discriminăriea pe un detector de metale ar trebuie să fi setată destul de mare pentru a face detectorul sa ignore alarmele false ( la aluminiu de exemplu ), dar în acelaşi timp, nici aurul nu ar mai putea fi găsit, acesta avand o conductivitate mai mică de aluminiul.

Cele mai multe detectoare au o scară de 0-10 la setarile discriminarii.

Utilizatorii vor găsi propriile setări preferate, şi în funcţie de terenurile pe care fac propriile cercetări.

De exemplu, în cazul în care se caută pe teren arat , multi preferă sa nu foloseasca nici o discriminare, pentru că terenurile agricole nu au prea multe gunoaie.

În cazul în care se caută intr-un parc, se utiliezeză o setare de aproximativ 2-3, pentru că in general la o discriminare de 4 din 10, detectoarele de metale nu mai gasesc aurul.



Bineinteles, toate aceste mici sfaturi pentru incepatori de mai sus, privind discriminarea, sunt relative.

Mai multe detalii privind discriminarea in metal detecting gasiti in filmuletul de mai jos:



Niciun comentariu despre subiectul „Discriminarea detectoarelor de metale”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.