sâmbătă, 12 aprilie 2014

Legenda comorii de la fortificația antică Cetățuia, Moșna (video)

L E G E N D A

Legende si povesti din folclorul popular inconjoara cu o aură de mister fortificația antică Cetățuia de lângă Moșna. Unii localnici cred ca acolo s-ar afla intrarea in "palatele subterane a lui Zamolxis", altii cred ca locul ascunde o comoară blestemată.

Alti sateni sunt de părere că sub de la fortificația antică Cetățuia este ascunsă o comoara a turcilor, intr-un "beci încuiat cu un lacăt cât un ceaun", dar că turcii au aruncat blesteme asupra tezaurului, încat „căutătorii de comori rătăcesc, ca duși de o putere întunecată, si când se trezesc, îsi dau seama ca se află la kilometri distanță de cetate".

Se spune că unii săteni au si dezgropat in trecut intrarea intr-un tunel si ca respectivul culoar subteran ar lega fortificația antică de sat, iar altii povestesc ca acum peste un secol ar fi existat o ușă metalică.

Altii, mai calculați, cred ca, dincolo de aceste legende, aceste posibile galerii ar putea sa fi existat, dar ca și cale prin care locuitorii sa îți salveze viata, dacă ar fi fost cucerita fortificația antică.

Mai sunt unii, foarte mistici, care povestesc ca uneori se arată, ca din neant, peste fortificație, niste porți mari cu lacăt, altii ca ar fi fost vazute niste flăcări, despre care cred ca ar marca intrarea in adevaratele galerii ce duc spre locul comorii.

Pe langa legendele supranaturale, mai există si latura arheologică a legendei. Se spune ca in anul 1966, au fost efectuate aici săpături arheologice, de către o echipa condusa de un arheolog si un muzeograf, care ar fi dezvaluit, in partea vestică, in "interiorul" fortificației antice, prezența unor resturi de locuire din secolele III-II î.Hr. Insa aceste indicii nu ar fi fost descoperite in exterior, ceea ce ar fi cu siguranta destul de ciudat.

In interiorul protejat ar fi existat locuinte, cercetarile arheologice relevând obiecte casnice de ceramica, precum si arme, dar si ceva despre care se crede ca ar fi mormântul unei căpetenii militare.

Cercetarile arheologice nu au mai continuat atat din lipsa de fonduri, cât si din cauza ca muzeograful a fost ucis de un val de pământ, care s-ar pravalit peste acesta.

Cetatea de la Moșna este situata la trei kilometri si jumatate de sat, la inaltime suficienta pentru a oferi o buna vizibilitate. Zidurile ar avea 3 metri grosime, iar dupa unii cercetători, chiar 6 metri grosime.


În realitate, la o inaltime dominanta, din zona estica a Podisului Central Moldovenesc, se afla punctul numit Cetățuie si care cuprinde o incinta aproape pentagonala, mult aplatizată, orientata NV-SE, cu suprafata de circa 9 ha.

Este apărata natural pe latura de sud, si prin val si șanțadancit, pe cele V, NV, N si NE. In zona mediana a partii de sud se afla o movila cu d = 80 x 60 m si inaltimea = 10 m. In prezent valul cetatii are inaltimea cuprinsa intre 0,75-3 m; șanțul, cu profilul in forma de palnie, este adanc de 3-4 m si lat de circa 12-15 m.






Prin cercetarile intreprinse s-a constatat ca lipsesc resturile de locuire in afara cetatii. Sistemul de aparare este compus din val si sant. Valul are doua componente: partea inferioara (valul propriu-zis), cu constructie simpla – pamant rezultat din saparea santului; partea superioara consta dintr-o depunere alcatuita din resturi de locuire (complexe in situ de chirpic ars, fragmente ceramice etc.), groasa de 0,20-0,60 m, fara a avea legatura cu partea inferioara.

Resturile de locuire scad spre interiorul cetatii. Ceramica de tip bastarnic, precum si amforele cosiene pledeaza pentru datarea acestor locuiri in sec. III-II i.e.n. S-a constatat ca marea cantitate de lipituri arse provin de la incendierea unor locuinte de suprafata, construite pe cea mai mare parte a traseului valului. Aceasta locuire este ulterioara perioadei de constructie a cetatii.


Cercetarile au permis constatarea unor asemanari tipologice (forma, dimensiunile, elementele de fortificatie, structura simpla a valului) cu cetatea II de la Stancesti-Botosani.

In perimetrul cetatii s-au gasit si cateva piese de silex, intre care un burin de unghi, din silex de Prut, puternic patinate, provenind dintr-o depunere aflata la baza valului, datate in gravettianul final.

Tot in perimetrul cetatii, in 1896 s-a descoperit un depozit de obiecte de bronz, alcatuit din 10 seceri si 2 celturi, iar in 1938 a fost gasită încă o secere cu cârlig.

Mai jos puteti viziona un reportaj despre legenda comorii din Cetatea de lângă Moșna, județul Iași.



2 comentarii despre subiectul „Legenda comorii de la fortificația antică Cetățuia, Moșna (video)”:
Anonim spunea...

Faina legenda dar uite ce am gasit scris la RAN.

Nume Fortificaţia Latene de la Moşna - Cetăţuia
Județ Iaşi
Unitate administrativă MOSNA
Localitate Moşna
Punct Cetăţuia
Reper la 1 km N de sat
Categorie fortificaţie
Tip fortificaţie
Data ultimei modificări a fişei 30.10.2008

Vroiam sa merg sa vad ce se gaseste si sa predau la Muzeul din Iasi dar nu e voie nici sa sapi si nici sa cauti ceva.
Poti sa mergi doar ca turist cu aparatul foto si sa visezi cam pe unde ii aurul.
Dar cred ca ar fi mult mai indicat dace aici ar fi scrise cateva legende din batrani dar care sa nu fie intr-un sit ci sa fie in locuri legale de cautat si cine stie, poate o sa gasim noi comoara si cand o predam o sa fie gasit de Arheologi si castelul.
Nu e gluma, sa stiti ca exista tari unde prin publicarea unei legende s-au gasit comori.
Daca vreti sa atrageti cat mai multi vizitatori atunci scrieti si pasionatii vor aparea iar uni vor cumpara si detectoare daca au un pic de speranta ca vor gasi comoara mult visata.
Succes

Anonim spunea...

Daca tot este subiectul Comorile din Romania pun si eu o intrebare intrebatoare sau incuietoare. Cum de s-au creat in 2012 un numar de 631 situri in judetul Botseni cand pe forumurile detectoristilor nu gasesti cautatori in Botseni iar ca sa caute arheologii ar fi trebuit sa se adune toti din tara + toti din Europa si tot nu gaseau atatea Movile cu jucari, cioburi, Pampers si alte cele???
Si toate facute in luna Martie de parca tot personalul de la Muzeu au plecat la strans ghiocei pe 7 Martie si in loc de ghiocei au gasit ciobulete si osulete de demult, interesant, foarte interesant de domeniul dosarelor X.
Doamne mare-i gradina ta.
Si multi Tumuli sunt in ea.
Movilite, musuroaie.
Sa avem situri, o groaie.
Eu cred ca au incercat sa participe la Premierile Garrett sa castige si ei acolo un detector moca da le-a luat-o inainte o frantuzoaica ca de, era sexi si avea si o Roman coin din 62 BC.
http://www.garrett.com/hobbysite/hbby_favorite_find_inter_mar_2012.aspx
Da chear sa faci 631 de noi situri mi se pare ori imposibil ori stintifico fantastic
sau ceva probleme cu cerebelul, sa treci de 100 de ori acelasi musuroi pentru 100 de ciobulete.....no comment......

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.