duminică, 27 iulie 2014

Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume

Muzeul Județean Mureș deține din anul 1924 o comoară unică în lume, Fibula de la Suseni, atât prin frumusețea, cât și prin modul de păstrare, și oricâte cercetări s-au făcut pe marginea acestui misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost găsită nicăieri o piesă identică, anunta Realitatea Tv.

Fibula de la Suseni, o fibulă de tip passementerie, adică cu spirale, cu scut și cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe prima terasă a râului Mureș, pe partea dreaptă a râului, în apropierea comunei Suseni, la Fabrica de Cărămizi, într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că deși celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă și într-o stare foarte bună.



Întrucât nicăieri în lume nu a mai fost descoperită o astfel de piesă, oamenii de știință au numit Fibula de la Suseni fibulă de tip passementerie varianta Suseni, neputând-o clasifica în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment.

'A fost descoperită incidental, nu a fost descoperită de arheologi și din această cauză nu există foarte mult detalii despre condițiile și caracterul descoperirii. Un mic detaliu pe care îl putem remarca este că a fost descoperită într-un vas de lut, adică piesele din bronz au fost depuse într-un vas de lut. Din păcate piesele vasului s-au pierdut și din această cauză încadrarea culturală a depozitului nu mai poate fi precizată. Descoperirea se numește 'tezaur de bronzuri' pentru că acesta conținea foarte multe piese de bronz, în jur de 100 de piese, printre care toporașe de bronz, fragmente de săbii sau de lame de săbii, brățări de bronz, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare și din Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie și în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă și chiar cu o condiție de păstrare foarte bună nu mai există (...) Unicitatea ei e dată de formă, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, în condițiile în care în lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B și C', a declarat cercetătorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Județean Mureș

Fibula se află în colecția Muzeului Județean Mureș, este cea mai importantă piesă, are 22-23 centimetri lungime și are o greutate de peste 300 de grame. Piesa este atribuită Epocii Bronzului sau sfârșitului Epocii Bronzului sau, în termeni științifici, este atribuită Hallstatt-ului timpuriu sau Hallstatt-ul A, adică prima Epocă a Fierului.

Această fibulă se presupune că era folosită ca accesoriu de îmbrăcăminte, se prindea haina cu ea în partea superioară a corpului, lângă umăr, însă cercetările au scos la iveală că Fibula de la Suseni nu prezintă urme de folosire.

'În ce privește caracterul descoperirii, faptul că era într-un depozit sau într-un tezaur de bronz cercetătorii au ajuns la concluzia că probabil a avut și o conotație simbolică, era probabil o piesă de prestigiu. Piesa nu prea are urme de folosire, dar totuși este foarte frumos prelucrată. În Epoca Bronzului avem multe piese frumos prelucrate, dar păstrează urme de folosire, de deteriorare încă din preistorie. Dar sunt piese care turnate, dar nu au fost finisate și ajung în depozite. Piesa de la Suseni este una care a fost și frumos prelucrată, dar nu a fost folosită. De obicei în preistorie când un ornament este folosit, este de obicei alcătuit din mai multe părți, iar unele părți mai lipsesc sau sunt deteriorate. Fibula de la Suseni se păstrează în condiții foarte bune (...) Fibula ține de prima fază a perioadei hallstattiene, care în literatura europeană este încadrată Epocii Bronzului sau sfârșitului Epocii Bronzului, înseamnă în jurul secolului XII î.Hr. Fiind preistorie, nu putem vorbi de etnii, cine purta această podoabă, dar putem lega de anumite culturi arheologice. Această perioadă Hallstatt A este una cam problematică, pentru că nu știm exact aceste depozite de bronzuri cărei culturi aparțin', a subliniat Rezi Botond.

Acesta a precizat că există atestată o cultură, Cultura Nova, de origine răsăriteană, care se răspândește din Nord-Vestul Mării Negre spre Republica Moldova de azi și cele mai vestice puncte cu descoperiri sunt undeva în zona Aiudului, la poalele Munților Apuseni, că această cultură atinge și pragul de secol XII î.Hr, dar prin metode arheologice depozitul de bronzuri de la Suseni nu poate fi legat de această cultură.

Specialiștii spun că din păcate nu au mai fost și alte descoperiri la Suseni, deși obiecte din bronz din zona acestei comune au mai ajuns în colecția Muzeului Județean Mureș.

'Au fost donate Muzeului Județean alte două piese de bronz, o brățară și o daltă cu toc, tot de la Suseni, am fost în zonă, dar din păcate nu am găsit alte piese. Zona în care au ieșit la suprafață cele două piese sunt departe de depozitul unde a fost descoperită Fibula de la Suseni. Nu știm cine folosea această podoabă, pentru că nu am găsit-o într-un mormânt, de exemplu, care ne-ar fi putut da un răspuns pe baza cercetării antropologice a unui schelet (...) Astfel de piese sunt fie descoperiri izolate, fie găsite în depozite, care sunt privite ca și descoperiri cu o anumită încărcătură simbolică. Pentru cine sau cum au fost depuse, nu avem asemenea informații. Probabil pentru o divinitate', a accentuat Rezi Botond.

Într-un articol intitulat 'Le depot en bronze de Suseni', publicat în 1952 în Revista Dacia I de Aurel Filimon, cel care în 1921 a înființat Muzeul din Târgu Mureș, au fost descrise condițiile în care a fost descoperită Fibula de la Suseni la cariera de argilă din localitate. Articolul citează afirmațiile unor muncitori potrivit cărora s-a descoperit o vază mare, care conținea obiecte de bronz. În articol se arată că 'vaza care conținea obiectele s-a spart și n-a putut fi reconstruită. Comoara se compune din 91 de piese întregi și fragmentare', iar în inventarul pieselor descoperite care a fost publicat — care ulterior a mai suferit unele modificări — figurează 8 vârfuri de lance, 10 securi cu dispozitiv de înmănușare (celturi), din care 5 întregi și 5 fragmentare, 14 seceri, 33 de brățări, 3 fragmente de săbii, fragmentare și fibulele, printre care și celebra Fibulă de la Suseni.

Descoperirea arheologică deosebit de valoroasă a devenit simbol al județului Mureș, figurează pe actuala stemă a județului și este distincția cea mai importantă care se acordă de către Instituția Prefectului — Județul Mureș de Ziua Națională a României.



7 comentarii despre subiectul „Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume”:
Anonim spunea...

Si ne intoarcem la eterna intrebare: a fi sau a nu fi ?
A incuraja detectia si cautarea de artefacte sau a impiedica detectia si cautarea de artefacte, aceasta este intrebarea !
Ca se plang cei de la Muzeu ca nu se gasesc si alte obiecte de interes este de inteles, dar oare daca ar fi incurajata detectia la noi in tara poate ar fi si Muzeele mai pline de obiecte interesante si nu s-ar mai degrada in pamant pana vor fi gasite de Specialisti. Oare nu am castiga cu totii atunci cand cativa detectoristi cum sant Digger si Centurion ar cauta pe dealuri si in vai ducand piesele gasite la Muzeu ?
Oare nu ar trebui ca acei cautatori de comori sau fiare vechi sa fie incurajati in cumpararea unui detector care sa scoata la lumina istoria noastra ? Ia mai ganditiva cum ar fi bine si ce ar trebui facut.

Anonim spunea...

Este posibil ca aceasta fibula sa fie confectionata dintr-un aliaj mai diferit care i-a dat rezistenta la corodare si asa a ramas intacta pana in zilele noastre. Iar la posibila ei folosire trebuie luat in considerare si posibilitatea ca sa fi fost folosita la imbinarea a doua panze. Stim ca romani foloseau in locuintele lor bucati mari de panza (draperii) in dreptul usilor.
Poate rolul acestei fibule era sa tina prinse cele doua panze unite in partea de sus lucru care nu uza in timp fibula.

Anonim spunea...

Frumoasa fibula de la Suseni Jud Mures care acum troneaza intr-o vitrina din Muzeul de Istorie din Tg Mures
Dar ia sa vedem putin istoria descoperirii ei si mai ales cine a gasit-o
Într-un articol intitulat 'Le depot en bronze de Suseni', publicat în 1952 în Revista Dacia I de Aurel Filimon, cel care în 1921 a înființat Muzeul din Târgu Mureș, au fost descrise condițiile în care a fost descoperită Fibula de la Suseni la cariera de argilă din localitate Articolul citează afirmațiile unor muncitori potrivit cărora s-a descoperit o vază mare, care conținea obiecte de bronz În articol se arată că 'vaza care conținea obiectele s-a spart și n-a putut fi reconstruită
Prin urmare, era vorba despre cine si cum a descoperit fibula si vedem ca in anul 1952 Aurel Filimon intemeietorul Muzeului din Mures a publicat un interviu despre descoperirea fibulei
Dar sa vedem cine a fost si ce a fost acest domn

Aurel Filimon este cel care în perioada interbelică a pus bazele Muzeului Judeţean. Colecţionar pasionat, interesele sale s-au îndreptat atât înspre arheologie, etnografie şi folclor, cât şi spre istorie naturală, paleontologie şi geologie
S-a născut la 6 martie 1891 Şi-a început studiile la Şcoala Civilă din Bistriţa, continuând apoi, până în 1910, la Şcoala Normală din Deva. Prima activitate profesională va fi cea de învăţător la Vişeul de Sus în Maramureş
Îşi va relua studiile la Universitatea din Budapesta şi apoi la cea din Berlin, specializându-se în arheologie şi paleontologie În 1912 devine membru al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Budapesta, iar în 1913 al Societăţii de Geologie

Vedem ca mai intai a fost un colectionar pasionat si mai apoi a devenit arheolog
Deci, atunci cand a publicat articolul era deja arheolog ca meserie dar si un mare iubitor de istorie dar mai ales de ADEVAR asa ca, a considerat corect si cinstit sa spuna cum si de cine a fost descoperita aceasta fibula adica intamplator de niste muncitori la o cariera de argila
Frumos gest din partea dumnealui ca a lasat dovada scrisa ca acei muncitori au gasit un obiect de mare valoare istorica care si acum reprezinta o enigma fiind unicat
Stim ca in perioada interbelica oamenii mai aveau cuvant de onoare, adica ce spuneau era intocmai cu adevarul si nu si-ar fi patat onoarea mintind sau omitand datele descoperirii Batranii aveau doua cuvinte pe care le foloseau cand era nevoie de a dovedi adevarul celor spuse, pe onoarea mea si pe cuvantul meu
Erau cuvinte cu greutate si nu erau spuse aiurea pentru ca atunci, da atunci inca mai existau oameni care nu minteau Oameni care nu omiteau nimic intentionat ci spuneau adevarul chear daca le convenea sau nu ei stiau ca trebuie sa relateze tot asa cum a fost Nu spuneau frazele pe jumatate ca sa nu se inteleaga adevarul si sa se poatata interpreta altceva Poate ca in al doilea razboi mondial cand au fost ucisi milioane de oameni au fost ucise si pe onoarea mea si pe cuvantul meu ca spun adevarul, deci a murit si adevarul adevarat luandule locul cuvintele interpretabile
Asa ca in zilele noastre mai bine spunem: s-au descoperit intamplator dar omitem sa precizam de cine
Decat sa spunem: s-au descoperit intamplator de un grup de detectoristi ca sa poata intelege tot cititorul despre ce este vorba si mai ales ce face detectia in Romania
Pentru a intelege despre ce e vorba vedeti in acest filmulet de la minutul 8:25 pana la sfarsit
https://www.youtube.com/watch?v=0a_r9SgAGiU
Si ca sa va lamuresc mai pe deadelete, a aparut un articol care mai apoi a umplut internetul cum ca acest pumnal scitic akinakes ar fi fost descoperit de arheologi si nu s-a pomenit de nici un detector sau detectorist Acum sa iei cununa de lauri si sa o pui pe capul altora mi se pare ceva ce nu are onoare sau demnitate, cine a fost macelarul care a trunchiat adevarul nu stim dar sigur stim ca nu mai exista onoare si nici cuvant de onoare, exista doar minciuna multa minciuna, invidie si egoism dar nu trebuie sa ne miram pentru ca batranii ne spuneau ca v-a veni minciuna si va sta la loc de cinste pe tron

Anonim spunea...

HTML-ul dvs. nu poate fi acceptat: Trebuie să aibă cel mult 4.096 caractere

Pe aceasta cale rog Adminul daca este posibil sa mareasca numarul de caractere care se pot publica intr-un comentariu la 4500 sau 5000 . Nu dealta dar am fost nevoit sa-mi sterg toate punctele la sfarsit de propozitie.

Administrator spunea...

:) Platforma pe care este realizata Harta Comorii este oferita de catre Google. Platforma nu accepta comentarii peste acest maxim de caractere si nu am posibilitatea sa modific acest maxim. Singura solutie e sa imparti comentariul in doua sau mai multe comentarii separate succesive. Despre acesta limita se discuta de exemplu aici:

http://blogging.nitecruzr.net/2009/05/blogger-limits-comment-length.html

Anonim spunea...

Multumesc pentru informare, o sa aleg folosirea numarului permis de caractere, adica povesti mai scurte sau daca necesita mai mult o sa continui gen volumul 1 si volumul 2. Ideea e sa am povesti interesante ca spatiu virtual e din belsug, de le-ar citi poporul ar fi un lucru foarte bun si poate am vedea mai multi iubitori de cautat comori spunandusi povestile ca la ora actuala este o lipsa totala de comunicare pe tema detectiei si a descoperirilor. Sa auzim numai de bine.

Anonim spunea...

Da ce vrei ca sa recunoasca arheologi ca detectia de metale si cautatul de fiare vechi este in folosul muzeului.
Asa ceva nu o sa vezi ar insemna sa se faca singuri mincinosi odata spun ca detectia e ceva rau si apoi sa spuna ca detectia e ceva bun. Au spus ca e ceva rau asa o sa o tina pana mor.

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.