vineri, 25 martie 2016

Comoara romană din livada cu cireși

Un agricultor se plimba anul trecut prin livada sa de cireși din Ueken, în cantonul elvețian de nord al Aargau, când a văzut o monedă verde, în contrast cu culoarea brună a solului. La început, el a presupus că a pierdut-o cineva, dar apoi el a găsit alte cinci monede. In timpul verii, agricultorul a înțepat un mușuroi sub unul dintre cireșii săi si a găsit alte 19 monede din bronz. El l-a rugat pe fiul său să studieze monedele, pentru a vedea dacă sunt vechi, amintindu-și că în anul 2013 o așezare romană a fost descoperită în orașul Frick din apropiere.


Cei doi au chemat autoritățile și în septembrie arheologii au început să excaveze locul. Săpăturile s-au desfasurat in secret, iar rezultatele au fost dincolo de orice așteptări. Până la sfârșitul anului trecut, arheologii au recuperat 4155 monede romane in greutate totală de aproape 15 kg, doar pe o suprafața de câțiva metri pătrați. Unele dintre monede au fost îngropate în săculeți din pânză sau piele si probabil situatia a fost la fel pentru depozitarea tuturor monedele, dar săculeții au putrezit și s-au dezintegrat.


Tezaurul se află acum la Muzeul Vindonissa din Brugg, unde specialistii curăță cu migală monedelor. Numismatul elvetian Hugo Doppler a examinat 200 de monede curățate până acum și le-a identificat ca fiind antoniniani bătuti de împărații Aurelian (270-275), Tacitus (275-276), Probus (276-282), Carinus (283-285) Diocletian (284-305) si Maximianus (286-305). Cele mai recente monede au fost bătute în anul 294 d.Hr. Acestea sunt într-o stare excepționala. Hopper crede că au fost scoase din circulație aproape imediat după batere.


Moneda de tip antoninian este denumită după împăratul Caracalla (Marcus Aurelius Severus Antoninus Augustus), care a a introdus-o în circulație pentru prima în anul 215 d.Hr., moneda având o valoare de doi denari. Însă din cauză că avea in compoziție argint de doar 1,5 denari de argint, oameni a ridicat prețurile, provocând inflație galopantă. Antoninianii a devenit tot mai putin valorosi, in timpul domniei împăratului Gallienus, în anul 268, conținutul de argint fiind de doar 4%. Aurelian a crescut continutul de argint la 5%, dar chiar si acest mic impuls a fost de scurtă durată. La sfârșitul secolului al III-lea, antonianii erau aproape în întregime din bronz și considerati ca fiind aproape lipsiti de valoare, iar oamenii pur și simplu nu le-au mai dat importanță.

Totusi, 200 de monede din tezaurul din livadă de cireș au un conținut de argint mai mare, de aproximativ 5%. Hugo Doppler crede proprietarul tezaurului a ales în mod deliberat monedele cu cel mai mare conținut de argint, deoarece acestea ar fi garantat o anumită conservare a valorii financiare, într-o perioadă de incertitudine economică. Într-o zonă rurală cum ar fi Ueken, in afară de îngroparea în sol, nu exista nici o modalitate pentru a păstra în siguranta obiecte de valoare, iar zona a fost supusă mai multor incursiuni germanice. Săculeții de îngropare a monedelor reprezentau o metodă de a păstra comoara în condiții de siguranță si de a nu se împrăștia.

Tezaure semnificative de acest tip au fost descoperite de multe ori în Marea Britanie, dar sunt mult mai rare în Elveția. Doar patru tezaure monetare romane cu peste 4000 de bucăți au fost găsite în Elveția. Două au fost descoperite cu un secol în urmă, iar un al treilea a fost găsit anul trecut în Orselina, la 150 de mile sud de Ueken, în apropiere de granița cu Italia.


Al patrulea tezaur, cel din livada cu cireși, va continua să fie curățat și examinat. Doppler crede ca intre monedele descoperite pot exista unele chiar interesante, cum ar fi de exemplu denominații necunoscute anterior. Tezaurul va fi în cele din urmă expus public la Muzeul Vindonissa, alături de diverse artefacte romane descoperite la situl arheologic de la Frick sau în alte locații din zonă.



Niciun comentariu despre subiectul „Comoara romană din livada cu cireși”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.