Sfaturile unui cautator de istorie si comori

"Trebuie sa cauti ceramica si in general resturi de vase sparte. Acolo vei gasi si comori !" Acesta ar fi secretul succesului in descoperirea de artefacte, sustine Steve Miles, un profesor pensionar care a efectuat o multime de sapaturi in Anglia în ultimii 15 ani.
"Când sunteti în căutarea comorilor, trebuie sa cautati intai cioburi de ceramica", a spus Miles. "Cu cat veţi vedea mai multe bucati ceramice, cu atât mai mari sunt sansele sa gasiti si ceva de valoare. De obicei ceramica arata aproape la fel ca in ziua cand a fost aruncata, sparta sau ingropata acolo. Este un semn bun."

Desigur, ştiind unde să cauti este la fel de important. Dar, desi Miles este mai putin dispus sa imparta secretele sale despre locurile de cautat comori, el este fericit să prezinte cateva monede, clopote, conducte, nasturi şi alte mărunţişuri pe care le-a gasit in cautarile sale prin locuri parca uitate de lume.

El a cumparat primul detector de metal din Toronto la mijlocul anilor '90, cu câţiva ani înainte de a retrage din functia de profesor de liceu. "Nu am avut nici o idee despre căutarea comorilor", a spus el. "Este ca si cum ai regasi copilul din tine si pasiunea pentru aventura..."

Dar, după ce a gasit un penny din 1912 pe un mic santier din Byron, Miles a devenit dependent de detectia de metale. "Am fost în extaz, atunci am stiut care va fi noul meu hobby", a spus Miles. "Când mi-am dat seama ca pot chiar eu sa descopar istoria si nu doar sa caut cu detectorul de metale bijuterii şi alte obiecte pierdute pe plaja, am inceput sa cutreier Anglia si sa bat la usile necunoscutilor, in cautare de informatii sau legende."

Un alt secret este sa nu te feresti sa intri in discutie cu oamenii din mediu rural, in special fermierii mai in varsta, care pot sa iti ofere indicii pretioase. Aceasta idee l-a condus Miles in urma cu 6 ani la obtinerea unor informatii si la cautari indelungi intr-un vechi sat numit Truthville. Impreuna cu sora sa, Miles a descoperit acolo multe artefacte interesante si valoroase. "Am fost de-a dreptul incantat", a spus Miles. "Nu a fost exact o comoara. Atunci când găsiţi lucruri personale, cum ar fi inele, lucruri care au însemnat ceva pentru acei oameni din trecut, devii un fel custode. Este o povară într-un fel..  "

Alte surse de inspiratie pentru a gasi locuri de cautat sunt monografiile. Informatiile cercetate într-o carte numită "Sate dispărute din Middlesex County," scrisa de Jennifer Granger, l-au ajutat pe Miles sa gaseasca un sit arheologic inca necatalogat, datat in urma cu cateva secole.

Miles consideră ca nasturii, monedele şi o mulţime de descoperiri ale unor elemente de vestimentatie militara sunt rezultatul ruperii sau pierderii acestora in momentul cand soldatii incalecau sau descalecau de pe cai. Una dintre cele mai interesante descoperiri ale sale este cataramă pe care scrie "Bătălia de la Alma 1852", alături de un desen cu o "femeie frumoasă şi un leu."

"A fost o luptă la începutul Războiului Crimeei şi pentru că graniţele au fost mai puţin stricte atunci, am gasit in diverse locuri tot felul de suveniruri militare. În timp ce multe dintre acestea pot fi considerate valoroase financiar, Miles a devenit fascinat mai mult de viaţa strămoşilor sai din Londra şi speră sa poata adăuga si el cateva elemente noi la istoria zonei locale, prin descoperirile sale.

"Cred ca istoria locală este vitală pentru oricare zona din lume", a spus Miles. "Americanii o studiaza foarte bine, altii nu. Ceea ce mi se pare în general putin studiat, iar copii ar trebui sa afle astfel de informatii locale, dar totusi nu le sunt explicate, este faptul ca pionierii noştri din trecut au lucrat impreuna, au muncit din greu si in buna cooperare pentru a cladi natiuni. Vieţile lor depindeau de aceasta, iar noi am uitat acest sentiment de fratie fara de care pana la urma omenirea nu o sa poata supravietui."

O noua tehnologie in detectia de metale

Astazi am ramas suprins de o noua tehnologie, relativ iefina, care permite imbunatatirea detectiei de metale cu ajutorul unui telefon mobil. Desi tehnologia va fi folosita la inceput in domeniul militar, se pare ca aceasta noua descoperire va aduce un mare avans si in domeniul arheologiei si a detectie de comori.
Lahiru Jayatilaka şi Krzysztof Gajos la Şcoala Harvard de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate au dezvoltat o noua modalitate de a detecta minele explozive ingropate in actuale sau foste zone de război. Noul sistem utilizeaza un software instalat pe smartphone obisnuit, conectat la un detector de metale convenţional, folosind o conversie audio-video care ajuta la o vizualizare mai buna a semnelor detectarii.

Minelor terestre rămân printre cele mai distructive ramasite ale războaielor secolului XX, iar recuperarea si dezamorsarea lor este foarte dificila si riscanta
În timp ce protocoalele de deminare s-au îmbunătăţit substanţial de la al doilea război mondial, tehnologia folosită pentru a localiza minele îngropate s-a schimbat foarte putin: cei care cauta si identifica minele folosesc tot detectoarele de metale. Pe un câmp de luptă presărat cu resturi de metale, diferenţierea minelor letale fata de cutiile de conserve, fire şi carcase este mare consumatoare de timp si foarte imprecisa.

 Acum, cercetatorii de la Şcoala Harvard de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate (SEAS) au proiectat un sistem software eficient, care clarifica si individualizeaza in clar semnalele provenite de la detectoarele de metale . Sistemul lor se numeste PETALE si a fost catalogat drept o inovatie importanta in tehnica detectiei de metale.
 
În cazul în care detectorul de metale trece peste un obiect metalic, in mod normal se emite un bip. Sistemul inventat permite ca feedback-ul auditiv creat de detectorul de metale sa fie tranformat intr-un contur al obiectului detectat .Cu fiecare trecere in plus peste un obiect îngropat, incepe sa se contureze o imagine din ce în ce completa a formei obiectului, oferind detectoristului o idee tot mai detaliată a ceea ce ar putea fi ascuns acolo. Soluţia lor a implicat o platformă ieftina şi omniprezenta: un smartphone obisnuit. Versiunea finală a softului este proiectata pentru a rula pe un dispozitiv mobil normal, cum ar fi de exemplu un iPhone nu neaparat de ultima generatie, un telefon care poate fi montat pe un detector de metale.

 În plus faţă de creşterea eficienţei la căutare, sistemul PETALE are potenţialul de a contribui la formarea de noi cautatori. In testele initiale, dintre cautatori incepatori care au testat sistemul, 80% dintre ei au avut eficienta mai mare folosind acest sistem de conversie din semnal audio in semnal vizual.

Asadar, probabil in scurt timp, sistemul va deveni accesibil si publicului larg, iar un simplu detector de metale va putea fi transformat relativ usor intr-un detector de metale sofisticat, care in mod normal ar fi extrem de scump.

Masinuta telecomandata - jucarie sau detector de comori ?

Astazi am gasit in posta electronica un mail cat se poate de interesant: un site online vinde detectoare de metale deghizate in masinute telecomandate ! :) Nu e important numele site-ului si nici nu stiu cat de performant e detectorul de metale cu care este dotata masinuta, dar mi s-a parut interesanta ideea acestui gadget.
Gadgetul se numeste The Metal Detecting Dune Buggy, este controlat de la distanta si in prospect se spune ca poate detecta obiecte metalice îngropate in pamant, atunci cand masinuta este plimbata pe un teren adecvat, incluzand curtile, zone murdare sau cu iarba mica, nisip sau alte zone mai greu accesibile. Se mai spune in prospectul publicitar ca jucaria poate detecta obiecte de metal ingropate până la 10 cm adancime şi atunci când descopera ceva, se aprinde intermitent un LED roşu şi începe sa produca un bip puternic, pentru a alerta utilizatorul de prezenta a unei eventuale "comori".

Cu ajutorul telecomenzii, "detectorul de comori" mobil poate fi deplasat înainte si înapoi si poate vira stânga sau dreapta. Sensibilitatea detectarii metalelor poate fi modificata pentru a se potrivi terenului cercetat. Include patru replici de monede ( replici ale unor dubloni de aur, dar fabricate din fier), pentru a fi îngropate si apoi cautate, dar şi două mici lopeti de plastic. Patru baterii AA (nu sunt incluse) sunt necesare pentru telecomanda, oferind până la 4 ore de funcţionare. Jucaria necesită a fi alimentata cu o baterie de 9 volţi (nu este inclusa). Pe site-ul respectiv jucaria costa 35 de dolari. Nu stiu daca se gaseste si in Romania la comercializare.

Oricum, ca si concluzie, acest gadget este o jucarie perfecta pentru copiii dvs., in asa fel incat sa ii atrageti prin joc si distractie, intr-un mod placut, in acest hobby al detectiei de metale si de ce nu, si spre arheologie si istorie.

Ce poate face blonda din imagine cu un detector de metale ?

Blonda din imagine nu are in mod obisnuit nici o legatura cu cautarea de comori, dar a devenit brusc o mare pasionata a detectiei de metale.  Nu vreau sa ne transformam intr-o revista de can-can, dar aceasta stire m-a facut oarecum sa zambesc si nu m-am putut abtine sa nu o aduc si la cunostiinta dvs. Poate nu cunoasteti intamplarea din vara trecuta cand actriţa Jennifer Ellison ( foto ) s-a transformat într-un mare vanator de comori, dupa ce a pierdut inelul ei de nuntă într-o parc-safari. Blonda era foarte suparata de pierderea extrem de pretiosului "artefact" si nici nu avea de gand sa il lase a fi descoperit peste vreo mie de ani de vreun pasionat cautator de comori.

Asadar, peste cateva zile, Jennifer a revenit cu un detector de metale in parcul cu o suprafata de 120 de acri  si inconjurata de ragete de lei, tigrii, bizoni sau rinoceri  şi a inceput sa foloseasca cu speranta detectorul de metale ( nu stim cum a invatat asa de repede sa il utilizeze...  :), poate a fost ajutata de ceva "specialisti"... )

"Am inchiriat un detector de metale cu 20 de lire. Pot sa spun ca sunt cele mai cu folos 20 de lire pe care le-am cheltuit", a declarat vedeta. "Le-am cerut tuturor pe pagina mea de Twitter să spuna pentru mine o rugăciune către Sfatul Anton, pentru a ma ajuta sa gasesc inelul si se pare ca rugaciunea a fost auzita. Dupa mai multe ore de cautari, am găsit inelul în zona parcarii".

Jennifer, care se căsătorise in 2008 în Mauritius, cu boxerul semi-pro Rob Tickle, a spus: "A fost inelul meu de nunta şi nu mi-a venit sa cred că l-am găsit. Sunt atât de fericita! " Actrita si boxerul au fost extrem de fericiti, s-au îmbrăţişat şi sărutat atunci când ea a pus din nou pe deget inelul."  Managerul parcului-safari, Gary Gilmour, a spus: "Este o veste fantastica că Jennifer si-a recuperat inelul de cununie. Toată lumea de la Blair Drummond Safari Park a fost fericita sa o ajute."

Articol in premiera in Romania, prezentat de catre site-ul nostru Harta Comorii.

O straveche comoara araba descoperita in ... Germania !

Arheologii din nordul Germaniei au descoperit o comoară formata din monede de argint arabe, datând din prima jumătate a secolului al VII-lea. Aceasta dovedeşte ca un comerţ prosper între Orientul Mijlociu şi nordul Europei exista deja cu mai mult de 1200 de ani în urmă.

Un total de 82 monede au fost găsite într-un câmp din apropierea oraşului Anklam din Germania, la câţiva kilometri de coasta Mării Baltice, în săpături finalizate la 02 septembrie 2010. Monedele provin din regiuni care apartin acum de Irak, Iran, Afganistan şi Africa de Nord. Cele mai vechi monede, aproximativ de un centimetru în diametru, au fost bătute în jurul anului 610 d.Hr. şi poartă chipul lui Khosroe II, regele Persiei care a domnit între anii 590 - 628 d.Hr.

 Alte monede din aceasta comoara au fost bătute în jurul anului 820 şi au inscripţii în limba arabă. "Sunt mici opere de artă cu scrisuri delicate gravate pe ele," a spus Fred Ruchhöft, arheolog şi istoric  la Universitatea Greifswald din apropiere, acesta fiind specialistul care a analizat prima data descoperirea. "Monedele din argint sunt bine pastrate. Trebuie doar putin curatate si vor arata ca si cum ar fi acum confectionate. "

Arheologii au descoperit cu ajutorul detectoarelor de metale atat monedele, cat si o brăţară de argint şi trei mici lingouri tot de argint, împrăştiate pe o suprafaţă de 20 la 30 de metri, în timp ce studiau un sit arheologic care fusese o asezare slava in jurul anului 800. Ei cred ca aceasta comoara a fost îngropata în pământ într-un vas de ceramica, de către un comerciant sau de catre un artizan. Ei au descoperit, de asemenea, si resturile acestui vas. Motivul acestei arii relativ mari de imprastiere a acestui tezaur o reprezinta secolele de arat si alte munci agricole care au ravasit solul, au rupt vasul şi au împrăştiat comoara prin pământ.

"Raidurile vikingilor erau obisnute in acea perioada, posibil ca unul dintre ele sa fi fost motivul pentru care a fost ascunsă comoara", a spus domnul Ruchhöft. "Se poate ca proprietarul initial sa fi fost ucis înainte de a recupera comoara."

Această parte din nord-estul Germaniei, în apropiere de graniţa cu Polonia a suferit de depopulare şi de declin economic in ultimele decenii, dar a fost o regiune foarte prospera în Evul Mediu timpuriu, datorita vecinatatii sale cu unul dintre drumurile comerciale cele mai importante din acea perioada, ruta lunga de 6000 km.

Traseul traversa Marea Caspică si nord-vestul Rusiei, cam unde este acum Sankt Petersburg si continua de-a lungul coastei baltice spre Scandinavia şi nordul Germaniei.

Comercianţii erau slavi, vikingi şi arabi, iar bunurile erau transportate în principal pe râu şi mare. Barcile vikingilor puteau naviga atât pe mari, cat şi pe râuri, deoarece acestea se afundau in apa doar putin, permitandu-le să pluteasca astfel chiar în apele cu doar un metru adâncime.

"Blanuri, chihlimbar si sclavi erau schimbati de comercianti pentru perle, cristale şi argint din Orient", a mai spus domnul Ruchhöft. Aceste monede arabe nu erau mijloace legale de plată în Europa, dar valoarea lor intrinsecă, a metalului pretios din care erau confectionate, adica argintul, le-a făcut un mijloc comun de schimb. Astfel se explică de ce majoritatea monedelor gasite erau tăiate în jumătăţi sau în sferturi. Numai şapte monede de tip dirham au fost găsite intacte.

"Descoperirea demonstreaza cum comerţul mondial luase nastere chiar acum 1200 de ani", a spus domul Ruchhöft. "Este neclar dacă schimburile comerciale se faceau faţă în faţă cu negustorii arabi. Nu există niciun indiciu concret că negustorii au calatorit pe intreaga lungime a traseului. Probabil comertul a avit avut loc în etape, intre oraşele-piaţă ridicate de-a lungul drumului. "

Brăţară de argint găsita la Anklam a fost confectionata în regiunea Volga din Rusia, ceea ce sprijină teoria acestor centre economice, deoarece sugerează ca un schimb comercial a avut loc la un moment dat undeva de-a lungul Volgai.

Michael Schirren, de la departamentul regional de arheologie, a declarat: "Descoperirile de monede din această epocă sunt extrem de rare şi aceasta este cu adevărat semnificativa, din cauza numarului mare de artefacte."

Monede arabe au mai fost găsite si in nordul indepartat al Suediei si in vestul Insulele Britanice.

Intreaga comoara cântăreste aproximativ 200 de grame şi cu ea se puteau cumpara 4 boi ( in perioada ascunderii acesteia ) sau se puteau achizitiona un bou si un cal, plus un sclav sau o sclava tanara", a mai spus domnul Ruchhöft. "O moneda dirham valoara aproximativ 75 de raţii zilnice de grâu sau o perla."

PS: Daca vi s-a parut interesant acest articol prezentat in premiera in Romania, pentru stimatii nostrii cititori, de catre site-ul nostru Harta Comorii , va invit sa lasati un comentariu mai jos.

Un vas de mari dimensiuni, vechi de doua milenii, descoperit intact in pamantul din curtea unui constantean

Un vas vechi de peste doua milenii a fost descoperit de un localnic din Fântânele in pamantul din curtea sa, in timp ce pregatea gradina pentru culturile de primavara.

Desi a sapat in acele locuri pamantul de peste 30 de ani impreuna cu famila sa, sansa de a descoperi artefactul il ocolea in fiecare primavara pe constantean, iar vasul a ramas ascuns privirii umane.
„Săpam pentru a pregăti terenul pentru culturi, când am lovit într-o piatră. La început am crezut că este doar atât, dar când am ridicat-o am dat de buza vasului. Am continuat să sap să văd ce este. După două săptămâni l-am scos de tot din pământ“, a spus localnicul in varsta de 38 de ani.

Bineinteles, orice om s-ar fi gandit prima data ce poate fi inauntru, mie personal mi-ar fi zburat gandul chiar la o mare comoara a stramosilor nostri. :). „Iniţial, am sperat că este plin cu bani, dar erau numai câteva găleţi de pământ“, a adaugat descoperitorul. A anunţat autorităţile pentru ca specialiştii de la Constanţa sa vina sa să ridice vasul.

Mama descoperitorului, care si dansa locuieşte de 30 de ani în acea gospodărie, a spus uimita :„În fiecare an sap grădina pentru a pune ceapă, roşii sau usturoi, dar niciodată nu am dat de el. Am mai găsit pietre din zidurile unei geamii, dar niciodată un vas. Soacra mea a găsit bănuţi de aur, demult, dar nimic altceva“.

Vestea marii descoperiri a făcut repede înconjurul localităţii, iar consătenii au venit să vadă „minunea“: „Am aflat şi eu despre ce au găsit aici şi am fost curioasă să văd espre ce este vorba. Ştiu că au mai fost făcute descoperiri similare la noi, dar nu mai ştiu pe unde sunt. Un vas, dar mai mic, a fost expus la şcoală, dar nu mai este demult acolo. S-a spart, s-a degradat. Mă gândeam că este un vas mai mic, dar uite ce mare este!“, a spus o vecina in varsta de 62 de ani, curioasă să vadă descoperirea.

Sursa foto si partial text: http://www.adevarul.ro/locale/ constanta/ Vas_de_2000_de_ani_descoperit_in_curtea _unui_constantean_0_475752448.html

Falusul din aur, un pandativ roman declarat comoara

Un pandantiv roman in formă de falus a fost obiectul unei anchete care studia comoara gasita la Norfolk, Anglia. Realizat din aur şi modelat în forma distinctiva a unui falus, pandantivul a fost găsit de detectoristul Kevin Hillier la începutul acestui an şi raportat prin sistemul Portable Antiquities Scheme, care a confirmat descoperirea ca fiind o comoara.

Cautatorii de comori care gasesc obiecte de aur şi argint sau tezaure monetare cu o vechime de peste 300 de ani au , în Anglia şi Ţara Galilor, obligaţia legală să raporteze, în conformitate cu Legea Comorilor din 1996, gasirea unor astfel de artefacte. De asemenea, orice artefacte preistorice din metal, găsite după 1 ianuarie 2003 sunt declarate comoara.

Pandantivul este descris de Erica Darch, un ofiţer care tine legatura cu descoperitorii de comori: "Acesta artefact este gol, format din foi de metal sudate împreună pe lungime, rotunjite si avand o deschizătură mică lăsată deschisă la ambele capete. O buclă formată din trei foi de metal este poziţionata în partea de sus, având atasate separat două sfere solide reprezentând testiculele".

Ceea ce este interesant la acest mic pandantiv nu conceptul său sub forma de falus, fiindca au mai fost descoperite astfel de obiecte de bronz in Anglia, ci faptul ca este realizat din aur.

Pandantive asemanatoare, tot sub forma de falus, dar realizate din bronz

Pandantivul a fost probabil purtat de către un soldat roman, care credea ca acesta este un talisman purtator de noroc si ca este util pentru a proteja purtatorul de la vraji si de rău. Pandantive de acest tip au mai fost găsite în situri romane timpurii ce aveau caracter militar. 

8 tone de aur si un Indiana Jones modern

Un german, expert în cultura maya, afirma că poate gasi o uriasa comoara pierduta. Profesorul Joachim Rittsteig a plecat împreună cu un grup de cercetători şi de jurnalişti în Guatemala, într-o expediţie ce aminteşte de Indiana Jones.

Joachim Rittsteig a studiat vreme îndelungată cultura maya, iar acum este convins că poate da de urma fabuloasei comori pierdute. Se presupune că ar fi vorba de opt tone de aur.

Profesorul Joachim Rittsteig, un Indiana Jones modern

Profesorul Rittsteig crede că tezaurul s-ar afla în lacul Izabal, din estul Guatemalei, cel mai mare din această ţară - are o suprafaţă de 589,6 km². Potrivit cotidianului german „Bild", care a sponsorizat expediţia, în grupul care-l însoţeşte pe Joachim Rittsteig a fost cooptat un scafandru profesionist, care are misiunea de a cerceta adâncurile, transmite Fox News. Expediţia aminteşte de filmele de aventuri cu profesorul de istorie şi de arheologie Indiana Jones.Expertul în cultura maya susţine că a descifrat celebrul Codex Dresda, în care s-ar găsi o informaţie referitoare la locul în care se găseşte tezaurul.

Codexul Dresda, unul dintre cele mai valoroase artefacte, despre care se crede ca ar ascunde indicii ale locatiei comorii

40 de ani de muncă

Profesor emerit la Universitatea din Dresda, Rittsteig afirmă că a tradus cartea, scrisă de preoţi în anul 1250 î. Hr., după 40 de ani de studii asidue. Codexul, care reprezintă unul dintre principalele documente rămase în urma acestei civilizaţii, cuprinde 74 de pagini, are 3,56 metri lungime şi este scris cu ajutorul a 74 de hieroglife distincte.

Acesta a fost descoperit în 1739 de un bărbat foarte bogat din Viena, care l-a donat ulterior Bibliotecii din Dresda.

„Codexul conduce la o comoară imensă, de opt tone de aur pur", a declarat Rittsteig, care, în decursul carierei sale, a publicat numeroase volume despre cultura maya. Potrivit lui, la pagina 52, se vorbeşte despre „capitala Imperiului Maya, Atlan, care ar fi fost distrusă în urma unui cutremur ce a avut loc la 30 octombrie, în anul 666 î. Hr. În acest oraş, ei au păstrat 2.156 de tăbliţe de aur pe care erau scrise legile civilizaţiei maya". Comoara s-ar fi scufundat în apele lacului Izabal.

Lacul Izabal ( fotografie din satelit NASA )

Potrivit estimărilor făcute de Joachim Rittsteig, valoarea tezaurului s-ar ridica la 290 de milioane de dolari, adică aproximativ 211 milioane de euro.

211 milioane de euro ar fi, potrivit estimărilor, valoarea tezaurului maya în căutarea căruia a pornit profesorul Joachim Rittsteig.

Sursa partiala : http://www.adevarul.ro/societate/viata/ In_cautarea_faimosului_tezaur_maya_0_439756592.html

Cautarea comorii lui Zamolxe, subiect al primului film 3D romanesc

Primul film romanesc realizat in tehnologie 3D, „Hensi“ va fi lansat în toamnă. Comoara lui Zalmoxes va fi căutată la Cluj de un vânător de comori englez născut în Mănăştur. Acesta este scenariul filmului ce va fi realizat de un grup de amatori clujeni, regizorul fiind jurnalistul Gelu Radu. Se vor folosi camere 3 D. Noua producţie vine cu un context istoric. „Este vorba despre Hensi, un vânător de comori englez. El îşi face o gaşcă de aşa-zişi «prieteni» care îl ajută să caute o comoară legendară, aurul lui Zalmoxes. Bineînţeles, poliţiştii pornesc pe urmele lor şi totul se complică de aici încolo“, povesteşte Gelu Radu, regizorul filmului. Majoritatea cadrelor vor fi filmate în Cluj, însă vor avea loc filmări şi în Anglia, Germania şi Slovacia“, adaugă regizorul. Va fi un film neobişnuit, făcut în stil Tarantino şi Rodriguez, promite Gelu Radu. Filmul va avea 100 de minute aproximativ şi este pură ficţine.

Horia Radu (Hensi), în faţa British Museum, locul în care se vor filma câteva secvenţe din primul film 3D românesc.

Vor filma si la British Museum
Acţiunea porneşte din Anglia, unde eroul, Hensi, află un pont despre legendara comoară a lui Zalmoxe. „Câteva cadre vor fi filmate şi la British Museum. Acolo intrarea este gratis, pentru că operele se consideră că aparţin patrimoniului universal. Am vorbit cu cei de acolo şi ne-au spus că putem să filmăm fără probleme, dacă nu încurcăm lumea“, a explicat Gelu. Filmări vor avea loc în patru ţări, respectiv România, Anglia, Germania, Slovacia.

Care este acţiunea filmului
Un vânător de comori britanic (Hensi) vrea să găsească cu orice preţ aurul lui Zamolxes, o comoară râvnită de mulţi. „Implicarea în nişte tranzacţii cu artefacte antice, cu câţiva ani în urmă, Şi-a pus incontestabil amprenta asupra lui Hensi, făcându-l să caute răspunsuri în mitul zeului dac. Comoara, care pe lângă aur mai are și unele secrete, e râvnită și de alții, fiecare cu propria-i agendă, pe care nici blestemul ce o protejează de mii de ani nu-i descurajează în tentativa de a pune mâna pe ea“, se arată în sinopsisul filmului. Coloana sonoră va fi făcută de către băieţii de la trupa „Personal“. Costurile estimate se ridică la 30.000 de euro, dar echipa de producţie încă se află în căutare de sponsori.

Sursa partiala: http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/ PREMIERA_Din_culisele _realizarii_primului_film_3D_romanesc _0_418758190.html