A fost descoperit un diamant în valoare de 20 milioane dolari

Un diamant de 232 carate, care are o "marime si claritate exceptionale", a fost descoperit intr-o mina din Africa de Sud, in apropiere de Pretoria, o zona de altfel bogata in diamante supradimensionate.

Societatea londoneza Petra Diamonds, care detina mina Cullinan din 2008, nu a precizat valoarea diamantului, care se incadreaza in categoria "D de tip II", adica transparent sau incolor si fara o masura de impuritate.

Ultimul diamant alb vandut de catre companie, de 507.3 carate, a avut pretul record de 35,3 milioane de dolari in 2010, a declarat Cathy Malins, purtator de cuvant al Petra Diamonds.

Potrivit acesteia, expertii vor evalua noul diamant la un pret intre 10 si 20 de milioane de dolari. Vanzarea va avea loc pana la sfarsitul anului.

In iunie, compania a anuntat o alta descoperire rara, un diamant albastru de 122.52 de carate, in aceeasi mina, situata la aproximativ patruzeci de kilometri de capitala Africii de Sud.

In 1905, cel mai mare diamant din lume ( "Cullinan", de 3106 de carate ) a fost descoperit in aceeasi mina, fiind taiat in jumatate pentru a fi integrat in colectia bijuteriilor Coroanei Britanice.

A descoperit o monedă de argint în valoare de 1,7 milioane dolari

Când a fost bătută în urmă cu 350 ani, detinătorul ar fi plătit cu aceasta monedă o masă bogată și câteva halbe de băutură. Astăzi, moneda de argint de trei parale, pe care căutătorul de comori amator John Stoner a descoperit-o pe câmpul unui fermier, valorează cât o întreagă fermă din Anglia.

Extrem de rara monedă, care are încris pe ea anul 1652 ( bătută probabil între anii 1653-1682, după aceasta perioada fiind lansată o noua serie ) si textul New England, este de aștepat să se vândă cu 1,7 milioane dolari, atunci când va fi scoasa la licitație.

Piesa este unul dintre cele mai bune exemplare ale unei monede de pe vremea călugărilor peregrini, dintr-o zonă ce avea să devină Statele Unite ale Americii.

Nu se stie cum a ajuns in Anglia moneda de trei parale din secolul al  XVII-lea, aceasta fiind descoperită în satul King Clipstone, Nottinghamshire, dar colecționarii de monede din întreaga lume si-au manifestat puternic dorința de a o cumpăra.

John Stoner, în vârstă de 42 de ani, a început ieri să scaneze o suprafață de teren arabil, impreuna cu colegii de la un club de detectie metal, gasind două obiecte.

Primul bip al detectorului de metale a fost de la o piesă din metal fără importanță, iar al doilea a fost de la o monedă subțire, îngropată la cinci centimetri adâncime, într-un bulgăre de pământ.

"La început nu am crezut că e ceva deosebit. Știam că nu era englezească, dar nu mi-am dat seama cât de importantă era moneda", spune descoperitorul.

Clubul de cautatori de comori a postat imediat o imagine a monedei pe pagina de Facebook pe care o deține și a invitat membrii comunitatii online să identifice descoperirea. În cinci minute, postarea a avut zeci de răspunsuri. Un pasionat de detectie metale i-a scris: "Colegule, tocmai ai castigat la loterie!"

Astazi, expert numismat Peter Spencer a confirmat că moneda de trei parale este autentică si că a fost bătuta in Boston, Massachusetts, fiind comandată ca lot de monede pentru primele misiuni coloniale. El a spus că starea monedei este la fel de bună ca în ziua în care a fost bătută. Pentru realizarea monedei, a fost plasat un disc de argint pe o matriță gravată, iar deasupra acestuia a fost așezată o alta matriță. Apoi ansamblul a fost lovit puternic cu un ciocan.

Expertul a declarat că moneda este "o descoperire fenomenală", nu numai datorită rarității sale, ci pentru că s-a păstrat intactă.

Majoritatea monedelor din acea epocă au fost "modificate" prin depunerea sau tăierea de argint de la margini. Expertul a spus că moneda ar fi putut ajunge în Anglia ca parte a comerțului transatlantic din secolul al XVII-lea. Un negustor câștiga pe atunci aproximativ cinci șilingi (25p) intr-o săptămână, deci moneda de 3 pence ar fi ajuns pentru plata hranei într-o zi.

Cifra romană III arată denominația monedei, pentru a se diferența de monedele doi pence, de cele de 6 pence și de shillingi. Deși are inscris anul 1652, moneda ar fi putut să fie bătută în orice an din perioada 1653 (când modelul original simplu a fost schimbat, pentru pune in dificultate falsificatorii de monede ) și 1682 (când a fost introdusă o nouă serie de monede).

Pentru că este o singură piesă, moneda nu se supune legislatiei comorilor din Anglia, care ar fi obligat ca descoperirea sa fie anunțată la specialist muzeal. Noaptea trecută, moneda a fost deja trimisă pentru curățare unei expert din SUA, înainte de a fi oferită spre vânzare la casa de licitații St James din Londra, în data de 2 decembrie 2014.

În urmă cu cinci ani, o monedă colonială mai puțin spectaculosă a fost vândută in Massachussetts pentru suma de 430.000 dolari. O casa de licitatii din SUA a estimat ca moneda descoperita ieri va aduce detectoristului de metale suma de 1,7 milioane dolari.

Descoperitorul ( care este consultat IT independent ) intenționează însă să împartă banii cu fermierul, care deținea terenul.

Peste 24000 de detectoare de metale și componente contrafăcute au fost confiscate

Un grup infractional a închiriat un depozit în Dubai pentru a stoca detectoare de metale, contrafacute dupa produsele unui binecunoscut fabricant britanic. Detectoarele din depozitul mentionat erau exportate în alte țări ca fiind autentice.

Departamentul de prevenire a infractionalitatii economice din cadrul Politiei Dubai a arestat trei africani, iar peste 24000 de detectoare de metale contrafacute, precum și accesorii, au fost confiscate. Mai exact, Poliția din Dubai a confiscat 24372 detectoare de metale, 8550 acumulatori, 6557 bobine exterioare de detectie si peste 1000 de suporti pentru acestea. Valoarea de comercializare era de mai multe milioane de euro.

Un politist sub acoperire a descoperit detectoarele de metale contrafacute, dupa ce a fost racolat de un vânzator pentru a-i oferi spre vânzare un astfel de detector, dar la pret mai mic decat unul original. După ce a fost prins în flagrant si arestat, având în posesia sa peste 150 de detectoare de metale contrafacute, suspectul a condus pe polițisti la depozit, unde au fost arestati alti două suspecți.

Politia a declarat că inculpații au importat initial detectoare originale, apoi au importat componente de la companii care le produceau contrafacute, ulterior asamblandu-le si vânzându-le ca detectoare originale, dar la prețuri mult mai mici decât originalele.

Când autoritatile au contactat producătorul original, acesta s-a declarat absolut surprins, mentionând ca nu a a avut până în acel moment informatii ca există cineva care le contraface fraudulos produsele si apoi le vinde ca originale.

Un muzeu din Olanda a expus un tezaur din Crimeea, iar acum nu știe dacă să-l repatrieze Crimeei sau Ucrainei

O colectie de aur scitică, trimisa la începutul lunii februarie de catre muzeele ​​din Crimeea pentru a fi expusă în Amsterdam, Olanda, a devenit, după separarea peninsulei, un subiect de dispută între Crimeea și Ucraina.

Tezaurul se află in continuare în Olanda, iar muzeul din Amsterdam a decis să nu trimită exponatele nici in Ucraina, nici in Crimeea, asteptand decizia instantei competente sau un acordul între cele două părți, potrivit unui comunicat al Universitatii din Amsterdam, care deține muzeul.

Comunicatul notează că rezultatele studiului juridic nu au permis luarea unei decizii de acceptare a solicitarii uneia dintre părți.

"O astfel de decizie și transferul ulterior al artefactelor ar cauza cu siguranta o cerere contrara de repatriere din partea celorlalti, ceea ce este un risc semnificativ pentru muzeul Allard Pierson. Din acest motiv, Muzeul Allard Pierson a decis sa nu ia o decizie cu privire la care dintre părți să primeasca obiectele disputate si va apela la judecător calificat sau la arbitru, in lipsa unui acord intre doua părți. Până atunci, artefactele contestate vor fi păstrate în condiții de siguranță", a anunțat institutia muzeală.

În ce localitate au fost descoperite cele 1471 monede de argint din județul Dolj

In cursul zilei de 5 ianuarie 2013, Dumitru Banța ( un pasionat de de detectie metale din Dolj ) a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg ( aproape 2 Kg ), constând dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec. XVI.

"Totul a pornit de la povestile din bătrâni, spuse la gura sobei", povesteste Dumitru Banța, scoțând in evidență rolul pe care l-au avut legendele despre comori in descoperirea tezaurului.

"Tot timpul am crezut ca va veni acel moment. Tot timpul am crezut ca va fi prea tarziu. Cand am putut, am achizitionat un detector de metale si tot ce am acumulat in copilarie, mi-a folosit acum. Este o pasiune, o pasiune frumoasa, o pasiune nobila, unde am intalnit foarte multi oameni inteligenti, oameni care cunosc istoria adevarată", mai povesteste descoperitorul comorii, care explica faptul ca nu traiesti din detectie metale, ci ca este un hobby caruia îi acordă aproximativ 20 zile de cautări pe an, din cauza timpului liber limitat.

Dintre monedele descoperite, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI, conform specialistilor in domeniu.

Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.

Va invităm să urmăriti un videoreportaj denumit "Cautatorii de comori", difuzat pe TVR 3/ TVR Craiova si realizat de ALINA ȘERBAN, editor imagine: SORIN ADAM ( uploader pe Youtube al reportajului ), imagine: MIHAI MURĂREȚU.

Reportajul este realizat in Bulzești, locul unde s-a descoperit comoara, tezaur despre care am scris pe Harta Comorii la inceputul anului 2013, in articolul de AICI.


Interesanta este si declaratia directorului Muzeului din Craiova, care precizeaza ca dupa ce valoarea tezaurului este stabilita, in cazul in care muzeul nu dispune de bani pentru a acorda recompensa de 30% celui care a gasit comora, Directia Județeană de Cultura anunță alte muzee din țară, iar in caz ca nici acestea nu sunt dispuse să plateasca recompensa, legea nu ar mai prevede nimic, nici o altă solutie de plata. Dar totusi comoara rămâne in continuare in proprietatea statului.

Mai exista situatia cand, dupa predarea legala a unui tezaur, Directia de Cultura il trimite in custodie unui muzeu, dar care poate nu doreste sa plateasca recompensa, dintr-un motiv specificat. Directorul muzeului mai evidentiaza astfel o carența a legii, mai exact situatia in care muzeul nu doreste sa păstreze anumite piese, din cauză că mai are deja in inventar si altele similare din serii lungi, provenite din alte descoperiri. În aceasta situatie, "în nici un caz piesele nu se pot reintoarce la cel care le-a gasit", mai precizeaza directorul muzeului.

Deci, care este solutia pentru ca descoperitorii sa isi primeasca recompensa ? Directorul muzeului spune ca legislatia detectiei metale ar trebui pusă in consens cu legislatia altor țări europene.

Harta comorii și povestea căutării tezaurului de la Baia de Aramă

Pe 12 noiembrie 2013 izbucnește un urias scandal, într-un loc dedicat rugăciunii si păcii sufletești: curtea unei mănăstiri. Miza războiului este aurul, foarte mult aur, un tezaur imens îngropat acum trei secole de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Tezaurul, dacă exista si ar fi fost descoperit, ar fi reprezentat una dintre cele mai mai comori din lume. Cel putin aceasta sperau arheologii si cautatorii de comori să descopere sub Biserica Sfinții Voievozi din Baia de Aramă.

"Sa nu spui niciodată "niciodată". Nu putem pretinde că știm totul despre Brâncoveanu. In teorie nu putem exclude că ar exista acolo un tezaur ascuns. Trebuie sa elucidăm chestiunea. Aurul îți ia mințile. Mai ales când aurul devine p legendă, îți poate întuneca judecata", declara Ministrul Culturii, Daniel Barbu.

Goana dupa tezaurul ascuns începe în anul 1997, când sute de persoane iau cu asalt zona, auzind de la alții ca s-ar săpa după o comoară. Incidentul este confirmat de către polițiști. Un subcomisar de la Poliția Mehedinți a precizat că "au încercat să sape sub altarul bisericii, dar apoi altarul a fost betonat", când Poliția intervenit.

Dar Baia de Aramă nu s-au liniștit, din cauză că respectivele căutări au fortificat legenda comorii.

În anul 2008, un reporter aude povestea si purcede sa găsească adevarul. Astfel, acesta află că totul ar fi pornit de la unul sau mai multe documente, descoperite in anul 1996, în timpul lucrărilor la altarul bisericii.

Documentul se afla intr-o cutie neagră de tablă, alaturi de alte documente. La un moment, documentele ar fi ajuns la un avocat al aparării, care le-a xeroxat, apoi le-a predat înapoi, cand a fost solicitată aceasta.

Dacă originale există si copiile sunt dupa documente autentice, acestea ar fi cu adevarat explozive, fiindca sunt semnate chiar de către Constantin Brâncoveanu. În document se vorbește despre un tezaur pe care domnitorul l-ar fi ascuns la Baia de Aramă.

Actul este împărțit în patru scrieri, dintre care una pare să fie un testament redactat în limba română, dar cu litere chirilice.

Cu Mila lui Dumnezeu, eu, Basarab Voievodul Constantin Brâncoveanu, Domn al Țării Românești, azi leatul 1703, împreună cu Starostele băieșilor Milco Băiașul si cu Banul Olteniei, Constantin Brăiloiu, am hotărât, în Băiașa de Sud, Cornet, la hotarul Bulbei, să îngropăm, de la Crucea Sfântului Altar, la patru picioare, un cazan și mai jos Visteria Domnească și nimeni să nu îndrăznească să tulbure decât în folosul monastirii. Am scris aceasta în taină în luna maiu, ziua a saptea, 1703 și încă blestem am pus, din porunca mea, cu mila lui Dumnezeu Domn, eu, Basarab boierul.

Documentul are semnăturile celor care l-au redactat, iar sigiliul, studiat după copiile xerox, a fost declarat autentic de către specialiști.

A doua parte a documentului este o schiță, care pare sa indice că sub mânăstire s-ar găsi o grotă, iar în grotă ar fi aurul.

Un căutator de comori din zonă spune că a descifrat inventarul comorii, printre care s-ar găsi 10 lăzi de aramă umplute cu ducați, 3 gropi cu galbeni ( 99 de poveri) astupate cu var, argintărie, arme, 3 butoiașe (unul cu 3 cutii cu odoare mânăstiresti, al doilea gol, dar cu o capcană cu otravă, iar al treilea cu arhiva și sigiliu). În total, se crede că tezaurul ar conține 20 de tone de aur.

Documentele ar indica două căi de acces spre comoară.

Una este în interiorul bisericii si este extrem de complicată și periculoasă: trebuie să fie urcată scara ce duce la clopotniță, apoi să se spargă zidul ce duce la intrarea într-un tunel. Apoi trebuie să se străbată acest culoar, care are capcane greu de interpretat si de evitat, marcate pe schiță cu semne care nu au putut să fie descifrate. Urmează alte scări cu țepe ascunse, apoi o mică fereastră sau deschizătură spre o cavitate, iar în aceasta, o ușa blocată cu jug, de fapt intrarea în grota cu comori.

A doua cale de acces ar fi în afara mânăstirii și ar consta într-un tunel săpat în stâncă, aflat la aproximativ 7 metri sub pământ. Cu un semn ciudat este marcată pe schiță locația cazanului cu aur, despre care se vorbeste în asa-zisul testament. Obiectul pare așezat sub altarul bisericii ( sub o lespede ) și ar putea sa fie o momeală amplasată special pentru căutatorii de aur, pentru ca ei să creadă că au descoperit întreaga comoara. La acest cazan s-ar fi încercat să se ajungă în anul 1997.

Lăcașul a fost spart de mai multe ori si diverse persone au săpat ilegal gropi, conform preoților si altor martori. De asemenea, de pe un zid a dispărut și un semn grafic, care apare și pe document, un fel de semnătură secreta, denumită "chirogramă".

Pe 11 noiembrie 2013, după ce au obținut aprobări, arheologii au încercat sa realizeze mai multe cercetari, pentru a lămuri misterul. Dar au întâmpinat probleme, însă au descoperit si dovezi ale săpăturilor ilegale. Arheologii au săpat 3 metri cu excavatorul, apoi au ajuns la stâncă. Din această cauză, au realizat un orificiu cu freza si au ajuns la o cavitate, în care a fost introdusă o camera video.

Apoi au încearcat să realizeze o a doua gaură, dar oblic. Însă la 3 metri foreza s-a blocat, din cauză că au ajuns posibil la o cavitate, după cum credeau arheologii.

Foreza nu a putut să fie extrasă, iar camera video nu poate fi introdusă, deoarece orificul era ocupat de foreză. E posibil ca vârful forezei să fi ajuns la o structură de lemn, credeau arheologii, care au explicat că tipul de foreză folosită forează în stâncă, dar se înfundă în pământ și se blochează în aer, dacă ajunge într-o cavitate sau o grotă, din cauza că îi pică la freză, în virtutea gravitației, capătul flexibil.

Apoi cercetările s-au blocat de asemenea, din cauză că arheologului i s-a facut plângere penală, iar acesta a ajuns pentru câteva ore la Poliție.

Când a revenit si a analizat imaginile din cavitatea la care s-a ajuns prin orificiul de la prima gaura forată, echipa a observat filmate mai multe insecte, la 6,40 metri adâncime. Arheologii au dedus că este posibil ca în pământ să fie o cavitate cu oxigen, cu excepția cazului că insectele au ajuns acolo în timpul lucrărilor.

A doua zi, când se încearca să fie continuată forarea, arheologilor le-a fost interzis accesul. Poliția a declarat ulterior că nu a emis nici un ordin de restricție.

Până la urmă arheologiii au reușit să intre în zona de cercetare, dar a reizbucnit scandalul, care a durat o jumătate de zi.

Arheologii au cedat si au plecat, cu speranța că este o problemă temporară, mai ales autoritatile au spus că autorizația este legală si nu s-a încălcat legea, iar cercetările vor fi continuate.

Însă trei zile mai târziu, datele problemei s-au schimbat: s-a considerat că au fost depășite limitele autorizației și că s-au făcut deteriorări ale lăcașului de cult. Gropile au fost astupate, iar pământul a fost tasat mecanic.

În final, misterul a rămas nedeslușit, iar presupusa comoară, evaluată ca având 20 de tone de aur, nu a văzut lumina zilei.

Nota: Acest articol este un rezumat al unui reportaj video, transcris în mod sintetizat si completat pe alocuri de către Harta Comorii. Mai multe informatii le puteti gasi in reportajul original, cu o durata de 30 minute, realizat de către Antena 3.

Colecție impresionantă de 12 milioane de imagini vechi sau istorice, dintre anii 1500-1922

Nu este o comoară din aur sau argint, dar este cu siguranță o comoară a documentării istorice in imagini: un academician american va crea o bază de date formata din 12 de milioane de imagini istorice, care pot fi reutilizate in mod gratuit. Kalev Leetaru a încărcat deja 2,6 milioane de imagini pe Flickr, intre care se pot efectua si cautări, datorita tag-urilor adăugate automat, iar restul de imagini vor fi adaugate până anul viitor.

Fotografiile și desenele sunt obținute din peste 600 de milioane de cărți din diverse biblioteci, fiind de către organizația Internet Archive.

Accesul la aceste imagini era extrem de dificil, pana la punerea in practica a acestui extraordinar proiect. Kalev Leetaru a declarat proiectul de digitalizare s-a concentrat până acum pe cuvinte și imagini necunoscute.

"Majoritatea bibliotecilor importante si-au digitizat cărțile detinute, dar acestea erau puse la dispozitie ca PDF-uri sau lucrări ce puteau fi cautate ca text. Ei s-au concentrat pe cărți ca o colecție de cuvinte. Actiunea noastra inverseaza fenomenul, concentrandu-se pe imagini. Cele mai multe dintre imaginile din cărțile scanate nu sunt în nici una din galeriile de arta din lume, fiindca originalele sau pierdut cu mult timp în urmă. Întinzându-se pe durata a 500 de ani, biblioteca de imagini arata modul în care lumea s-a schimbat.", a declarat acesta.

Imaginile sunt dintre anii 1500-1922, fiindcă restricțiile privind drepturile de autor s-au anulat pentru aceasta perioada.

Internet Archive a folosit o recunoaștere optică a caracterelor (OCR), program ce analizeaza fiecare din 600 de milioane de pagini scanate, in scopul de a converti fiecare cuvant din imagine în text de căutat. Software-ul a adaugat de asemenea ca legenda, pentru fiecare imagine, și textul din paragrafele imediat precedente și următoare din carte.

Colecția de imagini vechi sau istorice o găsiti dând click AICI.

Au fost descoperite două mari sit-uri arheologice mayașe

În pădurea tropicală din peninsula Yucatan au fost descoperite două mari sit-uri arheologice Maya, de către o expediție arheologică condusă de Ivan Šprajc de la Centrul de Cercetare al Academiei slovene de Științe și Arte. Deși nu sunt situate foarte departe de modernele orașe Xpujil și Zoh Laguna, cele două sit-uri sunt situate în zona de nord, care este depopulată și greu accesibile, în Rezervația Biosferei Calakmul.

Unul dintre cele două site-uri a fost descoperit initial în anul 1970, de către arheologul american Eric Von Euw, care a notat ca a gasit mai multe monumente de piatră și o fațadă extraordinara cu intrare, ce reprezintă fălcile deschise ale monstrului Pământ. Dar rezultatele muncii sale nu au fost publicate.

Despre desenele sale, păstrate în Muzeul de Arheologie și Etnologie Peabody al Universitatii Harvard din SUA, au stiut doar unii specialiști. Insă locatia exacta a site-ului, denumit Lagunita de catre Von Euw, a ramas un mister. În ciuda mai multor încercări de redescoperire, Lagunita a rămas pierduta până acum câteva săptămâni, când a fost redescoperită de catre de Dr. Šprajc și echipa sa.

"Am gasit sit-ul cu ajutorul fotografiilor aeriene. Dar am fost capabili să-l identificam ca Lagunita numai după ce am văzut fațada și monumentele și le-au comparat cu desenele lui Von Euw, pe care renumitul expert Maya Karl Herbert Mayer mi le-a pus la dispoziție", explică Šprajc.

Alte sit-ul arheologic, descoperit în timpul cautarilor, a fost denumit de catre arheologi ca Tamchén, ceea ce înseamnă "fântână adâncă", în limba Maya, aluzie la prezența a peste 30 de chultuns (camere subterane sub formă de sticlă, destinate în mare parte pentru colectarea apei de ploaie), unele dintre ele atât de adânci de 13 m.

Lagunita și Tamchén sunt situate în partea de sud a unui vast teritoriu, neexplorat arheologic, în depresiunile centrale ale Yucatan-ului. Cu excepția Chactún, un mare oraș Maya descoperit de echipa Šprajc în anul 2013, nici un alt sit arheologic nu a fost localizat până în prezent in aceasta zonă, care se întinde pe o suprafata de aproximativ 3000 Km patrati, între așa-numitele regiuni Río Bec și Chenes, ambele cunoscute pentru stilurile caracteristice arhitecturale, în vogă în perioadele clasice târzii (anii 600 - 1000 d. Hr.).

În afară de o curte rotundă și o piramidă templu de aproape 20 metri, zona centrală a sitului arheologic Lagunita are un număr de clădiri masive de tip palat, dispuse în jurul a patru piete principale. Cea mai spectaculoasă caracteristică este o fațadă decorată cu o ușă cu gură de monstru. Reprezentarea gurii căscate ale divinității pământului și fertilitatii sunt simboluri zoomorfe ce caracterizeaza ambele stiluri arhitecturale din Chenes și Río Bec.

"Fațada din Lagunita este foarte bine conservată. Ne-am documentat cu exactitate asupra tuturor detaliilor, folosind tehnica de scanare foto 3D", arată aheologii.

De asemenea, în sit-ul Lagunita au fost descoperite 10 stelae și trei altare, unele dintre ele cu reliefuri bine conservate, inclusiv inscripții hieroglifice.

"Data calendaristica de pe Stela 2 corespunde cu anul 711 d. Hr., sugerând ca Lagunita a înflorit in acelasi timp cu Chactún, care este in apropiere si unde am constatat, de asemenea monumente cu date care se încadrează în secolul al optulea", spune epigrafistul proiectului, Octavio Esparza.

"Judecand dupa dimensiunea arhitecturala și monumentele cu inscripții, Lagunita trebuie să fi fost sediul unui sistem politic relativ puternic, deși natura relației sale cu mai marele oras Chactún, situat la aproximativ 10 km spre nord, rămâne neclară. Importanța Lagunitei este atestată în continuare de o mare densitate de movile de locuit, terase, albarradas (pereți uscate mici) și alte elemente din zona înconjurătoare.

În mod similar, celalalt sit arheologic, denumit Tamchén si situat la aproximativ 6 km nord-est de Lagunita, are mai multe piete înconjurate de clădiri voluminoase, inclusiv un templu piramidă cu un sanctuar destul de bine conservat și o stelă și un altar la baza acestuia, precum și o acropolă cu o curte cu trei temple pe laturile sale.

În timp ce Tamchén pare să fi fost în mare parte contemporan cu Lagunita, ceramica de suprafata indica originea sa in perioada preclasică (aproximativ 300 î.Hr. - 250 d. Hr).

La fel ca și Chactún, Lagunita și Tamchén sunt foarte promitatoare pentru cercetarile viitoare. Fațada zoomorfă de la Lagunita nu este o surpriză, având în vedere că BECAN, cel mai mare site din zona de Río Bec, este la numai 15 km distanță. Ceea ce nu era de așteptat, cu toate acestea, este prezența unor atât de multe temple si monumente piramidale cu inscripții, care sunt rare în regiunea Río Bec. Atât Tamchén, cat și Lagunita se pare că au fost abandonate în mare parte în jurul anului 1000 d.Hr., împărtășind soarta altor societați Maya.

Deosebit de interesante sunt diferitele elemente care nu au fost cunoscute în altă parte din zona Maya: două altare de Lagunita au o formă de unghie, iar al treilea este dreptunghiular și are o serie de hieroglife Ajaw pe laturile sale. Aceste scrieri sunt obișnuite în manuscrise, dar nu pe monumente din piatra. De asemenea, desi textele hieroglifice apar în mod normal într-un număr par de coloane, inscripția de pe Stela 2 din Lagunita are un număr impar de coloane, mai exact trei.

Un uriaș mormânt a fost descoperit în Grecia - Partea a doua: imagini ale intrării

Săpăturile arheologice din nordul Greciei, de la Amphipolis ( mai multe detalii găsiți AICI ) au captivat deja imaginația publicului, dar Ministerul Culturii a făcut apel la "înțelegere si răbdare".

Deja au fost îndepărtate, folosind utilaje mecanizate, blocurile de piatră ce blocau intrarea.

Mormântul deja parțial excavat, care a fost descoperit în interiorul movilei din Amphipolis, a stârnit puternic interesul mass-mediei, pe fondul speculațiilor că acolo ar putea exista comori extraordinare sau rămășițele unui celebru personaj istoric.

Doar câtorva agenții de presă celebre le-a fost permis să se apropie, pentru a realiza filmări și fotografii ale intrării.

Un mare aflux de vizitatori curioși au venit in zonă, dar nu au putut vedea de aproape extraordinarele relicve istorice de la exterior. Unii au fost mai inventivi și au folosit binocluri și alte dispozitive de apropriere a imaginii.

UPDATE 20 septembrie 2014: Noi descoperiri din acest sit arheologic au fost făcute publice și le puteți găsi AICI.