Comorile din Atlantida egiptenilor

Un vechi oraș egiptean scufundat in mare acum 1200 ani începe să dezvăluie secretele vieții în legendarul port Thonis-Heracleion. Chiar daca nu este vorba despre Atlantida, artefacte ale unui oraș cu bogatii extraordinare, menționat chiar de către Herodot si vizitat chiar de Elena din Troia si iubitul ei Paris, un port de despre care timp de secole s-a crezut că a fi o legendă, incep să vadă lumina zilei. La un deceniu de la descoperirea sa, arheologii au realizat deja o imagine o vieții citadine în orasul din epoca faraonilor.

Denumit de asemenea Thonis, orasul Heracleion a dispărut sub Marea Mediterană acum circa 1200 de ani și a fost redescoperit în timpul unui studiu de pe malul egiptean, la începutul deceniului trecut, cercetătorii avand opinia că orașul a fost centrul vamal principal prin care treceau toate schimburile comerciale din Grecia și din alte părți din Marea Mediterană catre Egipt. Heracleion a fost astfel cel mai important port comercial internațional din Egipt în acest moment. Era locul unde se colectau taxele pe import și export. Toate operatiunile se efectuau in templul principal.

Ei au descoperit rămășițele a peste 64 de nave îngropate în pamantul gros și nisipul care acoperă în prezent fundul mării. Monede de aur și greutăți realizate din bronz și piatră au fost de asemenea gasite.

16 statui gigant au fost descoperite și aduse la suprafata, in timp ce arheologii au gasit in adâncul mari sute de statui mai mici ale zeilor minori.

Dale de piatră cu texte în greaca veche sau egipteana antică au fost de asemenea aduse la suprafata.

Zeci de mici sarcofage de calcar au fost recent descoperite de scafandri și se crede că ele contineau trupuri de animale mumificate, puse acolo ca jertfă pentru zei.

Dr. Damian Robinson, director al Centrului pentru Arheologie maritimă de la Universitatea Oxford, care face parte din echipa de studiu, a declarat: "Sit-ul are o conservare uimitoare. Am inceput sa gasim o mare variatate de artefacte, ce demonstreaza activitati cum ar fi comerțul, dar si natura economiei maritime în perioada târzie egipteană. Erau obiecte care proveneau din Grecia și de la fenicieni. An gasit sute de statui mici ale zeilor, iar acum încercăm să descoperim templele acestor zei. Aici au fost gasit cel mai mare număr de nave antice descoperite într-un singur loc. Am gasit de asemenea peste 700 de ancore antice."

Cercetatorii au creat si o reconstrucție tridimensională a orașului. În centrul său se afla un templu imens dedicat lui Amun-Gereb, zeul suprem al egiptenilor la momentul respectiv. Din acest templu pleca o rețea vastă de canale, care a permis orașului sa devină cel mai important port din Marea Mediterană a acelor timpuri.

Acum arheologii din întreaga lume s-au intalnit la Universitatea din Oxford pentru a discuta despre comorile care ies la iveala la Heracleion, oras numit dupa Hercules, erou despre care legendele din textele antice pretindeau ca ar fi locuit acolo.

Scufundat sub 150 de metri de apă, sit-ul se află în actualul Golf Aboukir. În secolul al VIII-lea î.Hr., când se crede că a fost construit orasul, acesta ar fi fost așezat la gura deltei râului Nil, care era deschis în Marea Mediterană.

Oamenii de stiinta nu stiu exact ce a cauzat aproape 1000 de ani mai târziu scufundarea orasului, dar se crede că de vină a fost creșterea treptată a nivelului mării, combinată cu o prăbușire bruscă cu aproximativ 9 metri a sedimentului instabil.

De-a lungul timpului, orașul a dispărut din memoria oamenilor, alături de alte așezări pierdute de-a lungul coastei, iar existenta sa a mai amintit-o omenirii doar câteva texte antice.

Arheologul subacvatic francez Dr. Franck Goddio a fost primul care a redescoperit orașul, în timp ce efectua lucrari de topografie a zonei, in cautarea unei nave de război franceze ce s-a scufundat acolo în bătălia de pe Nilul secolului al 18-lea.

"Dovezile arheologice sunt pur și simplu copleșitoare", a spus profesorul Sir Barry Cunliffe, un arheolog de la Universitatea din Oxford, care a participat de asemenea la cercetari.

Neatinse de distrugerea umana și protejate timp de secole de nisipul de pe fundul mării, artefactele sunt foarte bine conservate. Cercetatorii cred că ar putea găsi chiar unele sarcofage folosite pentru a îngropa locuitorii din unele zone periferice ale orașului scufundat.

"Suntem doar la începutul cercetării noastre. Va trebui probabil ca altii să continue munca nostra in următorii 200 de ani, pentru ca orasul Thonis - Heracleion să fie pe deplin revelat și înțeles", au concluzionat cercetatorii.

Comoară romană descoperită în timpul săpăturilor la un drum

A fost descoperit un tezaur format din 107 monede, 6 brățări și o fibulă, toate din argint. Tezaurul a fost gasit intr-un vas roman, în timpul lucrărilor la un drum ce realiza o nouă conexiune cu șoseaua de centură de la Haga ( Olanda ), in apropiere de locul unde cu putin timp in urma a fost gasita o vilă romană.

De-a lungul secolelor, artefactele s-au lipit intre ele, formând un bulgare, dar experții au reușit le separe. Printre acestea sunt monede din timpul lui Nero, Marcus Aurelius și Otho ( monede foarte rare, fiindca a domnit doar trei luni, in anul 69). În plus, au fost gasite si câteva mărgele de sticlă, care probabil au fost legate intre ele cu un fir. De asemenea, brățările formau trei perechi, fiind destinate să fie purtate la ambele mâini.

Conform specialistilor, comoara a fost ingropata deliberat, fie pentru a fi protejată, fie ca sacrificiu.

Culmea detecției de metale: au găsit o comoară adevărată în timp ce căutau una falsă

Ce li s-a intamplat unor participanți la un joc de cautare comori false, organizat în Olanda, poate fi catalogat culmea detectiei de metale: ei au găsit o comoară adevărată în timp ce scanau după ținte de căutare, ingropate de către organizatori.

Echipati cu detectoare de metale, peste 200 de pasionați scanau o parcelă de teren, in care erau ascunse monede false. Premiile pentru câștigătorii care gaseau cele mai multe monede variau de la detectoare de metale la tricouri personalizate.

Insa unul dintre participanții la concurs a găsit 85 de monede reale din cupru, vechi de cateva sute de ani, la doar câțiva centimetri adâncime.

"Este într-adevăr remarcabil ca am găsit atat de multe monede adevarate, cand noi ne intreceam de fapt intr-un concurs de cautat comori false. Nici nu ne asteptam sa fie vreo comoara adevarata aici, deoarece terenul acesta a fost arat în fiecare an", au precizat organizatorii.

Arheologii chemati la locul descoperirii au spus ca monedele datează din perioada 1700 - 1830. Nu a fost inca stabilita valoarea de piata a monedelor. Descoperitorului i-a fost permis sa ia acasă comora găsită.

5 comori descoperite în timp ce se căuta altceva

Imaginează-ți că esti la plimbare pe câmp și vezi ceva strălucind. Inițial presupui că e ceva banal, dar, curios, te uiți mai atent. Hmm, pare ceva ciudat. E un inel antic ? Mai sapi și .. ai gasit o comoara!

Oricât de uimitor ar parea acest scenariu, mulți oameni din întreaga lume au descoperit comori extraordinare, căutând sau făcând cu totul altceva. Sa vedem 5 dintre acestea.


Tezaurul Hoxne, în valoare de 6 milioane dolari

Nu e nimic mai frustrant decât sa iti pierzi unealtă favorită in timp ce meșteresti ceva. Un fermier din micul sat Hoxne din Suffolk ( Anglia) si-a rătăcit prin vegetatie ciocanul său preferat, în toamna anului 1992. Fermierul a imprumutat un detector de metale de la un prieten, pentru a-l ajuta la localizarea uneltei pierdute. Dar, spre surprinderea lui, în loc de ciocan, el a găsit unul dintre cele mai mari tezaure din istoria Marii Britanii: peste 15.000 monede romane din bronz, argint si aur, sute de piese din aur și argint, bijuterii și alte artefacte. Agricultorul și prietenul lui au împărțit banii primiti pentru tezaurul descoperit, câștigând aproape 3 milioane de dolari fiecare. Această colecție spectaculoasă poate fi acum vizitată la British Museum.

25 exemplare originale ale Declarației de Independență, în valoare de 2,5 milioane dolari

Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii a fost tiparita inițial in 200 de exemplare, din care doar câteva au fost găsite și autentificate ca reale până în anul 1989, când un bărbat a mers la un anticariat, în căutarea unei rame foto frumoase. El a găsit una care se potrivea criteriilor sale, a platit 4 dolari pentru aceasta și au luat-o acasă. Când a desfacut rama pentru a monta o fotografie în ea, a făcut descoperirea vieții sale. Între spatele de pânză și interiorul ramei se aflau 25 de exemplare originale ale Declarației de Independență a SUA. Ulterior, bărbatul a vândut documentele cu aproape 2,5 milioane dolari.

Celebra statuie Venus din Milo de la Muzeul Luvru din Paris

În anul 1820, un fermier de pe o mică insulă din Marea Egee a plecat în căutarea unor pietre albe, cu care sa construiască un zid. Dar, în timp ce cauta pietrele, el a găsit ceva mult mai valoros: statuia Venus din Milo, în două bucăți mari. Cand a aflat despre descoperire, un marinar francez a cumpărat statuia. Celelalte părți ale statuii nu au fost niciodată găsite, dar remarcabila sculptură a ajuns in cele din urma la Muzeul Luvru din Paris, care a achiziționat-o, fiind si astazi una dintre principalele atracții ale muzeului.

Armata de terracotă

Un fermier chinez a inceput sa sape o fântănă, la inceputul anilor 1970. Dar, în loc sa ajunga la apă, el a găsit o peșteră subterană plina cu mii de statui reprezentând razboinici antici în mărime naturală, perfect conservate. Descoperise mormântul împăratului Qin Shi Huang, cel care a unit facțiunile aflate în conflict in China în secolul II î.Hr. Încă de la urcarea sa pe tron, la vârsta de 13 ani, împăratul Qin a comandat realizarea aceastei armate de teracotă, ce urma să "protejeze" mormântul său. Întreg sit-ul arheologic este acum muzeu deschis publicului.

Tezaurul de milioane de dolari de la Saddle Ridge

În februarie 2013, un cuplu era la plimbare cu câinele pe proprietatea de la țară, în apropiere de lanțul muntos Sierra Nevada din California. In timp ce se plimbau, ei au observat un obiect vechi, din metal ruginit. Curios, cuplul a studiat mai atent obiectul și au descoperit că era plin cu 1,427 de monede de aur. Deși valoarea nominală a monedelor ce datau din anii 1847 - 1894 era de 28.000 dolari, acestea au fost evaluate la aproximativ 10 milioane de dolari.

Așadar, nu trebuie să fii un Indiana Jones pentru a găsi o comoara pierdută. Doar trebuie să privești cu atenție și curiozitate. Nu se stie niciodata ce ai putea descoperi. Dacă tezaure și armate antice au stat ascunse sub locuri peste care oamenii au trăit de secole, atunci si o comoră se poate afla chiar unde te astepti mai putin, poate chiar in curtea ta.

A descoperit o nouă așezare preistorică cu ajutorul Google Earth

Un cautător de comori a uimit arheologii prin localizarea unei așezări din epoca bronzului, folosindu-se doar de Google Earth.

Canny Howard Jones a evitat metodele obișnuite de a găsi sit-uri istorice, utilizand pur și simplu internetul. El a studiat imagini din satelit specifice tipului de teren care ar fi putut asigura hrană, apă și adăpost pentru o așezare preistorică.

Howard a folosit Google Earth pentru a identifica locatia din South Hams, Devon: "Noapte de noapte m-am uitat pe Google Earth. punându-mi întrebarea unde as fi locuit daca trăiam cu 3000 ani în urmă. Aș fi avut nevoie de hrană, apă, adăpost, ceva minerale, sa fiu aproape de un râu, pentru a accesa rute maritime și comerciale. După câteva săptămâni, am pus un  X pe hartă. Acolo as fi ales eu sa traiesc".

Imagine din aplicația Google Earth - Download de AICI

Apoi trebuia sa solicite proprietarului terenului permisiunea de a scana zona, in cautare de dovezi arheologice.  Neștiind cui îi apartine terenul, Howard a fost inițial în imposibilitatea de a-și testa teoria, până când l-a intalnit din intamplare pe proprietar.

"La antrenament de rugby pentru copii mi-am amintit că unul dintre antrenori a fost fermier și l-am întrebat dacă stie al cui este terenul respectiv si, spre surprinderea mea, era chiar al lui. L-am rugat sa îmi permită să efectuez detecții pe terenul său si a fost de acord. A fost un noroc incredibil", a povestit cautatorul de comori.

Efortul i-a fost ]ncununat de succes, descoperind unelte din silex, cioburi de ceramică și resturi de metale, despre care se crede că au o vechime de 5000 ani.

Ulterior, arheologul Bill Horner l-a ajutat pe cautatorul de comori cu un studiu geofizic, efectuat cu ajutorul echipamentelor de scanare cu radar in sol. Cei doi bărbați au detectat astfel două mari structuri îngropate, despre care ei cred că sunt clădiri agricole datând din epoca de bronzului sau a fierului. Imaginile realizate cu scanerul radar de sol indică de asemenea diverse piese și cutii, precum și mai multe cavități. Sapaturile vor incepe in luna februarie a anului viitor.

Au început filmările la fimul românesc "Comoara"

Au început filmările pentru filmul românesc de lung metraj "Comoara", in care acțiunea este axată pe doi bărbați care trec prin întâmplări surprinzătoare, în încercarea lor de a descoperi o comoară.

Sursa foto: 42kmfilm.com

Filmările vor dura aproximativ o lună de zile și vor fi efectuate în comuna Islaz din Teleorman, dar și la București.

Producția este asigurată de 42 Km Film, în coproducție cu Les Films de Worso și Rouge International. Proiectul este susținut de CNC, HBO România și Arte France. Filmul are deja un agent internațional: Wildbunch. Premiera în România va avea loc în 2015.

O comoară a relevat cum aurarii îi păcăleau pe cumpărători

Cercetătorii care au examinat cea mai mare comoară anglo-saxonă din aur au descoperit că acestea nu continea atât de mult aur pe cât au crezut initial.

Testele efectuate pe faimoasa comoara de la Staffordshire, cel mai mare tezaur din aur și de argint din Marea Britanie, descoperit de către un detectorist de metale în urmă cu cinci ani, au demonstrat că in secolul al VII-lea aurarii au folosit tehnici sofisticate pentru a face aurul de 12-18 karate sa arate ca aur de 21-23 karate.

Cercetarea științifică a dezvăluit că aurarii anglo-saxoni au descoperit o modalitate metalurgică ingenioasă, folosind în mod deliberat o soluție de acid slab ( probabil clorură de fier ) pentru îndepărtarea argintului și a altor impurități din primii câtiva microni de la suprafața artefactelor de aur, crescând astfel calitatea aurului vizibil și îmbunătățind aspectul bijuteriilor.

Se crede că aurarii au obținut clorura de fier prin încălzirea unui amestec de apă, sare și lut bogat in fier. Această înșelăciune a transformat suprafața verzuie - galbenă a aliajului de aur si argint într-una galbenă, ca a aurului de mare puritate.

Arheologii nu si-au dat seama anterior că aurarii dezvoltaseră o astfel de tehnologie.

"Inițial am efectuat doar analize ale suprafețelor artefactelor, pentru că nu am bănuit că aurarii au eliminat în mod deliberat conținutul de argint de la suprafața bijuteriilor din aur, iar in interior era aur de altă calitate", au spus cercetatorii.

Doar obiectele din aur pentru regii anglo-saxoni erau realizate din materiale de înaltă calitate, ce nu mai erau supuse acestui truc de imbunatatire a suprafetei. Astfel, doar 6 din cele 839 de elemente din aur ale tezaurului de la Staffordshire (cinci kilograme de aur și 1,5 kilograme de argint, din aniii 650-700) nu erau afectate de aceasta metodă metalurgică.

Monedele romane descoperite în Brașov au fost expuse la Muzeul Naţional de Istorie

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna octombrie 2014, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii”, un tezaur de silicve și imitații de silicve, descoperit la Poiana Mică, judetul Braşov, anunță muzeul într-o informare de presă.

Tezaurul este format din 76 de monede romane de argint, din secolul IV după Hristos şi au bătute pe ele chipul Împăratului Iulian. Punga de piele în care au stat s-a dovedit un bun adăpost, pentru că bănuţii s-au păstrat foarte bine.

Tezaurul a fost descoperit în luna mai a anului 2013, de către inginerul Ovidiu Popescu şi este compus din 76 de monede de argint, silicve și imitații de silicve, aflate într-o stare de conservare foarte bună. Acesta este primul dintre tezaurele de silicve cunoscute ca fiind descoperite în România, care include imitații ce pot fi atribuite goților.

Monedele din tezaur se eșalonează cronologic între anii 351/355 d. Hr. și 367/375 d. Hr. (conform datării emisiunilor romane oficiale).

Silicva este un termen modern ce desemnează unitatea monetară din argint în sistemul monetar roman târziu, aplicat, prin convenție numismatică, monedei de argint de 2-3 g din secolele al IV-lea și al V-lea. Termenul de silicvă denumea inițial sămânța unui copac originar din regiunea mediteraneană, roșcovul (ceratonia siliqua), utilizată ca unitate de măsură a greutății.

Valoarea pieselor din tezaur se ridică la o sumă care, în jurul anului 378 d. Hr., reprezenta, cu aproximație, valoarea soldei pe un an de zile a unui soldat roman. Estimarea se bazează pe valorile atinse de donativa și stipendia, așa cum rezultă din sursele istorice ale veacului al IV-lea. Istoricul Ammianus Marcellinus, confirmat de Zosimos, menționează că după cucerirea Perisaborei, Iulianus a promis soldaților romani donativa în valoare de 100 de monede de argint (silicve).

Stipendium era solda militarilor romani sau a mercenarilor din armata romană, fiind evaluată la 5-6 monede de aur (solidi), anual, respectiv o livră romană de argint (cca 80-100 de silicve).

Donativum reprezenta distribuția de monedă sau metal prețios brut sau prelucrat (sub formă de lingouri, obiecte de podoabă, vase) acordată soldaților sau ofițerilor, cu prilejul unor evenimente speciale – aniversarea zilei în care împăratul a preluat puterea imperială, începerea unor campanii militare, obținerea unor victorii militare. Uneori, aceasta dublează valoarea soldei dintr-un an.
Mai mult decât oricare alt nominal bătut de romani în perioada târzie a Imperiului, silicvele erau destinate distribuțiilor imperiale către armată.

Tezaurul trebuie văzut ca fiind constituit din monede provenind din stipendium sau donativum, acordate unui soldat roman sau unui mercenar barbar înrolat în armata romană.

Mercenariatul era o ocupație obișnuită în cazul goților sau al altor populații războinice aflate în secolul al IV-lea la nordul Dunării. Ipoteze care ar explica prezența tezaurului în zona Brașovului ar fi pierderea lui de către mercenarul care l-a primit ca soldă sau preluarea tezaurului ca pradă de război.

Starea de conservare excepțională a unor piese din tezaur ne sugerează că a fost îngropat sau pierdut la puțin timp după emiterea monedelor ce îl compun, care nu au avut timp să se uzeze în circulație.

Atelierele romane oficiale care au produs aceste monede de argint prezente în tezaur sunt Siscia, Sirmium, Constantinopolis, Nicomedia și Antiochia. Lor li se adaugă un atelier barbar, foarte probabil gotic, care a produs monede de argint utilizând silicvele romane ca model, mai precizeaza Muzeul Naţional de Istorie a României.

87 de monede au fost confiscate într-un târg din Cluj de către Poliția Română

87 monede, considerate de către Politia Română ca fiind comercializate ilegal, au fost ridicate de poliţiştii specializaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional din cadrul I.G.P.R., în urma unei acţiuni desfăşurate în Târgul de icoane şi antichităţi din localitatea Negreni, judeţul Cluj, anunță Politia Română printr-un informare de presă.

Sursă imagine: Poliția Română

În perioada 8 - 12 octombrie a.c., Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, a organizat o acţiune pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, în Târgul de icoane şi antichităţi din localitatea Negreni, judeţul Cluj. La acţiune au participat poliţişti de investigaţii criminale cu atribuţii pe linia protejării patrimoniului cultural naţional din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale - I.G.P.R. şi din cadrul I.P.J. Alba, Bihor, Cluj, Gorj, Hunedoara, Neamţ, Mureş şi Sibiu. Activităţile s-au desfăşurat cu sprijinul poliţiştilor de investigare a fraudelor şi de ordine publică.

În urma controalelor de specialitate, au fost identificate mai multe persoane care comercializau 87 de monede antice şi medievale, din argint şi bronz, despre care Politia Română a precizat că sunt provenite din braconaj arheologic.

Monedele au fost ridicate şi predate Muzeului Aurului din municipiul Brad.

In aceeasi actiune au fost ridicate si 96 de tablouri, precum peste 70 de flori de mină.

Poliţiştii au aplicat şase sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 8.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, Legii nr. 182/2000 pentru protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, şi Legii nr. 85/2003 - Legea Minelor.