Dealul Istrita de la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur "Closca cu puii de aur", atribuit vizigotilor lui Atanarik, care in 376 rataceau pe aceste meleaguri, ascunde noi comori ?
Două echipe de arheologi, împreună cu mai mulţi studenţi şi masteranzi de la facultăţile de profil, încearcă să scoată la lumină noi vestigii din zona deluroasă a comunei Pietroasa.
Pe agenda de lucru a cercetătorilor de la Muzeul Judeţean din Buzău se află continuarea săpăturilor începute încă de anul trecut la ruinele unui sistem de băi publice din antichitate asemănătoare celor de la Roma, edificiu vechi de peste 1600 de ani, cunoscut ca "Termele romane de la Pietroasele".
O echipa de arheologi a aflat încă de anul trecut că edificiul de sub drumul judeţean care tranzitează localitatea Pietroasele, a fost reşedinţa unor căpetenii ale unei legiuni romane, care a fost trimisă de împăratul Constantin cel Mare la nord de Dunăre.
Istoricii şi cercetătorii buzoieni se aşteaptă în vara aceasta la noi descoperiri de mare valoare în incinta termelor ce erau folosite de ostaşii romani care apărau graniţa de nord a imperiului.
"Deja am descoperit o serie de locruri spectaculoase în partea în care am săpat anul trecut. Aici se aflau amplasate bazinete elegante cu finisaje speciale, pavate cu plăci marmură, destinate ofiţerilor şi celor cu rang înalt din administraţia şi armata romană. Este posibil ca acest complex să fi fost destinat unui personaj din familia îmăratului Constantin cel Mare pentru că această contrucţie era de o eleganţă extraordinară", a declarat Marius Constantinescu, istoric în cadrul Muzeului Judeţean.
O a doua echipă, compusă din patru arheologi şi patru studenţi, ajutaţi de un paleontolog, va scormoni sub ruinele cetăţii dacice de la Gruiul Dării, aflată pe drumul spre releul de la Pietroasa.
Arheologii cred că pe Dealul Gruiu ce se afla la mică distanţă de locul unde a fost descoperită Cloşca cu pui de Aur, ar mai exista vestigii importante ce datează încă din epoca de piatră.
"Anul acesta vom săpa pe acropolă, în căutarea unor ringuri din epoca dacilor, rezultate din practice religioase. De asemenea, vom explora sub ruinele cetăţii dacice de la Gruiul Dării nivelele de locuire ce datează din epoca de piatră şi epoca bronzului. Aici s-au descoperit de-a lungul timpului complexe de tip moviliţă, inventarul depus fiind deosebit de bogat şi variat", a declarat Sebastian Matei, cercetător la Muzeul Judeţean din Buzău.
Repertoriul Arheologic Naţional clasifică sit-ul de la Gruiul Dării ca fiind unul din cele mai importante monumente ale geto-dacilor.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.