Kosonii, singurele monede dacice din aur

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei dispune de o colecţie de 26 de monede Koson, dintre care patru provin dintr-o colecţie mai veche, iar 22 au fost achiziţionate în anul 1999.


Monedele sunt de o valoare istorică inestimabilă pentru spaţiul românesc, o singură piesă fiind achiziţionată în urmă cu cinci ani la preţul de patru milioane şi jumătate de lei. Valoarea acestora, în carate-aur, se situează între 20 şi 22 de puncte.

Monede hibrid

Monedele Koson sunt foarte controversate datorită faptului că ele conţin în aceeaşi măsură atât influenţe greceşti, cât şi romane. De aceea, o determinare precisă a provenienţei lor nu este posibilă. Un Koson cântăreşte puţin peste opt grame, greutatea sa fiind mai mare decât a monedei din aur folosită de romani. Cei trei oameni în togă, reprezentaţi pe una dintre feţele monedei, ar putea reprezenta cetăţeni romani din Roma republicană, iar vulturul ce ţine în gheară o cunună aparţin unui monarh barbar. Moneda mai prezintă şi alte "particularităţi ciudate", pentru faptul că au fost găsite într-o zonă relativ restrânsă, din jurul Capitalei Regatului dac, dar şi în alte zone din Transilvania.

Singurele monede dacice de aur

Straniu este şi faptul că, deşi au fost găsite aproape de Orăştie, monedele sunt făcute dintr-un aliaj cu aur, iar dacii nu au bătut niciodată monede din aur. Atât monedele, cât şi bijuteriile acestora erau confecţionate din argint. De aceea, teoria cea mai viabilă referitoare la provenienţa lor este cea conform căreia aceste monede au fost bătute în timpul unui rege dac, Koson, după sfârşitul regatului lui Burebista şi al statului său. Nu rămâne valabilă decât presupunerea că monedele respective se găsesc împrăştiate, dar în acelaşi areal, datorită faptului că Decebal, regele în cauză, şi-a disparat tezaurul în timpul primejdiei romane, în anul 106. Curios pare numismaţilor faptul că monedele nu au părăsit arealul, nu au circulat, teoria fiind aceea că au fost bătute din simpla intenţie de a răsplăti un rege dac şi de a fi tezaurizaţi de acesta. Piesele par a fi emise în a doua jumătate a secolului I d.Hr, dar nu se ştie de ce regele dac a recurs la aur. Acesta pare a proveni din mine balcanice. Probabil că dacii nu cunoşteau mineritul în galerii.

Contrabanda, duşmanul Kosonilor

Modelele folosite pentru reprezentările de pe feţele monedelor sunt preluate de la denari romani republicani, mai vechi. Greu de spus de ce au ales tocmai aceste imagini şi nu altele. Studierea atentă a puţinelor piese păstrate (majoritatea au fost topite ori s-au pierdut în comerţul cu antichităţi) arată că s-au folosit stanţe numeroase – deci e vorba de o producţie mare. Şi astăzi Kosonii dispar în comerţul şi contrabanda cu antichităţi. De la Revoluţie încoace, cu grele eforturi, câteva zeci de piese au fost salvate în principalele muzee româneşti, iar studierea lor este în desfăşurare."

In loc de concluzie

Desi sunt mici cat unghia, se numara intre cele mai valoroase monede din lume. Inainte de 1990, existau in lumea anticarilor cateva zeci de exemplare, iar pretul unuia singur depasea 2000 de dolari. Dupa cativa ani, pe piata anticarilor au navalit cateva mii de kosoni, iar pretul s-a prabusit, in urma acestei inflatii, la cateva sute de dolari. Kosonul este singura moneda de aur din epoca regalitatii dacice, dar nu exista dovezi ca a fost emisa de daci. Ea imita denarii romani republicani din vremea lui Brutus - unul din asasinii lui Cezar -, dar specialistii inca nu au lamurit toate aspectele legate de kosoni. Toti kosonii au fost descoperiti in Transilvania, marea majoritate a lor chiar in zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei -, dar nici unul in sapaturi arheologice profesioniste. Nicaieri in alta parte a lumii nu s-au descoperit kosoni, semn ca aceste monede nu au circulat. Se pare ca au fost batute anume pentru a plati mercenari daci, care sa lupte alaturi de Brutus in Macedonia, impotriva lui Octavian, dupa uciderea lui Cezar. Avem cunostinta de existenta unor astfel de monede inca din secolul al Xvi-lea, si e posibil ca numarul kosonilor descoperiti de-a lungul veacurilor in Transilvania sa fie chiar de ordinul zecilor de mii. Dar ce fel de aur este aurul kosonilor?
"Exista doua tipuri de kosoni: cei cu monograma - care sunt cei mai numerosi - si cei fara monograma, extrem de putini. Inainte de 1990, aveam cunostinta de cateva exemplare fara monograma. Acum exista cateva zeci. Kosonii cu monograma - peste o mie, pe site-urile specializate de pe Internet - nu sunt din aur transilvan. Este in mod clar vorba de aur din alte surse, probabil de la sudul Dunarii, aur rafinat balcanic. In schimb, kosonii fara monograma sunt foarte probabil din aur de-al nostru. Se pare ca dacii au incercat sa imite aceasta moneda, dar au batut exemplare putine. Chiar si lucratura monedelor din aceasta categorie este mai grosiera decat a celorlalti kosoni, semn ca e vorba de imitatii. "