O legenda despre comori...

Cei care cauta comori au auzit diverse legende, in care abia daca se intrezaresc cateva indicii despre locatia comorii, si mai degraba povețele batranilor pentru cei care degraba vor sa se imbogateasca. In cele ce urmeaza va prezentam o legenda, probabil povestita de un uncheaș la gura sobei, culeasa mai de demult de vreun pasionat folclorist, ca sa va faceti o prima impresie privind migaloasa "munca" de a gasi comori, care probabil incepe cu ... documentarea. :)

Odinioara pradara hotii si o biserica. Nu mult dupa aceea se imbolnavi conducatorul hotilor greu. Zacand el asa singur pe patul mortii in vizuina sa, vazu deodata o para mare in al carei mijloc se arata chipul patronului bisericii pradate.
 
Criminit de spaima, auzia ca in vis: - Cu dureri sfasietoare vei fini in curand viata ta ca pacatoasa, daca nu te vei lepada de mestesugul blastamat de Dumnezeu: iar lucrurile pradate din locasul dumnezeiesc sa le duci indarat!
 
Dupa aceste cuvinte, hotul hotilor se trezi in mijlocul tovarasilor, cari-l deplansera, tinandu-l mort. El le povesti despre vedenie si amenintare, si dupa ce lua dela fiecare juramantul ca se va lepada de hotie, se impartira dupa insanatosirea baciului, cu odoarele si banii pradati.
 
Capitanul dadu fiecarui partea sa, le aminti inainte de despartire mai o data despre fagaduinta lor, si gandi unde sa-si ascunda el partea sa, treisprezece poloboace, ticsite cu galbeni. Intr-o pivnita, pe coasta dealului, in fata orasului Siret voia sa-si cufunde averea. El isi aduse patru zidari, le fagadui multi bani, daca vor zidi in timpul noptii o pivnita.

Pivnita era gata, dar in zadar se opintia sa bage toate butile cu galbeni: numai douasprezece aveau loc. De aceea ingropase al treisprezecelea poloboc inaintea pivnitii. Dupa toata munca le dadu zidarilor voie sa-si ia din butile puse in pivnita atatia bani cat vor putea duce. Dar vai! Baciul incuia pivnita si intrinsa, pe sarmanii zidari. Acuma de-abia era el sigur ca nu va sti nimeni de comoara ascunsa.

Cu un saculet de galbeni se sui pe o trasura, carnind spre un oras invecinat, unde avea sa se pecestuiasca. Aproape de orasul amintit, pe cand trecea e prin padure, gandita capitanul hotilor cum sa omoare si viziteul, tovarasul sau cel din urma. Cu un cuit ascutit, il strapunse pe nestiute in spatre. Viziteul cazu mort intre cai, acestia se speriara, rasturnara trasura, si aninat de un protap, fu nevrednicul hot tariat de moarte. Asa fini el vieata sa cea pacatoasa.

Comoara ascunsa inca n-a ridicat-o nimeni, macar ca pivnita se deschide totdeauna de Pasti pe timpul Invierii Mantuitorului nostru. "