Pandantiv de aur de peste 6000 de ani, descoperit in Romania

Foarte multe vestigii din perioada eneoliticului, din urmă cu 6000 de ani, au fost găsite de-a lungul timpului în situl arheologic de la Vităneşti. Printre artefactele găsite se numără şi un pandativ de aur.

Primele cercetări au început lângă Vităneşti în anul 1993 având caracterul unor săpături de salvare, aşezarea fiind ameninţată de lucrările agricole. "Măgurice", cum se numeşte aşezarea eneolitică descoperită, se află la zece kilometrii de Alexandria, în lunca râului Teleorman şi are o formă ovală, de movilă.
În cele 17 campanii de săpături arheologice s-au obţinut rezultate extrem de interesante, ce au introdus aşezarea de la Vităneşti în circuitul ştiinţific intern şi internaţional. Cercetările au dus la descoperirea unui număr de 14 locuinţe, construite din lut şi lemn, acoperite cu stuf, papură sau paie. În interiorul acestor case au fost descoperite numeroase obiecte de uz casnic. Materialul arheologic găsit constă în principal în ceramică, unelte de piatră cioplită şi şlefuită, os, corn. Pe lângă unelte şi vase au mai fost descoperite şi statuete antropomorfe şi zoomorfe. "În această zonă au locuit comunităţi ale cultului Gumelniţa, din 4600-4900 î.Hr. Obiectele descoperite ne arată atât nivelul de cultură al locuitorilor din eneolitic cât şi o parte din activităţile lor economice, cum ar fi agricultura şi creşterea animalelor", a spus unul dintre arheologi.

Pandantivul de aur intrat în patrimonial naţional.

În campania de săpături din anul 2008 a fost făcută cea mai importantă descoperire de până acum. Aceasta constă într-un pandantiv de aur, unicat în regiunea sudică a ţării, folosit de oamenii de atunci ca bijuterie. Artefactul a fost expus în acelaşi an la Muzeul Judeţean Teleorman, iar în prezent se află la Muzeul Naţional, el făcând parte din patrimoniul ţării.

Campania de anul acesta a scos la iveală rămăşiţele a două locuinţe şi o zonă menajeră situată la marginea aşezării. Zona menajeră este zona în care oamenii de atunci aruncau gunoiul. Ea este foarte importantă deoarece oferă un număr impresionant de artefacte realizate din corn de cerb, os, ceramică şi cupru.
O altă categorie de descoperiri constă în oase de animale. Acestea au confirmat, în urma analizelor, faptul că pe lângă cultivarea cerealelor, oamenii creşteau şi animale, dar practicau şi vânătoarea. "Am găsit oase de cerb, urs, castor, căprioară şi păsări de baltă. Se pare că la acea vreme urşii şi cerbii trăiau şi în această zonă, nu numai în Carpaţi" a mai unul dintre arheologi.