LABIRINT Construcţie în aer liber,'cu multe coridoare, concepute astfel încît cel ce intră să nu
mai poată ieşi. Arhitectul a fost Dedal*, constrîns de regele Minos* al Cretei, care şi-a
sechestrat aici fiul, pe Minotaur*. Dedal s-ar fi inspirat din planul unui alt labirint, existent
mai înainte în Egipt. Un alt labirint se .află în Lemnos.
LADON (1) Zeu fluvial din Arcadia*, tatăl nimfelor* Dafne*, Siringa* şi Talpusa. (2) Balaur
care păzea merele1 de aur din grădina hesperidelor*.
LAERTE Tatăl lui Ulise*. L-a aşteptat pe fiul său pînă cînd acesta s-a întors de la Troia*, după
care, împreună, au pedepsit pe pretendenţii Penelopei* (proci*).
LAIOS Fiul lui Labdacos*, rege al Tebei* (2). Oracolul* i-a prezis df fiul lui îl va ucide şi o
va lua de soţie pe propria mamă. Oracolul s-a adeverit: Edip* 1-a ucis pe Laios şi, tot fără să
ştie, a luat-o de soţie pe locas'ta*.
LAKSHMI în mitologia vedică, divinitate feminină, corespunzătoare Afroditei*, zeiţă a
frumuseţii, a abundenţei, a prosperităţii şi a destinului favorabil.
LABITI Divinitate a sciţilor, personificare a focului.
LACEDEMON Unul din fiii lui Zeus*, avut de la Tai-gete*. El ar fi introdus în Grecia
cultul graţiilor*.
LACEDEMONIA Regiune în Grecia, cu capitala Sparta, numită astfel de la Lacedemon*, fiul
lui Zeus* si al nimfei* Taigete*.
LACHESIS Una din moire* în mitologia greacă. Ea ţinea fusul pe care înfăşură firul vieţii
fiecărui om în
parte.
LACINIO Tîlhar ucis de Heracle*, cînd a trecut prin Italia cu boii lui Gerion*.
186
LAMIA Tînără iubită de Zeus*, căruia i-a dat mai mulţi fii. Dar Hera*, soţia acestuia, i-a ucis
pe toţi. Lamia a înnebunit şi, în nebunia ei, devora orice copil, în cele din urmă a fost
prefăcută în căţea.
LAMPADEFORH Serbări compuse din procesiuni cu torţele aprinse şi- alergări de cai. Se
ţineau în cinstea lui Hefaistos* şi durau opt zile.
LAMPETIA -> hAMPETUSA
\
LAMPETUSA, LAMPETIA si FETUSA Fiicele lui He-lios* în mitologia greacă.
LAOCOON Preot troian care 1-a sfătuit pe Priam*, regele Troiei*, să nu admită introducerea
în cetate a calu-
187
lui de lemn al grecilor, simţind în acesta un pericol. Zeiţa Atena*, care îi proteja pe greci,
a trimis însă j împotriva preotului doi şerpi mari ca să-1 ucidă împreună cu cei doi copii ai
lui.
Sofocle, Laocoon, tragedie; Virgiliu, Eneida; Jacopo Sodaletto, De Laocoontis statua quae in Vaticano
spectatur; poem; G. E. Lessing, Laocoon, eseu; Agesandru, Polidor şi Atendor, Laocoon, sculptură, în
Muzeul Vaticanului
asemenea Laomedon nu î-a arătat nici o generozitate. Heracles l-a: ucis însă şi pe el,
şi pe fiii lui.
Homer, IKada, V, 640, 649; XX, 236 şi urm.; JXI, 442; Ovidiu, Metamorfoze, XI, 194 şi urm.
LAOTOE Fiica lui Alteţe*; a avut de la Priam*, regele Troiei*, un fiu, pe Licaon* (2).
Homer, Iliada, XXI, 85
LAODAMANT (1) Fiul lui Eteocle*, regele,,, Tebei* (2). I-a înfruntat pe epigoni*, care iau
atacat cetatea, dar a murit ucis de Alcmeon*. (2) Fiul lui Alcinou* şi fratele Nâusicăi*.
•LAODAMIA (1) Fiica lui Bellerofon*, iubită de Zeus*, de la care a avut un fiu, pe
Sarpedon* (2). A fost ucisă de Artemis*, din cauza orgoliului ei nesăbuit. (2) Fiica lui
Aca'st*, care, cînd soţul ei, Protesilaos*, erou grec, a fost ucis de Hector*, a murit si ea.
LAODICE (1) Nimfă*, mama Niobei*. (2) Fiica lui Priam*, regele Troiei*. A murit de
durere cînd un fiu i-a fost muşcat de şarpe; după alţii, a murit în timp ce fugea din Troia.
(3) Fiica lui Agamemnon*, pe care alţii o numeau Electra*.
LAODOC Mul lui Antenor*, unul din înţelepţii Troiei.
LAOMEDON Fiul lui Ilo*; a construit Troia* cu ajutorul lui Apollo* şi Poseidon*', pe
care a refuzat apoi să-i răsplătească. Poseidon a trimis atunci un monstru marin ca să
distrugă cetatea, dar Laomedon s-a oferit să-şi jertfească fiica, pe Esiona*, expunînd-o
monstrului. In ultima clipă, însă, a fost salvată de Heracles*, căruia de
188
Popor războinic din Tesalia,' atacat de centauri* cu ocazia nunţii regelui lor, Piritou*, cu
Hippodamia* (1), pe care centaurii au vrut să i-o răpească. Au fost învinşi si puşi pe fugă.
Ovidiu, Metamorfoze, XII, 210 şi urm.; Homer, Odiseea, ,XXI, 297; frescă din Pompei în Muzeul din
Napoli: Piritou primind pe centauri; reproducerea luptelor pe Vasul Frangois, azi la Florenţa;
Michelangelo, Lupta centaurilor cu lapilii (Centauromachia), "basorelief
LARARIUM Spaţiu rezervat în casele romanilor altarelor consacrate larilor*.
LARI Genii* sau duhuri protectoare ale casei şi familiei, ca şi ale cîmpurilor. Aveau altare
în toate casele romanilor. Se* identificau chiar cu sufletele celor defuncţi. Li se jertfea un
porc în timpul ceremoniilor publice. Aveau un templu în. mijlocul Cîmpului lui Marte.
Sanctuar, în Casa familiei Vettius din Pompei.
LARISSA Oraş în Tesalia, unde Zeus* era onorat în mod special, deoarece se presupune că
aici s-ar fi născut.
LARUNDA Presupusă mamă a larilor*, divinitate protectoare în toate casele romanilor.
189
LATINUS Fiul lui Faun* şi al nimfei* Marica*; a fost soţul Amatei* de la care a avut o
fiică, pe Lavinia*.
Virgiliu„EneicJa, VII, 45, 52, 69, 96
LATIUM Regiune din Italia, In care, după legendă, s-a stabilit Enea* si troienii lui, după
părăsirea Troiei*.
Virgiliu, Eneida
LATONA Soţia lui Zeus*, înaintea Herei*,. de la care el a avut pe Apollo* si pe Diana*.
La greci, era cunoscută cu numele de Leto.
LAVERNA Zeiţă romană protectoare a hoţilor şi tîlha-rilor. I-a fost consacrată o pădure pe
Via Salaria.
LAVINIA Fiica lui Latinus* şi a Amatei*. A devenit soţia lui Enea*, deşi îi fusese hărăzită
lui Turnus*, regele rutulilor*. Acesta 1-a înfruntat pe Enea dar a fost învins de el. Lavinia
a avut de la Enea un.-fiu, pe Silviu*. Virgiliu, Eneida, VI, 763; XII, 194, 937
LED A Fiica lui Testios* si soţia lui Tindar*^ regele Spartei. Pentru a fi aproape de Zeus*,
s-a prefăcut într-o lebădă. Leda i-a născut pe Castor* şi Pollux*, gemenii cunoscuţi şi cu
numele de Dioscuri*. Elena* şi Clitemnes-tra* au fost de asemenea fiicele ei.
Timoteu, grup sculptat în sec. IV î.Chr.; Bartolomeu Ammannati, sculptură, la Florenţa; frescă în Casa
familiei Vettius şi Casa Reginei Margareta în Pompei; Leonardo da Vinci, Michelangelo, Sodoma,
Corregio, Jacopo Pontormo, Paolo Veronese, Falconet, Vieira, pictură
LEMNIADE Femei din insula Lemnos care, dispreţuind-o pe Afrodită*, au fost pedepsite
de aceasta să emane un
190
miros pestilenţial. Soţii lor le-au abandonat, iar ele s-au răzbunat, ucigîndu-i.
LERNA Mlaştină în Argos* (5), în care trăia hidra*, şarpe, monstruos, ucis de Hereule*,,
în aceeaşi mlaştină, cele patruzeci si nouă de Danaide* au aruncat capetele soţilor lor
ucişi în noaptea- nunţii după sfatul tatălui lor, Da-
.___•*
LETE Rîu în Infern în mitologia greacă. Cei ce beau din el uitau tot trecutul. Virgiliu, Eneida,
VI, 714
LETO -+ LATONA
LEUCIP Tatăl Ilairei* şi al Febei* (4), cunoscute în mitologia greacă sub numele comun
de Leucipide. Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 306
LEUCIPE Nimfă* în mitologia greacă, aflată în preajma Persefonei* cînd aceasta a fost
răpită de Pluto*. .
LIBER Zeu italic arhaic, protector al fertilităţii naturii, al viţei de vie, al culesului viilor,
al, vinului. A fost identificat mai tîrziu cu Bachus*, ca zeu care eliberează pe oameni de
orice griji. Serbările în cinstea lui, Liberalii, se organizau în Italia la 17 martie.
LIBERA Zeiţă italică arhaică, corespunzătoare Proser-pinei*, soră a lui Liber*. Era
identificată şi cu Ariadna*, soţia, pe scurtă durată, a lui Dionysos*.
LIBERT AS Personificare. a libertăţii în mitologia romană, mai întîi personale, apoi a
statului, identificată cu
191
Eleuteria* grecilor. Avea la Roma, două temple: unul în Forul roman, altul pe Aventin*
(2). Era reprezentată ca o femeie hotărîtă, avînd în rnînă un sceptru si în cealaltă o beretă
frigiană. în alte reproduceri, ţine în mîini un plug frînt.
LIBIA Fiica lui Epaf, regele Egiptului. A fost iubită de Poseidon* şi a dat naştere lui
Agenor*, regele fenicienilor, si lui Belo*.
LIBITINIA Zeiţa romană a funeraliilor. Avea puterea de a lua viaţa oamenilor oricînd, la
alegere: ad libitum.
LICA Sclav care i-a adus lui Hercule*, din partea Deia-nirei*, mantia îmbibată în ;sîngele
otrăvit al lui Nexos*. Cînd Hercule a început să simtă arsurile provocate de otravă, 1-a
ucis pe Lica fără milă, aruncîndu-1 în mare, unde s-a 'prefăcut în stîncă.
Ovidiu, Metaforfoze, IX, 211 şi urm.
«i
LICAON (1) Rege al • Arcadiei*, care a avut ambiţia de a-1 pune la încercare pe Zeus*,
dîndu-i pe propriul fiu să-1 devoreze. Zeus si-a dat seama la timp şi a pedepsit pe 'Lieaon,
prefăcîndu-1 într-un lup. (2) Fiul lui Priam*, ajuns, în timpul războiului Troiei*,
prizonierul lui Ahile*, care 1-a vîndut ca sclav. După o altă versiune, a fost ucis de Ahile
însuşi, cînd a încercat să fugă. Ovidiu, Metamorfoze, 163 şi'urm.; Homer, Iliada, XXI, 35
şi urm.
LICEE Serbări date în Grecia în cinstea lui Zeus*, care a fost hrănit pe muntele Liceu, în
Arcadia*.
LICEU (1) (gr. licos, lup). Unul din numele lui Zeus*, care a apărut o dată în Argos* (5)
sub înfăţişarea unui lup. (2) Nume dat lui Pan*.
192
L1CO Rege al Tebei* .(2), căsătorit la început cu An-tiope* (2), apoi cu Dirce*. Aceasta
din urmă, aflînd că Lico păstrează la curtea sa pe prima soţie, a maltratat-o pînă a ucis-o.
La rîndul ei, a fost supusă la chinuri de fiii Antiopei, Amfion* şi Zete*, care au torturat-o,
legînd-o de coarnele unui taur înfuriat. Ei 1-aii ucis şi pe Lico.
LICOMEDE (1) Rege al dolopilor, la curtea căruia a fo-c găzduit un timp Ahile*. De la el,
fiica acestuia, Deida-mia*, i-a avut pe- Neoptolem*. (2) Rege al Scirului (insulă în
Grecia)^ la curtea căruia Thetis* (2) 1-a ascuns pe Ahile*, în vesminte de femeie, pentru
a-1 cruţa de războiul împotriva Troiei*. A fost însă descoperit de Ulise* şi luat la război.
Fiicele lui Llc.omede, regele Scirului, pictură de Romeo Batoni în Muzeul Uffizi, din Florenţa
L1CON Fiul lui Hlppocoon*, ucis.de Hercule*.
LICOR1S Nimfă* a mării, iubită de Apollo*. Era fiica lui Nereu* şi a lui Doris*.
'LICURG Rege al Tracici, care a vrut să împiedice introducerea cultului lui Dionysos*
în ţinutul lui; a fost orbit şi apoi ucis de zeul însuşi Ovidiu, Metamorfoze, IV, 22
Li N A DE AUR Lîna berbecului care i-a adus pe Fri-xus* şi pe Elle* în Colhida*. Frixus
a oferit acest animal, drept jertfă, lui Zeus* şi a atîrnat lîna berbecului de un copac în
pădurea în care era venerat Ares*. r> ARGONAUŢI
LINCEU (1) Soţul Hipermnestrei*, salvat de aceasta atunci cînd surorile ei
(Danaide*) şi-au ucis soţii, în
13 — Dicţionar de mitologia
193
noaptea căsătoriei, la porunca tatălui lor, Danaos* pentru a nu ceda fratelui lui, Egipt, care
voia să-şi căsătorească fiii cu fetele propriului lui frate. (2) Argonaut* care poseda o
privire pătrunzătoare, încît putea să vadă prin ziduri. A luptat împreună cu fratele lui,
Idas*, împotriva Dioscurilor*.
LI N COS Regele sciţilor, a vrut să ucidă pe Triptolemeu de la care a învăţat meşteşugul
agriculturii, pentru a-şi atribui lui această cinste. Demetra* 1-a preschimbat în-tr-un linx.
Ovidiu, Metamorfoze, V, 650 şi urm.
LINOS Dascăl al lui Heracles* în arta muzicii. A fost ucis de propriul lui discipol cu
propria-i liră, fiindcă si-a exprimat, pur şi simplu, o părere critică. După alţii, a fost ucis
de Apollo*, care nu i-a putut îngădui superioritatea în arta lirei.
LIOCRIT Unul : din pretendenţii Penelopei* (proci*) ucis, la întoarcerea lui Ulîse* în
patrie, de Telemac*.
LIRA Instrument muzical foarte răspîndit în antichitate, presupus a fi fost inventat de
Hermes*, Orfeu*, Apollo* sau Amfion*.
LIRIOPE Mama lui Narcis*, nimfă* preschimbată îritr-o apă. Privindu-se în ea, Narcis şia
îndrăgit propriul lui chip.
LISIA Una din cele mai vestite sirene*.
LOKJB-Zeul tuturor nenorocirilor, la nordici, corespunzător demonului* sau diavolului
din alte mitologii. So-
194
ţia lui era Angerboda*, tot atît de crudă, iar fiii: lupul Fehrir*, şarpele Midgard* şi zeiţa
morţii, Ela*. Cînd Loke era furios, provoca tunete şi cutremure.
LOTUS Nimfă* care, deoarece 1-a respins pe Mercur*, a fost preschimbată de acesta întro
floare cu acelaşi nume. Ea a fost socotită sacră de egipteni.
LUA Zeiţă romană, căreia i se ofereau armele duşmanilor,,pe, un r.ug aprins......
LUCEAFĂRUL Personaj fantastic, legat de steaua cu' acelaşi nume, întîlnit şi în
basmele şi poemele culte româneşti, mai ales cele cu caracter romantic.
M. Erninescu, Luceajiîriiî, poem; Tilus Livius, Ai arie condilft, XL, 2 2
LUNA Divinitate comună majorităţii popoarelor din antichitate: Isis* la egipteni, Astarte*
la greci, Diana* la ; romani.
LUNGILA Personaj din basmele româneşti, care posedă însuşirea de "a se putea lungi în
voie, atît cît să ajungă chiar şi pînă la capătul lumii, îi corespunde, în oarecare măsură, un
alt personaj din mitologia românească, Lăţii u.
LUPERCAL1I Serbări organizate în antichitate, la Roma, la 15 februarie, în cinstea zeului
Faun*, Pan* sau Lu-percus* (lat. lupercus, care respinge lupul), apărător al turmelor de
oi. Serbările erau şi o ocazie de purificare şi de osanale aduse fertilităţii şi prosperităţii.
'LUPERCUS Veclie divinitate italică protectoare a turmelor, identificată cu Faun*'.
195
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.