Comoara de la Cislău

O comoara mai putin cunoscuta este cea de la Cislău. Pe 12 iulie 1987, trei persoane majore si doi copii, in timpul ce reparau gardul unei proprietåți, aflata la distanta de 700 m de marginea satului Båråști, comuna Cislåu, judetul Buzåu, în zona cunoscuta cu numele “Dåråmåturi”, au descoperit o comoara. Locul respectiv era situat în partea de nord-vest a Depresiunii Cislåului, la poalele dealului numit Zamora, undeva sub vârful Muchia Înaltå. În aceastå zonå sunt atestate mai multe așezåri anterioare cuceririi romane, dar pânå atunci nu aparusera decât foarte rar materiale arheologice din secolele II-III. De-a lungul timpului, zona fusese foarte circulata. Având nevoie de ceva lemn pentru refacerea gardului, cei cinci au tåiat un prun uscat, iar la rådåcina acestuia au descoperit mai multe monede. Såpând in continuare, au gåsit comoara. Aceasta era asezata “într-un obiect ca un corn de bou, care era aplecat spre vale“. “Obiectul” s-a distrus ușor, nemaiputând fi recuperat nici o bucata din el. Probabil era vorba despre o pungå din material perisabil, poate piele, ce a luat forma adânciturii în care a fost asezata. Împreunå cu monedele s-a gåsit și un fragment de ceramica, ulterior pierdut. A doua zi, una dintre persoanele din grupul care a gasit comoara a adunat monedele împårțite inițial între descoperitori și le-a donat Muzeului Județean Buzåu.

Oricum, se pare cå în acel loc, cu mai mulți ani în urmå, apåreau bani dupå ploaie: “când venea apa de ploaie mai spåla câte un bånuț pe care îl gåseau copiii”. O alta persoana descoperise inainte “6-7 bani” , dintre care trei au fost recuperați și au ajuns în colecția Muzeului Județean Buzåu, la un loc cu restul tezaurului. La o zi sau douå dupå descoperire, un copil din sat a mai gåsit o monedå, care, din påcate, s-a pierdut.

Se pare cå tezaurul a fost recuperat in mare parte. Pe lângå declarațiile descoperitorilor, cercetårile întreprinse la fața locului sunt un argument în acest sens: groapa în care a fost depus tezaurul avea adâncimea de circa 25 centimetri și diametrul de 17-18 centimetri, neputând adåposti mai mult de câteva sute de monede.

Cele 244 de monede din tezaurul de la Cislåu erau denari romani imperiali din sec. I-II, båtuți dupå reforma monetarå a împåratului Nero. Starea lor de conservare este bunå, dar majoritatea prezintå un grad avansat de uzurå, din cauza circulației îndelungate. Informatiile complete si detaliate, inclusiv fotografiile tuturor monedelor, le puteti gasi aici, in acest pdf din care s-a inspirat prezentul articol: http://www.cimec.ro/Numismatica/pdf/ Tezaurul-de-la-Cislau-Dima-si-Constantinescu.pdf