sâmbătă, 23 aprilie 2011

Comorile de la Piscul Crasani ( documentar video )

Piscul Crasani este situat la sud-est de satul Crasanii de Jos, comuna Balaciu, pe malul drept al raului Ialomita, la 25 km de Urziceni. Descoperirile arheologilor au scos la iveala vestigii istorice atribuite culturilor Boian (mil. VI-V i.Hr.), Hallstatt si geto-dacice (mil. III-I i.Hr.). Cetatea fortificata era inconjurata de rape adanci pe trei laturi, care o faceau greu de cucerit, si a cunoscut o puternica inflorire in sec. II - I i.Hr., cand au aparut si s-au dezvoltat in jurul cetatii si asezari civile cu un bogat inventar agricol, casnic si mestesugaresc; aici au fost gasite peste 40 de amfore provenind din Thassos, Rhodos si Eridos (?).


"Dromichete si-a facut capitala si l-a adus in lanturi pe generalul macedonean Lisimah, mana dreapta a lui Alexandru cel Mare, dupa ce i-a infrant ostile...", spun invatatii din zona. La Piscul Crasani, urmele sapaturilor arheologilor se vad peste tot. Unii localnici cred ca arheologii si cautatorii de comori mai scormonesc si acum dupa "caruta de aur a lui Dromichete": "Boierul Dormichetre avea caleasca de aur, care a fost ingropata undeva in deal, langa conacul sau de la Movila. Am cautat si eu comoara lui Dormichetre, cu tatal meu, Alexandru, cand eram flacau." Tot in legatura cu acest subiect, am gasit si un articol interesant, din care va citez doar cateva fragmente, invitandu-va sa il cititi in totalitate pe site-ul original.

Din cele trei dâmburi care au fost odată, numai mamelonul din mijloc a fost cercetat. În 1926 Vasile Părvan o cataloga drept o aşezare protoistorică de maximă importanţă şi scria despre ea „Crăsanii au alcătuit în chip natural o încrucişare de drumuri: drumul greco getic, al apei cu drumul iranian, al stepei”. După 83 de ani de la publicarea Geticii şi la mai bine de 2000 de la ospăţul oferit de Dromichete lui Lysimah, pe dealurile Crăsanilor, directorul Muzeului Judeţean Ialomiţa perorează luat de val: „Acum 2-3 mii de ani, aici a fost ceea ce numim acum Occident. În timp ce occidentaţii trăiau în peşteri, se omorau între ei şi încă nu descoperiseră civilizaţia, aici exista un centru politico-administrativ al unei uniuni tribale ce făcea parte dintr-o mare federaţie de triburi getice. Dava de la Piscul Crăsani a fost, la vremea ei, cea mai înaltă formă de civilizaţie a timpului. De aceea este unică. Pentru că nicăieri în Occident nu există vestigii arheologice atât de vechi.”(...)

"Era o aşezare întărită, cu şanţ şi val. A fost cercetat doar mamelonul din centru. Aici a fost descoperit candelabrul din bronz, vatra solară, ritonul… Dacă aş fi turist şi aş veni aici, n-aş vedea mare lucru…Locul e important, cercetările…fiind una dintre puţinele cercetări de sec II-I fortificată, de tip davă.”(...)

Elena Renţea a fost norocoasa care a ţinut pentru prima dată în palme ritonul în palme. Un obiect de cult care a făcut furori in Occident şi a fost purtat mai ceva ca moaştele sfinţilor, din expoziţie în expoziţie şi muzeu în muzeu. Piesa de rezistenţă a Piscului Crăsani, motivul pentru care ne aflăm aici, singura evidenţă certă din toată comoara lui Dromichete: „Ritonul ăsta de mă tot întrebaţi a fost descoperit aici, în apropierea sanctuarului, pe una din gropi. Iar eu am avut şansa de a fi după două mii şi ceva de ani, prima persoană care am luat în mână această piesă. Eram atunci, îmi aduc aminte cu Virgil Niţulescu. El lucra atunci pe şanţ, la fundaţie…Şi nu-mi venea să cred…L-am ridicat, era în două bucăţi, cornul şi terminaţia în formă de cal…şi stăteam cu piesele în mână şi l-am strigat… S-a uitat la mine de la vreo 15 metri şi a strigat: „Ritonul de la Piscul Crăsani”. Şi aşa i-a rămas numele. ” ( citeste articolul complet, nu doar aceste ultime 3 fragmente,  dand click aici )

Alte surse partiale ale acestui introduceri: http//skytrip.ro si http//formula-as.ro .
Am postat aceasta introducere pentru a va trezi interesul de a urmari documentarul de mai jos, care pe mine m-a impresionat placut si pe care va invit sa il vizonati si dumneavoastra.

Partea 1 - Piscul Crasani, Comori si Povesti uitate




Partea 2 - Piscul Crasani, blestemul zeilor




8 comentarii despre subiectul „Comorile de la Piscul Crasani ( documentar video )”:
Marian Nicolescu spunea...

LEGENDA CETĂŢII HELIS

Eu sunt olarul care-înoată-n grâu
Să scurg ulcioare-n anfore de mac;
Naparis împletind lacrimi la brâu
Pe piept de get, cu inimă de dac...

M-am căţărat pe piscul unde urlă lupul,
Pe dava getă, s-o stropşesc sub ghete,
Şi-un zumzet ferm cuprinde iute stupul
Când sus pe coastă-apare Dromihete.

Un falnic luptător încoronat sub doină,
Când înfloreşte viaţă scurtă prin cetate,
Dârz, pe duşmani să-i vânture prin moină,
În lupta-i sfântă, cu credinţă şi dreptate.

Când Dacia-i tresaltă-n balada cu izvorul,
Marelui Lisimah,’i-mbracă-n pace eul,
Getul, ce-şi pune-n bornă la hotar zăvorul,
Şi sanctuar credinţei pe Zalmoxis-zeul.
Marian Nicolescu, nascut pe aceste meleaguri.

Unknown spunea...

Din partea aceea,cunosc zona.Am avut o mătușă din Copuzu-
Maria Drăguș. Ialomițean zic,sunt.Din manualele de istorie
din GETICA lui Pârvan prezentam colegilor că și la noi a fost ceva.Nu am afișat o mândrie deșănțată.
Despre mine doamna prof. GABRIELA Teodorescu a scris așa :
„În viața poetului,componenta ei profundă-cugetarea-„adunarea” în sine-este legată totdeauna de pământul binecuvîntat: SUNT vechi/ sunt preistoric/ din Piscul de Crăsani/ Aici,/ am ridicat O Coastă/ din lut călcat de zei// Și,azi,în Ialomița/ mă botez/ în lacrima Copuz// Aici,/ din când în când/ m-adun/ în unghiul meu/ stingher// ” . A fost citat integral poemul,ploieștenii m-au lăsat să mă „laud” cu pământul natal.Le mulțumesc și azi.
!6 martie 2017/ DAN DRĂGUȘ




Unknown spunea...

La 4-5 km ce piscul Crasani se afla Crasanii de sus .Satenii ii spun Suditi.Aici exista o movila din.care prin anii 1960 tractoarele care incepusera sa inlocuiasca plugul tras de cai scoteau fragmente de ceramica pe care noi le adunam si ne interceam la aruncari din pisc peste Ialomita.Intr o zi am gasit o dalta f. frumos slefuita i am dat o invatatorului Capra Steliam.a dus o la muzeul Crasani si mi a spus ca e din.epoca de piatra.Peste pisc era o.mica suvita sapata de ape dn.care ieseau oase.Pe noi ne interesau femurii din.care ne confectionam patine.Fratele meu Aurica crede ca aici este o extensie a davei Copuzu cetate in care isi tineau femeile,pt. protectie.stiind ca acestea nu locuiau cu barbatii ci in locuri retrase la aprox.4-5 km de cetate.Nu stiu sa fi sapat cineva in zona movilei acum dupa multi ani tractoarele au schimbat locul dar pamintul cenusiu inca dainuie mai estompat sigur in urma nenumaratelor araturi inclusiv fragmente mici de ceramica.Ar fi interedant folosind unelte moderne si cu un efort minim cineva sa vada ce ascunde locul respectiv,Asezare era perfecta pt. o existenta sigura.pe malul unei ripe.inconjurata de paduri,riul.Ialumita jos Iazuri in vale care au dainuit pina in timpul copilariei mele asanarea facindu se in epoca ceausescu.Cred ca in vara voi incerca da fac citeva mici sapaturi la 1-2 m daca gasesc in sat un flacau dispus.








Sorin spunea...

Din păcate, probabil nu vei putea da faci săpături, deoarece e posibil că locația sa fie declarată sit arheologic. Trebuie să te interesezi la autoritățile locale dacă e sau nu sit arheologic.

Unknown spunea...

C tin ,Vasilescu Buna seara
Multumesc pt. avertisment.
Daca cineva ar fi cunoscut locatia probabil.acum era mentionata pe situri.
Nu multa lume a dat.importanta locatiei pe mine si fratii mei ne a fascinat mereu suntem siguri ca locatia ascunde.multe .
Poate in vara vom folosi un.sfredel manual.sa vedem daca mai jos.de 30.cm gasim ceramica si in ce stare .Poate...Aici in Suditi cum i se.spune in zona.mai traiesc.doar aprox.50.pers.din 500 cit avea in perioada interbelica.Un sat fara scoala.preot.cu biserica cu o istorie unica,cu oameni care traiesc in armonie,cu usile.caselor neincuiate,cu un aer de ti desfunda plaminii loc.unde satinii traiesc 90-100 de ani ca fiind firesc,nu avea cum sa treaca neobservat chiar si in vechime.Cine vrea sa sa vada un loc unde timpul.s a oprit in loc sa viziteze locatia si imprejurimile si nu i va parea.rau mai ales ca in drum spre sat.poate vizita Minastirea Copuzu si Piscul CrasaniSatul e la 5-7 km de soseaua Urziceni-Slobozia drum astaltat.
Recent a venit un pensionar in sat cu aparat de respirat portabil si dupa o luna a renuntat la el respira normal ,iar fiul meu cind a coborit din masina se invirtea.in jur si ma intreba ce se intimpla pt. respira ceva ce n a mai intilnit.I am spus ca respiri areul padurii strabatuta de riul.Ialomita.
Asa cum am spus nu multi din sat.isi amintesc de locatie iar locul poate fi identifica dupa culoarea alb.cenuciu .
Cu respct.

Sorin spunea...

E foarte frumos ceea ce descrieți. Să aveți totuși mare atenție, deoarece marcarea unei locații ca sit arheologic nu se face prin semne de avertizare și nici prin garduri, de obicei. Găsiți o listă pe site-ul web de mai jos, puteți verifica dacă este sau nu sit arheologic declarat:

http://ran.cimec.ro/

Unknown spunea...

O.k.Ma voi informa.Cu prima ocazie voi fotografia locatia si o voi pune in circulatie cu explicatii.
Un an bun cu liniste si sanatate.
C.Vasilescu

Unknown spunea...

M am informat.Locayia nu este cunoscuta iar faptul ca in.timpul sapaturilor la Piscul Cradani nimeni nu s a deplasat in zona.e inca o confirmare.Locatia este situata pe partea estica aSuvitii mos Stoicii ,localnicii stiu acrasta suvita care dateaza probabil din vechime folosita pt. coborirea usoara si rapida la riul Ialomita.As mai mentiona ca intre Crasanii de sus si.crasanii.de josmarginit.de riu si deal exista un mal in care erau sapate grote.Cind veneam de la scoala din Cradanii de jos drum pe care il faceam zilnic pe jos iar iarna pe patine pe Ialomita ma opream sa privesc malul respectiv fara sa mi.explic ce.ma atragea acolo .Satenii ii spun-in cot-
Daca cineva e interesat .....
.C.Vasilescu

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.