Se caută noi comori la Tărtăria

Săpăturile în situl Tărtăria din judeţul Alba, unde au fost descoperite trei tăbliţe cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 î.Hr., vor fi reluate, după doi ani, de arheologi din Sibiu şi Alba, într-o cercetare sistematică, pe o suprafaţă de peste 2,5 hectare de teren, anunţă Mediafax.

Managerul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, şi directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, au anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, că săpăturile în situl Tărtăria din judeţul Alba vor fi reluate după o pauză de doi ani.

Potrivit acestora, situl este recunoscut pentru descoperirea, în anul 1961, de către Nicolae Vlassa, a trei tăbliţe de lut inscripţionate, despre care se crede că datează din anul 5.000 î.Hr.

"Aceste tăbliţe au fost folosite spre a documenta şi unele afirmaţii de genul că scrierea s-a născut cu 2000 de ani mai devreme, în spaţiul danubian, şi aşa mai departe", a declarat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, săpăturile arheologice vor începe în 1 iulie, în colaborare cu reprezentanţi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Şantierul este organizat sub egida Consiliului Judeţean Alba, desfăşurarea lucrărilor fiind sprijinită de Ministerul Culturii, CJ Alba şi Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS), studenţii la specializările Istorie şi Restaurare participând, în orele de practică, la săpături.

La cercetări vor participa, pentru început, 15 studenţi ai ULBS, între 5 şi 10 angajaţi ai Muzeului Brukenthal şi 12 specialişti de la cele două muzee implicate.

Potrivit surselor citate, zona supusă cercetării este situată pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii, şi are o suprafaţă de peste 2,5 hectare, care a fost cumpărată de către Consiliul Judeţean Alba de la foştii proprietari pentru a conserva situl.

Aici se va organiza un şantier pe care se va face o cercetare sistematică.

"Vom deschide suprafeţe de cercetare de mari dimensiuni, vom crea un sistem de cercetare care să ne permită să avem date ferme despre stratigrafie, despre modul de suprapunere. De fapt, ţinta şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria - n.r.)", a explicat Sabin Luca.

El a afirmat că se doreşte crearea unei baze arheologice stabile, care să cuprindă "depozite, locuri de dormit pentru arheologi, ateliere de restaurare".

"Dorinţa noastră este ca, în cel mai scurt timp, să facem la faţa locului şi primele restaurări de locuinţe, ca să se vadă cum ni le închipuim noi, în funcţie de ce găsim, locuinţe în care e liber să locuiască cine doreşte. În Occident, şi sper că şi la noi, sunt tot felul de oameni care plătesc ca să locuiască şi să se primenească spiritual în case făcute după modelul preistoric. Noi o să le dăm şansa", a spus Luca.

La rândul său, Gabriel Rustoiu a declarat că situl are toate şansele să devină un punct de atracţie turistică.

"Faţă de ieşirea de pe autostradă este până în 10 kilometri, şi înspre Sebeş şi înspre Cugir. Este o zonă între calea ferată şi drumul european, de acum, unde se poate amenaja o parcare. Accesul se poate face prin două locuri pe sub calea ferată şi zic eu că va fi un punct de interes turistic, cu ceea ce se va întâmpla acolo", a explicat Rustoiu.

Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 şi cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) şi Iulia Paul (1989). Planul şi profilul aşezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici şi Marco Merlini în perioada 2005-2006.

Săpăturile au fost reluate în 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, dar abandonate ulterior din lipsă de bani.

Potrivit lui Luca, suprafaţa pe care au fost realizate săpături până acum este de maxim 500 de metri pătraţi, şatierul urmând a fi deschis pe o perioadă extrem de lungă.

"Oricât de mult aş trăi, eu nu voi termina Tărtăria", a conchis Sabin Luca.