Constructori care descoperă comori

În vârstă de 38 de ani, muncitorul în construcții Richard Mason din Rothbury (Northumberland) a găsit un vas murdar atunci când renova o casă din Lindisfarne. A depozitat apoi vasul în subsolul casei tatălui său,  timp de opt ani, fără să stie ca descoperise o comoară.

După toți acestia ani, Richard a decis să curețe ulciorul de pământul din interior, când a avut surpriza să constate că era plin pe lateral de monede din aur și argint. Monedele provin din întreaga Europa, iar una dintre ele s-a dovedit a fi un scudo de aur, o monedă italiană din anii 1500. Moneda Scudo este din Ancona ( Italia centrală ) și este ștanțată de Papa Clement al VII, cel care a refuzat să accepte divorțul dintre Henric al VIII și Catherine de Aragon, în anul 1520. Este prima monedă de acest tip descoperită până acum si se pare că datorită rarității, are o valoare foarte mare.

Constructorul a spus: " Săpam in jurul unei conducte și am auzit un sunet diferit. M-am gândit că este ciudat, așa că am săpat în acea zonă și a ieșit la iveală marginea unui ulcior. Am scos vasul afară, dar era plin de noroi. Am aruncat o privire rapidă în interior și părea gol. L-am aruncat în spatele dubei. De curând, m-am gândit că ar trebuie să curăț bine vasul pe interior. Nu-mi venea sa cred când am descoperit câte monede de aur și argint erau ascunse prin pământul de pe peretii interiori ai vasului. Să descoperi ceva atât de rar nu se întâmplă în fiecare zi. Tatăl meu, care are 70 de ani și încă mai lucrează cu mine șase zile pe săptămână în construcții, a muncit pe șantiere de o viață și nu am găsit nimic de valoare. Suntem onorați ca numele nostru de familie să fie atribuit unei astfel de descoperiri. Lindisfarne, sau Sfânta Insula cum o numesc eu, a fost un port maritim foarte prosper în secolul al 16-lea. Este posibil ca monedele din toată Europa, pe care le-am descoperit, să fi ajuns astfel în ulcior".

Colectia de monede, care sunt datate ca aparținând secolul al 16-lea, este acum în custodia British Museum.

Una dintre monede a fost identificată ca fiind un taler de argint, o monedă din anii 1500, de pe teritoriul Germaniei actuale. Talerul a fost în cele din urmă adoptat de către coloniile americane timpurii și a devenit mai târziu cunoscut sub numele de dolar.

În 1963, un alt muncitor constructor, pe numele său Alan Short din Seahouses, a găsit 50 de monede elisabetane din argint, în aproximativ același loc de pe Insula Sfântă.

Cele 50 de monede sunt acum adăpostite la Muzeul Hancock, în Newcastle. Deși a fost o descoperire interesanta la momentul respectiv, a fost chiar mai interesant atunci când Richard Mason s-a întâlnit cu Alan Short, din pură coincidență, 40 ani mai târziu:

"Eram amandoi la muncă, în acel loc. Ne-am așezat si servim sandwich-uri noastre și am început să vorbim despre tot felul de lucruri pe care le am găsit în timp ce lucram in construcții. I-am spus că am găsit un vas cu monede, pe un șantier de pe Insula Sfântă, vas í monede care acum au ajuns într-un muzeu. El mi-a spus că a descoperit un ulcior similar în aproape același loc, cu 40 ani mai devreme. Este de necrezut cât de mică este lumea", a concluzionat contructorul, care va primi câteva zeci de mii de lire pentru monedele descoperite, cu exceptia monedei italiene cu Papa, a carei valoare nu a fost estimată, dar pentru care e posibil să primească o recompensă care să depășească 100.000 de lire sterline.