Palatul Princiar din Turda a devenit unul dintre cele mai frumoase muzee din România. Reamenajat cu ajutorul unei echipe de tineri istorici, palatul pune în valoare câteva dintre cele mai spectaculoase artefacte descoperite în centrul Transilvaniei. Comoara cea mai prețioasă este tezaurul prințesei gepide, botezată de arheologi Franziska, scrie RL.
Comoara a fost găsită de arheologul Mihai Bărbulescu, în cadrul unei cercetări care a avut loc în ruinele castrului roman al Legiunii a V-a Macedonica. Aceste ruine au fost folosite pe post de loc de înmormântare în perioada migrațiilor de către gepizi, o populație germanică, aliată cu goții care au invadat provincia romană Dacia în anul 260.
Cel mai probabil, comoara a fost îngropată la Turda, antica Potaissa, după retragerea armatei și a administrației romane din Dacia, în 274.
”Obiectele sunt foarte frumoase. De exemplu, o cataramă din argint masiv bătut cu aur. De asemenea, în bijuteriile pe care le purta prințesa, cum ar fi cercei sau fibule, întâlnim pietre semiprețioase”, spune istoricul Horațiu Groza, reprezentantul Muzeului Municipal de Istorie din Turda.
Când au găsit primul os în interiorul Castrului roman de la Turda, arheologii şi-au dat seama că sunt în faţa unei descoperiri senzaţionale. "Romanii nu-şi înmormântau morţii în interiorul castrului, deci mormântul nu putea să fie decât ulterior acelei perioade", explică profesorul universitar Mihai Bărbulescu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii "Babeş-Bolyai".
În cele din urmă s-a dovedit a fi vorba despre cel mai bogat mormânt al unei aristocrate de neam germanic descoperit până în prezent pe teritoriul României.
Datând din a doua jumătate a secolului V d.H., situl funerar conturează existenţa unui centru de putere est-germanic în zona Transilvaniei.
Mormântul de la Turda este cea mai importantă descoperire a istoricului Mihai Bărbulescu, în peste 34 de ani de carieră. În 1996, el coordona săpăturile în Castrul Legiunii a V-a Macedonica de la Potaissa (Turda). Mormântul a fost găsit întâmplător, dar, din primul moment, arheologii şi-au dat seama că este special.
"Am făcut toate observaţiile de rigoare şi, în plus, am filmat pas cu pas efectuarea săpăturilor. Ceea ce, la vremea respectivă, era o premieră", precizează profesorul.
Inventarul pieselor a demonstrat că este vorba despre cel mai bogat mormânt de femeie gepidă descoperit pe teritoriul României. "Au mai fost găsite două morminte datând din aceeaşi perioadă, la Apahida, dar acestea aparţin unor bărbaţi. Lor li se acorda mai multă atenţie, fiind înmormântaţi cu mai multe obiecte, între care - pe lângă podoabe - piese de îmbrăcăminte şi de la harnaşament, lucrate în aur şi placate cu pietre semipreţioase", explică Mihai Bărbulescu.
În mormântul de la Turda au fost găsite obiecte care nu se purtau zilnic: cercei, brăţări şi fibule din aur şi argint, ornate cu pietre semipreţioase, dar şi o oglindă şi un pieptene de os.
Descoperirea le-a fost prezentată specialiştilor români în 1998, în cadrul unui simpozion organizat la Cluj-Napoca, iar, ulterior, profesorul Bărbulescu a ţinut prelegeri pe această temă la universităţi din Berlin, Bruxelles, Roma şi Messina.
În drumul lor spre Apus, popoarele migratoare - goţi, huni, gepizi, avari, slavi, pecenegi sau tătari - au străbătut actualul teritoriu al României între secolele IV şi XIII, controlându-l temporar din punct de vedere politic şi întârziind închegarea unor formaţiuni statale de anvergură ale autohtonilor romanici.
După destrămarea statului hunic (454), dominaţia asupra Daciei a fost preluată de gepizi, populaţie germanică ce jucase rolul principal în înfrângerea urmaşilor lui Attila şi care avea centrul puterii tot în Panonia, ca şi hunii. Până la înfrângerea şi alungarea lor de către avari, în 567, gepizii nu au lăsat prea multe urme pe teritoriul României. Totuşi, au fost descoperite câteva morminte care atestă prezenţa lor în Transilvania: la Noşlac (judeţul Alba), Bandu de Câmpie (judeţul Mureş), Fundătura şi Apahida (judeţul Cluj) şi, mai nou, la Turda.
Frumoasa expunere a unei comori la fel de frumos lucrate iar printesa de nota 10 aspect si grafica, te unge la suflet atat comoara dar si printesa.
Iar daruirea cu care uni Arheologi fac lucruri minunate pentru descoperirea istoriei ar trebui aratata mai des ca sa stie lumea ca avem si Arheologi daruiti trup si suflet meseriei lor iar pe carcotasi sa ii dam uitarii.
Si cand ne gandim ca tot o urmasa a acestei printese i-a venit de hac lui Attila, istoricii spun ca Attila conducatorul hunilor s-a indragostit de o tanara frumoasa de neam germanic si a luat-o in cortul lui sa traiasca fericiti pana la adanci batranete. Desi ceilalti huni i-au spus sa o ucida pentru ca e din neamul dusmanilor lor el nu a ascultat asa ca frumoasa dar si viteaza tanara de neam germanic i-a daruit toata dragostea ei la vedere dar in ascuns ii urzea sfarsitul care a fost pus in aplicare intr-o noapte dupa o masa copioasa stropita cu mult vin si bineanteles mult amor.
Si noi ne miram de vaduva neagra acea paienjenita care dupa amor isi omoara partenerul .
A fost tezaurul regelui Omharus
@Octavian , regele asta purta cercei?
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.