Au fost descoperite două mari sit-uri arheologice mayașe

În pădurea tropicală din peninsula Yucatan au fost descoperite două mari sit-uri arheologice Maya, de către o expediție arheologică condusă de Ivan Šprajc de la Centrul de Cercetare al Academiei slovene de Științe și Arte. Deși nu sunt situate foarte departe de modernele orașe Xpujil și Zoh Laguna, cele două sit-uri sunt situate în zona de nord, care este depopulată și greu accesibile, în Rezervația Biosferei Calakmul.

Unul dintre cele două site-uri a fost descoperit initial în anul 1970, de către arheologul american Eric Von Euw, care a notat ca a gasit mai multe monumente de piatră și o fațadă extraordinara cu intrare, ce reprezintă fălcile deschise ale monstrului Pământ. Dar rezultatele muncii sale nu au fost publicate.

Despre desenele sale, păstrate în Muzeul de Arheologie și Etnologie Peabody al Universitatii Harvard din SUA, au stiut doar unii specialiști. Insă locatia exacta a site-ului, denumit Lagunita de catre Von Euw, a ramas un mister. În ciuda mai multor încercări de redescoperire, Lagunita a rămas pierduta până acum câteva săptămâni, când a fost redescoperită de catre de Dr. Šprajc și echipa sa.

"Am gasit sit-ul cu ajutorul fotografiilor aeriene. Dar am fost capabili să-l identificam ca Lagunita numai după ce am văzut fațada și monumentele și le-au comparat cu desenele lui Von Euw, pe care renumitul expert Maya Karl Herbert Mayer mi le-a pus la dispoziție", explică Šprajc.

Alte sit-ul arheologic, descoperit în timpul cautarilor, a fost denumit de catre arheologi ca Tamchén, ceea ce înseamnă "fântână adâncă", în limba Maya, aluzie la prezența a peste 30 de chultuns (camere subterane sub formă de sticlă, destinate în mare parte pentru colectarea apei de ploaie), unele dintre ele atât de adânci de 13 m.

Lagunita și Tamchén sunt situate în partea de sud a unui vast teritoriu, neexplorat arheologic, în depresiunile centrale ale Yucatan-ului. Cu excepția Chactún, un mare oraș Maya descoperit de echipa Šprajc în anul 2013, nici un alt sit arheologic nu a fost localizat până în prezent in aceasta zonă, care se întinde pe o suprafata de aproximativ 3000 Km patrati, între așa-numitele regiuni Río Bec și Chenes, ambele cunoscute pentru stilurile caracteristice arhitecturale, în vogă în perioadele clasice târzii (anii 600 - 1000 d. Hr.).

În afară de o curte rotundă și o piramidă templu de aproape 20 metri, zona centrală a sitului arheologic Lagunita are un număr de clădiri masive de tip palat, dispuse în jurul a patru piete principale. Cea mai spectaculoasă caracteristică este o fațadă decorată cu o ușă cu gură de monstru. Reprezentarea gurii căscate ale divinității pământului și fertilitatii sunt simboluri zoomorfe ce caracterizeaza ambele stiluri arhitecturale din Chenes și Río Bec.

"Fațada din Lagunita este foarte bine conservată. Ne-am documentat cu exactitate asupra tuturor detaliilor, folosind tehnica de scanare foto 3D", arată aheologii.

De asemenea, în sit-ul Lagunita au fost descoperite 10 stelae și trei altare, unele dintre ele cu reliefuri bine conservate, inclusiv inscripții hieroglifice.

"Data calendaristica de pe Stela 2 corespunde cu anul 711 d. Hr., sugerând ca Lagunita a înflorit in acelasi timp cu Chactún, care este in apropiere si unde am constatat, de asemenea monumente cu date care se încadrează în secolul al optulea", spune epigrafistul proiectului, Octavio Esparza.

"Judecand dupa dimensiunea arhitecturala și monumentele cu inscripții, Lagunita trebuie să fi fost sediul unui sistem politic relativ puternic, deși natura relației sale cu mai marele oras Chactún, situat la aproximativ 10 km spre nord, rămâne neclară. Importanța Lagunitei este atestată în continuare de o mare densitate de movile de locuit, terase, albarradas (pereți uscate mici) și alte elemente din zona înconjurătoare.

În mod similar, celalalt sit arheologic, denumit Tamchén si situat la aproximativ 6 km nord-est de Lagunita, are mai multe piete înconjurate de clădiri voluminoase, inclusiv un templu piramidă cu un sanctuar destul de bine conservat și o stelă și un altar la baza acestuia, precum și o acropolă cu o curte cu trei temple pe laturile sale.

În timp ce Tamchén pare să fi fost în mare parte contemporan cu Lagunita, ceramica de suprafata indica originea sa in perioada preclasică (aproximativ 300 î.Hr. - 250 d. Hr).

La fel ca și Chactún, Lagunita și Tamchén sunt foarte promitatoare pentru cercetarile viitoare. Fațada zoomorfă de la Lagunita nu este o surpriză, având în vedere că BECAN, cel mai mare site din zona de Río Bec, este la numai 15 km distanță. Ceea ce nu era de așteptat, cu toate acestea, este prezența unor atât de multe temple si monumente piramidale cu inscripții, care sunt rare în regiunea Río Bec. Atât Tamchén, cat și Lagunita se pare că au fost abandonate în mare parte în jurul anului 1000 d.Hr., împărtășind soarta altor societați Maya.

Deosebit de interesante sunt diferitele elemente care nu au fost cunoscute în altă parte din zona Maya: două altare de Lagunita au o formă de unghie, iar al treilea este dreptunghiular și are o serie de hieroglife Ajaw pe laturile sale. Aceste scrieri sunt obișnuite în manuscrise, dar nu pe monumente din piatra. De asemenea, desi textele hieroglifice apar în mod normal într-un număr par de coloane, inscripția de pe Stela 2 din Lagunita are un număr impar de coloane, mai exact trei.