Comorile unei nave venețiene din secolul al XVI-lea

Pentru prima dată, comori dintr-un naufragiu venețian din secolul al XVI-lea, care au fost rareori văzute de public și niciodată în afara Croației, ar putea fi expuse într-un tur internațional. Curatorul de artă danez Line Clausen Pedersen lucrează cu o echipă de arheologi croați care au excavat epava de la Gagiana, o navă comercială plină cu bunuri de consum scumpe, care s-a scufundat în ​​largul coastei estului Adriaticii, unde este acum Croația, în 1583.

Circumstanțele exacte ale descoperirii epavei sunt neclare. Epava ar fi fost descoperită la începutul anilor '60 de un pescar din apropierea insulei Gnalić de pe coasta Dalmatiei de Nord, la aproximativ 17 mile nautice de Zadar. Se află la gura canalului Pašman din estul Adriaticii, o rută de transport maritim utilizată încă din antichitate. Autoritățile au aflat despre epava abia în 1967, după ce a fost anunțată de scafandri.

Găsită la o adâncime de 82-95 de metri, epava era accesibilă cu ajutorul costumelor de scafandri și existau zvonuri că scafandrii belgieni au jefuit artefactele care se vedeau deasupra fundului mării. Guvernul Iugoslaviei de atunci a ordonat ca epava să fie cercetată de arheologi, iar materialele arheologice să fie recuperate și conservate. Prima excavare oficială a început în octombrie 1967, iar salvarea artefactelor de pe epavă, dar și a încărcăturii acesteia, a continuat până în anul 1968. Ulterior, în investigațiile arheologice din anii 70, au fost săpate tranșee, pentru a dezvălui informații despre straturile inferioare ale epavei.

Șase etape de săpături au fost efectuate între anii 1967 și 1996. Cel mai recent, o campanie a Universității din Zadar și Texas, între anii 2012 - 2014, a recuperat o cantitate enormă de obiecte, peste 20.000 de artefacte, inclusiv două ancore, sute de ghiulele, tunuri, opt arme de bronz și o colecție incredibil de bogată și variată de mărfuri. Destinate Constantinopolului, peste 5.500 de obiecte din sticlă de Murano de 86 tipuri diferite, inclusiv mărgele, oglinzi, geamuri, pahare de vin, vaze, căni și boluri. Au mai fost găsite candelabre de alamă, suporturi de lumânări, cutii de lemn umplute cu zeci de ochelari cu rame din piele, briciuri pentru bărbierit, ace, clopoțele pentru șoimi, 53 metri de damasc brodat, materii prime precum bobine de sârmă din aramă, lingouri de ceruzit (carbonat de plumb), cinabru, mercur și sulf.

Artefactele au furnizat indicii cheie cu privire la data și identitatea naufragiului. Două dintre arme au fost realizate de Giovanni II Alberghetti în 1582. Deci naufragiul nu s-ar fi putut întâmpla mai devreme de acest an. Un sigiliu de plumb care conține inițialele dogelui Nicolò da Ponte (1578-1585) a demonstrat că dată cea mai recent posibilă a naufragiului este anul 1585. Cercetarea în arhivă a dezvăluit restul misterului, iar nava a fost identificată drept Gagiana, o navă comercială care pleca din Veneția, destinată Constantinopolului, dar pierdută aproape de Gnalić în noiembrie 1583.

"Gagiana ar putea fi comparată cu o navă container de astăzi", explică Clausen Pedersen. Dar nava nu a ajuns niciodată la destinație, în Istanbul. În schimb, s-a scufundat în circumstanțe misterioase în Marea Adriatică, în largul coastei Croației moderne.

"Legenda spune că însuși căpitanul a scufundat-o și a fugit cu diamantele", spune curatorul.

Marfă de mare valoare a fost asigurată și o mare parte din documente au supraviețuit în arhivele din Veneția.

"Un set de diamante este înregistrat în arhive, iar un altul a fost aparent la bord, dar nu a fost înregistrat", spune curatorul.

Multe dintre înregistrările călătoriei navei Gagiana au supraviețuit la Veneția. Nava aparținea familiei Da Gagliano din Veneția, comercianți înstăriți a căror rețea de afaceri s-a extins în Imperiul Otoman. O mare parte din încărcătura de mărfuri de lux a fost destinată însuși sultanului otoman, Murad al III-lea, a cărui mamă era venețiană, pentru a-și decora noul Harem masiv imperial.

Marfa transportată de nava Gagiana oferă o imagine unică privind produsele de lux realizate la Veneția pentru export sau comercializate de Veneția. Unele mărfuri au fost fabricate la Nürnberg. Candelabrele de aramă au fost făcute în Lubeck. Damascul vopsit în purpuriu era din Lucca. Sticla din Murano este deosebit de spectaculoasă pentru gama largă de forme și calitatea foarte bună.

Numărul mare de artefacte a necesitat un spațiu dedicat pentru conservarea lor. Un nou muzeu a fost creat în Biograd na Moru în anul 1970, special pentru comorile Găgenei.

O selecție de obiecte fine a fost expusă la Muzeul de Istorie al Croației din Zagreb în anii 2013-2014, iar expoziția a avut un mare succes. Clausen Pedersen și echipa croată speră să extindă acel succes și să prezinte comorile epavei Gnalić în afara granițelor Croației. Curatorul danez a avut deja discuții cu marile muzee din SUA, Europa și Asia și a căutat eventuali sponsori.

"Speranța mea este să atrag industria navală pentru a se implica în sponsorizarea expoziției. Ei foarte mulți bani, dar de obicei ei nu susțin în mod direct arta sau cultura. Un naufragiu de acest tip ne povestește istoria comerțului și transportului maritim, o industrie mare și în plină dezvoltare", spune curatorul.