Detectorul White Spectra V3i

V3i Spectra ™ este cel mai bun detector de metale de tipul "Porneste-l si foloseste-l direct si usor", de la firma White. Acesta utilizeaza o tehnologie cu 3 frecvente. Are ecran LCD color, căşti fără fir, 9 setari de detectie gata programate si multe altele.

Mai jos va prezentam caracteristicile, in limba engleza:

On-Board Quick Reference Guide: A built-in instruction manual! Help is just a keystroke away. Valuable info. at your fingertips for every feature.
NEW! On-Board Quick Reference Guide
A built-in instruction manual! Help is just a keystroke away. Valuable info. at your fingertips for every feature.
NEW! Stereo Mixed Mode Audio
NEW! Stereo Mixed Mode Audio
All Metal in one ear, Discrimination in the other. All the benefits of true stereo, now digitized to give you the best metal detecting audio available.
NEW! Language
NEW! Language
Now hunt in Spanish, German, Russian, Turkish, and English.
NEW! Polar Plot Vector Screen
NEW! Polar Plot Vector Screen
A revolutionary new way to ID targets using the accuracy of White’s multifrequency. See the phase and strength of each frequency on a vector graph.
NEW! Loop Selection
NEW! Loop Selection
Reliable depth information with all your accessory coils.
NEW! Prospecting Scan
NEW! Prospecting Scan
This scrolling graphs shows changes in the ground minerals as you sweep to indicate gold bearing areas. Highly mineralized areas signal GOLD!
NEW! Soil Type Select
NEW! Soil Type Select
Get the performance edge... even in bad ground. Choose Normal or Salt to tailor ground rejection to the type of soil.
NEW! Status Bar Mode Indicator
NEW! Status Bar Mode Indicator
Never wonder which hunting mode you’re using. A simple icon indicates Search, Analyze or Pinpoint.
Full-Color High Definition Display
Full-Color High Definition Display
All the target information you need now in bold, high contrast color! Bigger VDI numbers, icons and SpectraGraph. Use the ZOOM key to enlarge or reduce display info. Hunt using the preset color pallets or create your own custom color schemes for each program.
Analyze and 3 Frequency SpectraGraph Screens
Analyze and 3 Frequency SpectraGraph Screens
New ways to interpret target information using ALL of the data collected from each frequency. Analyze shows a "shape" based on the strength of each frequency. 3 Frequency SpectraGraph displays a bar-graph at each frequency.
Wireless SpectraSound™ Headphones
Wireless SpectraSound™ Headphones
Engineered just for Spectra V³ by White's. Multiple channels to choose from to avoid picking up signals from other Spectra V³s in the area, or set two headphones up to hear targets from one detector. A terrific tool for teaching about target sounds!
9 All-New Turn-on-and-Go Hunting Programs
9 All-New Turn-on-and-Go Hunting Programs
Set up by the experts at White's. Choose from Coin and Jewelry, Salt Beach, Relic, Prospecting, Deep Silver, High Trash, Hi-Pro, Mixed Mode Pro, and Meteorite.
3 Optimized Hunting Frequencies
3 Optimized Hunting Frequencies
Maximize performance and target ID using the 3 optimal frequencies for the widest variety of targets - 22.5 kHz for gold, 2.5 kHz for silver, or 7.5 kHz for general use. Hunt simultaneously in all 3 for the best target ID, or use a single frequency for prospecting, relic hunting or on the beach.
Live Controls for Real-Time Adjustments
Live Controls for Real-Time Adjustments
Make on-the-fly adjusts as you hunt from the "dashboard-like" Live Controls on the bottom of your display. Live Controls are customized for each Preset Program!
Six-Block Menu
Six-Block Menu
Popular adjustments organized for easy and fast adjustments. All the Discrimination, Sensitivity, Audio and Ground Balance tweaks are here, plus some new adjusts to enhance your performance and depth even more.
10"DD Search Coil
10"DD Search Coil
The waterproof 10" Double D is the standard for performance and depth, especially in hard-to-hunt grounds.
Adjustable Backlight
Adjustable Backlight
Twenty different intensity levels.
Owner Registration
Owner Registration
Embed your name and contact information with a special password.
Selectable Ground Filters
Selectable Ground Filters
Choose from 8 different ground filtering levels from 5 Hz Band through 12.5 Hz to suit the ground minerals and your search coil sweep preferences.
Recovery Delay
Recovery Delay
200 different signal processing speeds to choose from matching sweep speed and search conditions.
3 x 3 Target I.D. System™
3 x 3 Target I.D. System™
Quickly and conveniently check targets with 3 different target screens you activate with the trigger. All-new SpectraGraph, Pinpoint, and Analyze screens.
On-the-Fly Adjusts
On-the-Fly Adjusts
Use the Live Controls at the bottom of every search screen and adjust while you hunt. Different Live Controls for every program.
Color-Keyed Disc Pattern
Color-Keyed Disc Pattern
Current discrimination pattern appears across the bottom of the search screen's SpectraGraph. Red = Rejected, Green = Accepted.
Dozens of Expert Menu Options:
Dozens of Expert Menu Options
NIMH Rechargeable Battery System:

Joc - Comoara pierduta - Lost treasure

Acesta este un joc de inteligenta si indemanare. Poti sa descifrezi misterele, sa eviti capcanele si sa activezi mecanismele care iti vor deschide drumul spre comoara pierduta a piratilor ?

Click aici pentru a juca acest joc!

PS: Rolul acestor jocuri postate pe blog este si de a atrage copii spre acest hobby, cel al cautarii de comori si de ce nu, spre arheologie.

Joc - Cautatorii de comori din ocean

Acesta este un joc de indemanare.

Cauta comori in ocean, folosind mica nava si un submarin. Atentie la rezervele de oxigen si combustibil, si mai ales la rechini ! :)

Pentru a juca acest joc, click aici: 

Joaca-te pe ecran mare !

PS: Rolul acestor jocuri postate pe blog este si de a atrage copii spre acest hobby, cel al cautarii de comori si de ce nu, spre arheologie.

Joc - Pestera comorilor - The cave of Treasure

Acesta este un joc de logica.

Folosind doar o harta a comorii, o lanterna si un bici, crezi ca poti sa descifrezi enigmele si sa ajungi la comoara din adancurile pesterii ?

Pentru a te juca, foloseste mouse-ul.

Daca vrei sa joci, dai clik aici: Joaca-te full screen !

PS: Rolul acestor jocuri postate pe blog este si de a atrage copii spre acest hobby, cel al cautarii de comori si de ce nu, spre arheologie.

Screensaver 3D pentru cautatorii de comori: Treasure Chamber 3D

Astazi va prezentam un Screensaver 3D pentru cautatorii de comori: Treasure Chamber 3D.  Este varianta demo, fiindca nu ne permitem sa publicam soft crack-uit.

Screensaverul este destul de dragut, fiind 3D, are o coloana sonora adecvata si prezinta o camera a comorilor ( mult aur si pietre pretioase, comoara pazita de un dragon adormit ) . :) Have fun !

Download de aici:

http://www.xentrik.net/software/get.php?id=10006

sau de aici:

http://www.softpedia.com/get/Desktop-Enhancements/Screensavers/Treasure-Chamber-3D-Screensaver.shtml

PS: Rolul acestui screensaver postat pe blog este si de a atrage copii spre acest hobby, cel al cautarii de comori si de ce nu, spre arheologie.

Download 'Metal Detector - Treasure Hunter Professional' - Software pentru cautatorii de comori

Acest program a fost realizat pentru cei care cauta comori si care iubesc detectarea de metale!

Autorul ( programatorul ) a contactat peste 100 de utilizatori de detectoare de metale şi le-a cerut sa ii indice ce caracteristici ar vrea sa regaseasca intr-un program de calculator util pentru arhivarea si inventarierea rezultatelor cautarilor. Tinand cont de aceste sugestii, autorul a realizat acest software-ul gratuit "Metal Detector - Treasure Hunter Professional".

Acest program vă permite să înregistrati informaţii detaliate despre rezultatele fiecarei cautari de comori realizata de catre dumneavoastra, cum ar fi: ce obiect a fost găsit, rating-ul obiectului găsit, starea obiectului, descrierea, valoarea, comentarii, locaţia unde a fost gasit, note despre locatie, coordonate GPS, informaţii referitoare la adâncime, alte note etc.

Acest program are urmatoarele caracteristici: număr nelimitat de înregistrări, tiparire inregistrari, tiparire valori si topuri, căutare, sortare, importare, afisare fotografii, fisiere de ajutor şi multe altele.

Discutii despre acest soft gasiti si aici: http://forum.detectiemetal.com/viewtopic.php?f=3&t=10&sid=e9ae1c26a0a3dbb07419a056387e69f9

Acest software poate fi descarcat gratuit de aici:

Click aici pentru Download !

Joc - Simulator detector de metale

Tot astazi inauguram si categoria de jocuri pentru cautatorii de comori. Oricine are nevoie si de distractie, chiar daca a trecut poate varsta copilariei. De aceea va prezentam un joc ( un mini-simulator de detector de metale), realizat de cei de la Wihite Metal Detectors. Jocul il puteti accesa dand click pe imaginea de mai jos:

Distractie placuta !

PS: Rolul acestor jocuri postate pe blog este si de a atrage copii spre acest hobby, cel al cautarii de comori si de ce nu, spre arheologie.

Asezarile rupestre din munti - Video

In reportajul de mai jos nu este vorba despre o comoara de aur, dar cu siguranta vorbim despre o comoara a crestinatatii. Una dintre cele mai vechi vetre ale creştinismului de pe meleagurile noastre este săpată în munte, între localităţile Bozioru şi Colţi, în judeţul Buzău. Există aici inscripţii vechi de 1.700 de ani, făcute de primii misionari creştini, veniţi de la sud de Dunăre. Diversi istorici cred ca muntii Buzaului reprezinta leaganul crestinismului din Romania. In asezarile rupestre din masivul Crucea Spatarului au locuit la doar 300 de ani dupa Hristos primii misionari crestini sositi din Orientul Mijlociu, ca sa propovaduiasca invatatura lui Hristos.

Cea mai veche asezare, dintre cele aproape 20 cate sunt in complexul de vestigii rupestre, este grota numita Fundul Pesterii, care a fost locuita inca din secolul 6 IEN. Are incrustate pe pereti mai multe scrieri nedescifrate, dintr-un alfabet local.



Sursa: http://www.youtube.com/watch?v=QnLL2NdkESU

Cautatorii de chihlimbar

Colți este o comună din județul Buzău, Muntenia, România, cunoscută pentru muzeul chihlimbarului, singurul din România. Este de asemenea singura localitate din România în care se găseşte chihlimbar, în albiile râurilor sau în stânci. La Colți a fost singura exploatare de chihlimbar din România, exploatare închisă în 1948.

Piatră preţioasă de culoare galbenă transparentă cu forme translucide, opace, din răşină, este bogăţia oamenilor din această zonă.

„Localnicii au trăit de pe urma acestor pietre de când se ştiu. Sunt ultima speranţă a nevoiaşului.

Când rămân fără bani şi au de plătit o datorie, oamenii pleacă pe munte şi găsesc suficient cât să scape de necazuri", a declarat un localnic.

La Colţi au existat opt mine de exploatare a chihlimbarului care, însă, au fost închise rând pe rând. Unele au fost detonate şi astupate, iar altele au rămas deschise.

Acolo caută localnicii piatra preţioasă. „Trebuie să ai şi noroc ca să găseşti. Sunt oameni care toată viaţa nu au găsit nicio bucaţică", a declarat un căutător de chihlimbar.

Cele mai valoroase piese se dau cu 10 lei gramul.

O bucată de chihlimbar depăşeşte extrem de rar 400 de grame, majoritatea având între 3 şi 50 de grame.

Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Buzau-_Cautatori_de_-comori-_ascunse_0_253774977.html

Cum au circulat monedele in Gorjul dacilor

Dovada existentei geto-dacilor pe suprafata actualului judet Gorj este demonstra­tă alături de cetăţi, aşezări şi necropole, şi de circulaţia monetară, ca dovadă a intensificării producţiei de mărfuri şi a dezvoltării. legăturilor comerci­ale ale geto-dacilor cu vecinii. În acest sens trebuie men­ţionat faptul că circulaţia monetară începe cu monedele de argint macedonene emise de Filip al II-lea care pe la sfârşitul sec. III î.Hr. vor fi imitate de către geto-daci.

Monede de pe vremea dacilor descoperite pe toată suprafaţa Gorjului

Monede de tipul ,,Filip al II-lea” au fost descoperite la Arcani (6 piese), Buzeşti – Crasna (3 piese), Peireştii de Sus – Tg-Cărbuneşti (o piesă), Rogojelu (o piesă), Valea Desului şi Timişeni (mai multe monede de diferite tipuri aparținând cronologic sec. III-II î.Hr.), iar o monedă de tip „Ianus” datată în sec. al II-lea î.Hr. a fost desco­perită la Polovragi.
Începând cu a doua jumătate a sec. al II-lea î.Hr. şi primul deceniu al secolului următor se constată o intensifi­care deosebită a circulaţiei monetare, atât în ceea ce priveş­te moneda proprie, cât şi cea străină. Monedele emise de insula Thasos sau de oraşele Dyrrhachium şi Apollpnia sunt o dovadă a orientării spre sud-vest a schimburilor comer­ciale efectuate de geto-daci.
Un tezaur de 6 tetradrahme emise de insula Thasos (da­tat în sec. al II-lea î.Hr.) a fost descoperit întâmplător la Socu-Bărbăteşti. Monede emise de orașul Dyrrhachium au fost descoperite la Căpreni (2 monede; una găsită într-un tezaur compus din 128) de denari romani republicani şi publicaţi de Octavian Iliescu, iar cea de-a doua a fost identificată într-un lot de 20 monede romane ce proveneau din ace­laşi tezaur dar necunoscut de O. Iliescu. Ea este amintită de Gh. Popilian, cu precizarea că a fost emisă de magistraţii Zoilos – Zopiron şi alta la Socu – Bărbăteşti.
Monede emise de oraşul Apollonia sunt semnalate una la Polovragi în cetatea dacică, iar cealaltă la Ţicleni în­tr-un tezaur de denari romani republicani.
În paralel cu monedele bătute de insula Thasos şi oraşele Dyrrhachium şi Apollonia, pe întreg teritoriul Daciei se constată şi o intensificare a circulaţiei monedelor pro­prii.

Tezaurul de monede dacice de la Tg-Cărbuneşti

Cele şapte monede donate de un descendent al familiei Magheru din Bucureşti, sunt imitaţii târzii ale tetradrahmelor lui Filip al II-lea, specifice pentru regiunea Oltenia, având ca loc de descoperire satul Cojani – Cărbuneşti. Ele sunt în publicaţiile româneşti imitaţii de tip „Oltenia” cunoscute în literatura de specialitate sub numele de monede de tip „Aninoasa – Dobreşti”
Iată descrierea lor:
-Avers – capul lui Zeus în profil, spre dreapta sche­matizat. Cununa este redată prin patru ovale; în partea de deasupra se află două şiruri paralele de câte zece şi respec­tiv şaisprezece globuri mici. Din amănuntele feţii se mai pot distinge: linia nasului, ochiul, o globulă, iar în dreptul urechii – o proeminenţă. Părul este redat prin liniuţe scurte ce coboară pe o linie orizontală.
-Revers – călăreţ cu calul la trap, spre dreapta. Că­lăreţul are corpul strâns, aplecat, cu piciorul scos in eviden­ţă. Capul cu două şuviţe pe spate, o linie scurtă la frunte; gura cu bărbia prelungă ca un bot de câine. Calul stilizat cu corpul foarte lat, gâtul lung şi arcuit, botul în formă de cioc de raţă, iar coama redată printr-un şir des de globule mici, picioarele subţiri, cu copite triunghiulare, unite printr-o li­nie cu un punct de mijloc.
Monedele descrise au greutatea cuprinsă între 13,63- 14,02 grame, ceea ce indică un pond destul de ridicat; di­ametrul măsoară între 25-27 mm. Atât nominal (valoarea) cât şi modulul pieselor îndreptăţesc încadrarea lor în grupa Aninoasa. Aceste monede se apropie mult de emisiunile de tip Dobreşti. Această apropiere de stil se datorează uzurii stanţelor.
În 1966, au fost achiziționate de Institutul de Arheologie din Bucureşti 14 monede geto-dacice având aceeaşi provenienţă, menționându-se ca loc de descoperire tot oraşul Tg-Cărbuneşti, jud. Gorj.
Examinând cele două loturi de monede, unul donat de familia Magheru la Muzeul Naţional de Istorie şi altul la Institutul de Arheologie Bucureşti – multe dintre aceste piese, atât pe avers cât şi pe revers au aceeaşi descriere. Existenţa mai multor piese identice indică emiterea lor cu aceleaşi stanţe. De asemenea, între exemplarele celor două loturi nu există deosebiri în privinţa modulului şi a nomi­nalului. Toate acestea confirmă faptul că monedele aflate in cele două loturi fac parte din acelaşi tezaur.
Atât stilul apropiat, cât şi existenţa unor monede subaerate (metalul comun acoperit cu o pojghiţă grosieră de argint), pentru a se realiza economisirea de metal preţios – ce se dezvoltă în monetăria geto-dacică în faza ei târzie, dovedesc că aceste monede au fost emise în acelaşi timp şi de aceeaşi monetărie.
Stilul apropiat de grupa Dobreşti ne face să optăm pen­tru situaţia monedelor în distanţa spre faza de sfârșit a emi­siunilor de tip Aninoasa în acest caz ele pot fi datate în a doua jumătate a sec. II î.Hr.

În concluzie, se poate spune că monedele existente în cele două loturi au caractere stilistice şi de batere comune, ele formând un singur tezaur ce provine din Cojani – Cărbuneşti, judeţul Gorj. Ele se adaugă celorlalte descoperiri de acest gen ce se află pe cursul mijlociu al Jiului şi al zonelor învecinate, reprezentând emisiuni ale populaţiei da­cice din judeţul Gorj.
În perioada interbelică, la Săcelu s-au descoperit 27 de monede, dintre care 16 sunt de tip Adâncata – Mânăstirea, cronologic aparținând sec. II î.Hr. şi 11 monede de tip Răduleşti – Hunedoara datate între 150-70 î.Hr. Acest ultim tip de monede este caracteristic pentru monetăria târzie din zona intercarpatică.
Tezaurul de la Săcelu aduce o serie de elemente noi la studiul monedelor de tip Adâncata – Mânăstirea şi în special Răduleşti – Hunedoara, fiind primul cu asemenea componenţă descoperit în Oltenia. Al. Ștefulescu precizează că monede dacice au mai fost descoperite la Vîrţ şi Glodeni.

Sursa: http://www.verticalonline.ro/circulatia-monetara-dacica-in-judetul-gorj

Drumuri romane si comori

Unde gasim mici comori, pierdute intamplator? Acolo unde a existat economie. Unde a existat economie ? Unde au existat drumuri. Unde sunt aceste drumuri stravechi ? Sa citim acest articol de mai jos.

Păstrată încă în universul mental al epocii noastre sub denumirile de calea lui Traian, drumul lui Traian, Troianul, drumul de piatră sau calea pietroasă, reţeaua rutieră reprezintă unul dintre elementele definitorii şi durabile ale civilizaţiei romane. Reţeaua rutieră romană a avut o funcţionalitate diversă: circulaţia rapidă şi eficientă a militarilor spre zonele de conflict, aprovizionarea oraşelor, călătorii în scopuri comerciale, militare şi administrative, călătorii turistice, de afaceri, pentru tratament şi cură, deplasarea ambasadorilor străini, provinciali şi a serviciilor de poştă, propagarea ideilor, culturii şi civilizaţiei romane.

Drum roman, pavat cu piatră de Carol al II-lea, reabilitat de nemţi în Al doilea Război Mondial, cel mai înalt drum montan din România (Pasul Urdele- 2141 m)

Cercetarea reţelei rutiere din provinciile dacice demonstrează că inginerii romani au exploatat la maximum condiţiile geologice, geomorfologice şi topoclimatice ale mediului înconjurător. Ca şi astăzi, drumul era o construcţie de suprafaţă, realizată după reguli precise, asupra căreia acţionează permanent intemperiile atmosferice. În general, drumurile romane aveau aliniamente rectilinii, iar atunci când obstacolele naturale nu permiteau acest lucru, se acomodau reliefului. Erau realizate din straturi succesive de pietriş şi nisip şi bombate la mijloc pentru drenarea apelor meteorice.
Odată cu cucerirea romană, în Dacia începe să se dezvolte o reţea de drumuri care va fi racordată la marele angrenaj al sistemelor de circulaţie ale Imperiului. În epoca romană teritoriul actual al judeţului Gorj era străbătut de drumul care unea Drobeta cu Ulpia Traiana trecând prin Puţinei, Crăgueşti (judeţul Mehedinţi), Cătunele, atingând Jiul la castrul de la Pinoasa, urmând malul stâng al acestuia, trecând prin pasul Vâlcan, apoi pe Valea Streiului, până la Haţeg, ajungea la Sarmizegetusa. Drumul a fost reperat în sectoarele Crăgueşti (judeţul Mehedinţi) şi Cătunele (judeţul Gorj) sub forma unei fâşii intermitente de pietriş apărută la suprafaţa solului. De la Iezureni drumul urma, în continuare, malul stâng al Jiului, ajungea la Bumbeşti Jiu unde se bifurca: o parte se îndrepta spre nord-est, spre Săcelu, iar cealaltă parte trecea Jiul şi apoi, prin pasul Vâlcan, ajungea pe Valea Streiului până la Haţeg, având ca punct terminus Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cât despre drumul care mergea spre Săcelu, trecea pe sub munte şi ajungea în actualul judeţ Galaţi, la Castrul Barboşi. Din el, în actuala localitate gorjeană Bengeşti- Ciocadia, se ramifica Transalpina, drum de pământ care trecea prin Rânca şi traversa munţii, ajungând la Alba Iulia.

Cercetări arheologice

În zona castrului de piatră de la Bumbeşti Jiu, Alexandru Ştefulescu, la sfârşitul veacului al XIX-lea, a reperat ramificaţia drumului care mergea spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Astfel, drumul traversa Jiul pe unde fusese poarta decumana, străbătea satul Porceni, unde în mentalul colectiv al sfârşitului de veac XIX era cunoscut sub denumirea de Traianul, iar astăzi drumul lui Traian. De aici, urma valea pârâului Porcului, afluent al Jiului, unde Al. Ştefulescu a observat mai multe inscripţii pe stânci, pe care, exagerat, le considera borne kilometrice. După ce străbătea Valea Porcului, drumul roman trecea prin pasul Vâlcan şi apoi pe Valea râului Strei, până la Haţeg de unde ajungea în capitala Daciei Traiane. Cercetările arheologice efectuate în anul 1992 în aşezarea civilă a castrului de la Bumbeşti Jiu – „Gară” au surprins o secţiune din drumul roman care era construit din pietriş, având o lăţime variabilă cuprinsă între 2,98 – 5,60 m. Un alt drum important mergea pe Valea Jiului şi, probabil, pornea de pe malul Dunării din zona de vărsare a râului, urcând pe la Pelendava, Răcari (judeţul Dolj) şi ajungea tot la Bumbeşti Jiu.

Drumuri presupuse

Fără îndoială ca au existat şi drumuri secundare, care nu sunt, încă, depistate de investigaţiile arheologice, dar care trebuie presupuse, datorită prezenţei, de-a lungul căilor naturale importante, a unor castre şi aşezări care trebuiau racordate la reţeaua rutieră principală a Daciei sudice. Astfel de artere rutiere locale urmau Valea Amaradiei şi a Motrului, dar ele nu au fost reperate concret pe teren, probabil şi din cauza faptului că aparţineau categoriei de drumuri care erau amenajări simple sub forma unui strat de pământ tasat şi uniformizat.
Paza şi întreţinerea drumurilor erau încredinţate trupelor militare cantonate în castrele situate pe traseul acestora.

Reţeaua rutieră, instrument al romanizării

Drumurile au instituit expansiunea economică, politică şi culturală a Imperiului, au creat dialogul neîntrerupt dintre Capitală şi Provincie, dintre urban şi rural.
Drumurile, ca produs al civilizaţiei romane, au reprezentat nu numai un mijloc de resurse economice, ci şi căi care au asigurat în mod necontenit aprovizionarea cu oameni ex toto orbe Romana (din toată lumea romana). Pe aceste drumuri au circulat oameni şi, împreună cu ei limba latină, principalul instrument al procesului de romanizare. Drumurile au servit la apărarea, pacificarea şi unificarea lumii romane.

Sursa: http://www.verticalonline.ro/artere-rutiere-romane-in-judetul-gorj

Comori si monede romane, descoperite in judetul Gorj

Pe teritoriul Gorjului s-au descoperit mai multe tezaure ( probabil 13 ) formate din monede romane. O parte dintre aceste monede pot fi studiate la Muzeul Judeţean Gorj.

Monedele romane îşi fac simţită prezenţa în Dacia cu mult înainte ca aceasta să devină parte componenta a Imperiului Roman. Transformarea Daciei în provincie romană a echivalat cu racordarea noului teritoriu cucerit la uriasul sistem economic de schimb întemeiat pe emisiunile Romei care au jucat, pentru câteva secole, rolul de monedă universală.
Moneda romană a pătruns pe teritoriul actual al Gorjului prin diverse modalităţi: salariile funcţionarilor imperiali, soldele militarilor, investiţii financiare, tranzacţii comerciale, etc.

Pe teritoriul actual al Gorjului au fost descoperite, de cele mai multe ori întâmplător, dar şi ca urmare a investigaţiilor arheologice, numeroase tezaure monetare imperiale romane: Barza, Băleşti, Bumbeşti Jiu I, Bumbeşti Jiu II, Brădiceni, Preajba Mare, Slobozia, Leurda şi Strâmptu, unele dintre ele aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”.
Altele, menţionate în literatura de specialitate, au fost date ca dispărute: Grui, Pişteştii din Vale, Peşteana Vulcan şi Tg-Jiu.
Analiza internă a acestora reliefează că în atelierele Romei s-au bătut, aproape în exclusivitate, majoritatea monedelor care au circulat pe piaţa monetară a actualului judeţ Gorj.
Alte monetării care se regăsesc în componenţa acestor tezaure sunt: Histria, Mediolanum, Laodicea, Antiochia, etc.
Aceste tezaure au o structură fluctuantă dată de climatul social-economic şi politic-militar al perioadei în care acestea au fost adunate.
S-au tezaurizat, în special, emisiunile de argint (denari şi antoninieni), iar un depozit monetar (Bumbeşti – Jiu I) conţine atât monede, cât şi accesorii vestimentare (fibule) ori piese de podoabă din argint (coliere, brăţări, pandantive,etc.).
Emisiunile de bronz (dupondii) sunt foarte rare întâlnindu-se doar la Preajba Mare.

Tezaurele au aparţinut proprietarilor de villa rustica (fermă) şi de ateliere meşteşugăreşti, negustorilor şi militarilor.
Ele au fost îngropate când la Dunărea de Jos exista un climat de insecuritate politico-militară menţionat uneori şi de izvoarele istorice sau epigrafice.
Cartarea localităţilor în care s-au descoperit tezaurele monetare ilustrează faptul că aproape majoritatea lor sunt plasate de-a lungul reţelei rutiere care străbătea teritoriul actual al Gorjului, în vecinătatea castrelor şi a centrelor rurale.
Ascunderea şi nerecuperarea lor trebuie corelate cu realităţile politico-militare care se instalează la Dunărea de Jos în anumite momente ale istoriei sale. Această stare de nesiguranţă cotidiană este uneori exagerată sau chiar exprimată de către autorii antici.
Pe de altă parte, nu este exclus ca unele tezaure să fi fost ascunse şi din cauza hoţilor, după cum ne indică unele inscripţii care amintesc de interfecti a latronibus.

Sursa: http://www.verticalonline.ro/tezaure-descoperite-in-judetul-gorj