Manuscrisele de la Marea Moartă au apărut online pe internet !

Conținutul acestui articol, care fusese o traducere a articolul de AICI si care lăuda munca de digitalizare a acestor manuscrise ( realizată în colaborare cu Google), dar oferea și link gratuit către arhiva manuscriselor, a fost șters la cererea unei persoane care s-a recomandat curatorul digital al acestui proiect și care se consideră îndreptățită să solicite aceasta, la câteva ore după primirea a două mesaje de la respectiva persoană.

Întrucat nu am dorit sa intrăm in polemici cu respectiva persoană ( deși nu am înteles motivatia indignării din partea unei persoane care a pretins că este parte a unui proiect pe care noi l-am promovat gratuit și voluntar, articol care avea un conținut pozitiv și de bună-credință si promova cultura și religia poporului respectiv, precum și proiectul in sine ( a se vedea articolul original in engleză de pe Bloomberg ), dar și pentru a ne demonstra buna-credința și bună-voință, am decis să ștergem conținut original al prezentului articolul despre Manuscrisele de la Marea Moartă si să il inlocuim cu prezenta explicație.

Cea mai mare construcţie din Epoca Bronzului din Europa de Sud-Est descoperită de arheologi în Lăpușul Românesc

Artefacte din Epoca Bronzului si parti dintr-o cladire de cult datand din urma cu 3.000 de ani. Acestea sunt cele mai importante descoperiri pe care echipa de arheologi si cercetatori din cadrul Muzeului de Istorie si Arheologie Baia Mare, alaturi de specialisti de peste granita, le-au facut in cursul lunii august, in necropola tumulara din Lapusul Romanesc. Astazi, 7 septembrie, reprezentantii institutiei de cultura, alaturi de colaboratorii proiectului din strainatate, au prezentat obiectele scoase la iveala in urma celor patru saptamani de sapaturi.

Cea mai importanta descoperire din punct de vedere stiintific o reprezinta parti dintr-o cladire de cult scoase la iveala in anul 2010. Istoricii sustin ca in incinta aveau loc, in trecut, ritualuri funerare si sacrificii. “Anul acesta s-au continuat cercetarile in tumulara 26, unde anii trecuti s-a pus in lumina un complex de cladiri monumentale. S-a continuat cercetarea cladirilor si s-au pus in evidenta peretii si substructura cladirii respective. Importante sunt si cateva artefacte care au iesit la iveala anul acesta, printre care recent s-au pus in lumina cateva piese de piatra mai interesante. Am gasit un idol de piatra unicat in cadrul sapaturilor”, a precizat responsabilul santierului, dr. Carol Kacso.

  Totodata, au fost descoperite fragmente de ceramica, dar si alte obiecte din lut ars. Specialistii au explicat ca oamenii din Epoca Bronzului, dupa ce au consumau alimente in cadrul unei ceremonii funerare, spargeau vasele pentru ca acestea sa nu mai fie folosite a doua oara, iar majoritatea pieselor gasite de arheologi reprezinta fragmente din acele vase. “Totul a fost distrus, totul. Noi stim ce au mancat acesti oameni. Am gasit grau si tot felul de, stiu eu, poate paine sau tot felul de mancaruri pe care le faceau cu grau, ei aveau ritualuri cu animale pe care le sacrificau”, a precizat prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick, de la Universitatea “Ludwig- Maximilians” din Munchen. Din echipa de cercetare din acest an au mai facut parte prof. dr. Louis Nebelsick de la Universitatea “Cardinal Stefan Wyszynski” din Varsovia, prof. dr. Carol Kacso si arheologul Bogdan Bobana. Pe langa acestia, la sapaturi au participat si tineri cercetatori din Germania, Polonia, Cehia, precum si localnici din Lapusul Romanesc. Proiectul, care consta in cercetarea siturilor arheologice, se va desfasura cel putin pana in 2013, finantarea fiind asigurata pana la data respectiva. Sursa:http://www.emaramures.ro/stiri/54658/ DESCOPERIRI-ARHEOLOGIE-Idol-de-piatra-unicat- descoperit-de-arheologi-in-Lapusul-Romanesc-VIDEO-si-GALERIE-FOTO-

Astfel, cea mai mare construcţie din epoca bronzului a fost descoperită la situl de la Lăpuş, în urma cercetărilor efectuate de specialişti în ultima campanie. Ei au arătat că este vorba despre o clădire în care se organizau ritualuri funerare, fiind vorba despre cea mai mare clădire din această epocă descoperită în sud-estul Europei (dimensiuni de 23×12 metri). Descoperirea vine după cea de-a cincea campanie de săpături arheologice la situl de la Lăpuş. Echipa de la Muzeul de Istorie şi Arheologie, care a lucrat în parteneriat cu specialişti de la Universitatea Ludwig-Maximilians – Munchen a prezentat, miercuri, rezultatele a încă patru săptămâni de excavări şi cercetări. Descoperirea este foarte importantă, având în vedere atât dimensiunea clădirii, cât şi elementele descoperite acolo, care oferă informaţii despre activităţile localnicilor de acum 3.000 de ani.

 “Presupunem că aici ocupaţia principală era mineritul, şi nu agricultura. Solul este foarte slab, şi aşa a fost şi atunci. Credem însă că ei făceau schimb cu minereu contra alimente”, a precizat Carola Metzner-Nebelsick. “Situl este unic în sud-estul Europei şi este cel mai mare din această regiune. Este chiar mai mare decât biserica din localitate”, a precizat cercetătoarea germană. De asemenea, specialistul a mai arătat că aici “nu era o casă de locuit, ci aici aveau loc ritualuri funerare. Ca şi în prezent, când moare cineva, oamenii se adună la un loc şi mănâncă împreună. Aşa se întâmpla şi atunci”, a mai spus ea. Potrivit celor din echipa de cercetare, se pare că lăcaşul a fost distrus de trei ori şi tot de atâtea ori a fost reconstruit. Vasele folosite, distruse ritual De asemenea, o descoperire importantă a fost faptul că vasele din care se mânca erau distruse ritualic, pentru a nu mai fi folosite şi a doua oară. În aceste condiţii, a fost descoperit un singur vas întreg. “Este cu atât mai important cu cât este singurul întreg, restul fiind distruse după folosire”, a mai arătat Carola Metzner-Nebelsick.

Viorel Rusu, directorul muzeului, a precizat şi el că au fost găsite cantităţi mari de vase de provizii, dar şi vase de gătit, pentru mâncat şi băut, dar şi ofrande animale. “Descoperirile constau din resturile arse ale ospeţelor. Au fost găsite resturi de seminţe de grâu carbonizate şi de strugure sălbatic. Analizele efectuate indică şi faptul că monumentul acum cercetat a fost realizat din lemn de stejar”, a spus el. Printre alte descoperiri importante se numară idoli de piatră unicat, mărgele de sticlă etc. Minereuri din Maramureş, pentru Danemarca Carol Kacso, un alt membru al echipei de cercetare, a arătat şi el că există dovezi clare ale practicării mineritului şi prelucrării metalelor, în urma analizelor de polen ce provin dintr-o turbărie din apropiere de Băiuţ. Se crede că minereuri din Transilvania, în special din Maramureş, ajungeau în Danemarca şi în ţările nordice, unde nu există astfel de zăcăminte. Cercetatorii sunt de părere că cea mai bună analogie a descoperirilor de la Lăpuş se află la Micene, datând dintr-o perioadă aproximativ contemporană. Descoperirile de la Micene aparţin unor complexe palaţiale, în timp ce cele de la Lăpuş au legătură cu ritualul mortuar. Se mai crede că oamenii care au realizat construcţiile monumentale au fost stăpâni peste importantele bogăţii ale subsolului zonei. Din echipa de cercetare au făcut parte prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick şi soţul ei, prof. dr. Luis D. Nebelsick, dr. Carol Kacso, Bogdan Bobana, dr. Franz Herzig. De asemenea, au participat studenţi şi doctoranzi din Germania, Polonia, România şi Cehia. Surse: http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate si http://www.emaramures.ro/Video-Maramures/Video.aspx?VideoID=7975.

Un material video legat de aceasta descoperire poate fi accesat aici.

O alta stire imporatanta din acelasi subiect o prezentamin cele ce urmeaza:

O echipa de specialisti din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie si ai Universitatii ”Ludwig Maximilianus”din München (Germania) au efectuat in luna august mai multe cercetari arheologice intr-un sanctuar datand din epoca bronzului pe Valea Lapusului.

Este al treilea an in care cercetarile arheologice se desfasoara in acest parteneriat. Directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Maramures, Viorel Rusu, a declarat ca activitatile de cercetare sunt multidisciplinare, la ele participand specialisti si studenti din Romania, Germania si Polonia. Specialistii germani s-au aratat fascinati de ceea ce au gasit la Lapus, spunand ca poate fi considerat un adevarat centru european din epoca bronzului. Dovezile gasite indica o viata sociala intensa in acea perioada. Cercetarile au scos la iveala si posibilitatea ca aici sa fi existat din cele mai vechi timpuri un centru minier, probele prelevate urmand sa stabileasca daca se poate vorbi despre o asemenea activitate inca din epoca bronzului. In acest sens au fost luate probe de polen, care vor fi supuse unor analize amanuntite, urmand sa se vada daca acestea contin urme de metal, dar si pentru reconstituirea vegetatiei din acele vremuri in arealul Maramuresului.

De asemenea, s-au facut analize cu Carbon 14 pentru datarea fragmentelor gasite in timpul sapaturilor, iar potrivit rezultatelor s-au stabilit urme de locuire pe o durata intinsa de timp – de aproximativ 100 de ani. Specialistii au comparat tumulii de la Lapus cu cei din Cetatea Troia, subliniind ca tumulul 26 ”poate fi descris ca un fenomen complex, care servea ca loc de ceremonie pentru onorarea mortilor sau stramosilor. Aceste ceremonii cuprindeau celebrari ale intregii comunitati, in cadrul carora oalele folosite pentru mancare si bautura erau sparte intentionat. De asemenea animalele (oi, capre si caprioare) erau probabil sacrificate, dupa cum indica oasele lor arse”. Directorul Muzeului Judetean de Istorie, Viorel Rusu, a marturisit ca facand un simplu exrcitiu de imaginatie, putem sa asociem imaginea descrisa de specialisti, cu cea a ceremoniilor funerare din Grecia Homerica, precum ”inmormantarea lui Patrocle, prietenul eroului Achille, cand grecii asediau Troia”. Cea mai mare descoperire facuta in acest an pe Valea Lspusului este reprezentata de un drum pavat cu piatra, lung de cel putin 13 metri care duce la intrarea estica a monumentului. Pentru aceste activitati s-au folosit prospectiuni geo-magnetice, astfel incat cu ajutorul unui detector s-a stabilit exact unde trebuie sa se sape, in vederea descoperirilor arheologice. Sursa:http://www.emaramures.ro/.

Aur cât să acopere întreg Pământul cu un strat de 4 metri grosime !

Ce ati zice daca cineva v-ar spune ca exista undeva in Pământ aur cât sa acopere intraga planeta cu un strat de 4 metri grosime ? Probabil ca nu l-ati crede, din cauza ca nici toate comorile gasite si negasite nu ar putea sa ajute la realizarea unui strat atat de gros din aur. Asadar, de unde ar proveni atat de mult aur ? Si de aici se naste intrebarea: cum a ajuns aurul atat de indispensabil comorilor, pe planeta noastra ?



Cu ajutorul analizelor de înaltă precizie ale câtorva dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, cercetătorii Universității din Bristol au descoperit dovezi clare ale faptului că rezervele accesibile de metale prțioase ale planetei sunt rezultatul bombardării Terrei cu meteoriți la peste 200 de milioane de ani după formarea sa.

În timpul devenirii Pământului, fierul topit de pe suprafața acestuia s-a scufundat în centrul planetei pentru a-i crea miezul. Acest fenomen a luat cu sine și majoritatea metalelor prețioase ale Terrei – cum ar fi aurul și platina. De aceea, se estimează că există destul metal prețios în miezul Pământului pentru a acoperi întreaga suprafață a planetei cu un strat gros de petru metri.

Asimilarea aurului în miezul Pământului ar fi trebuit să lase exteriorul planetei fara strălucirea acestui metal prețios. Totuși, în mantaua de silicați există de zeci până la de mii de ori mai mult minereu aurifer decât se credea. Există o teorie mai veche conform căreia această abundență este rezultatul impactului cu o ploaie cataclismică de meteoriți care a lovit Pământul după formarea miezului. Prin urmare, toată cantitatea de aur din meteoriți s-a depus în manta în loc să se piară în centrul planetei.

Pentru a proba această teorie, cercetătorii Grupului Izotop din cadrul Școlii pentru Științe Geologice a Universității Bristol au analizat roci vechi de patru miliarde de ani din Groenlanda. Acestea au furnizat o perspectivă unică asupra compoziției planetei noastre la scurt timp după formarea miezului, dar înaintea presupului bombardament cu meteoriți.

Experții au determinat compoziția izotopilor de tungsten din aceste roci. Tungstenul (W) este un element foarte rar (un gram de rocă are circa zece milionimi de gram de tungsten) și, asemenea aurului și altor elemente prețioase, ar fi trebuit să ajungă în miezul planetei atunci când acesta s-a format.

Asemenea celor mai multe elemente, tungstenul este compus din câțiva izotopi, atomi cu aceleași caracteristici chimice dar cu mase vag diferite. Izotopii reprezintă urme solide ale originii unui material, iar adăugirea adusă de meteoriți Pământului ar fi lăsat un semn distinctiv asupra izotopilor de W din compoziția sa.

Doctorul Matthias Willbold, responsabil de cercetare, a observat o diminuare de 15 părți la million în abundența izotopului 182W între rocile din Groenlanda și cele din zilele noastre. Această schimbare mică, dar semnificativă, reprezintă o foarte bună confirmare și o explicație a excesului de aur accesibil din Pământ ca urmare fericită a bombardamentului cu meteoriți.

Meteoriții (aproximativ 20 de miliarde de miliarde de tone) care au lovit Pământul au fost absorbiți în mantaua acestuia prin procese de convencție uriașe. Interesant de descoperit pe viitor este cât de mult a durat acest mecanism. Ulterior, procesele geologice au format continentele și au concentrat metalele prețioase (și tungstenul) în depozite de zăcăminte care sunt minate astăzi. Sursă partială: http://www.stiintasitehnica.com/ de-unde-se-trage-tot-aurul-de-pe-pamant-_631.html

Drumurile romane din Munții Apuseni

In sfarsit, primul drum roman din România omologat ca traseu turistic este marcat, in aceasta perioada, in judetul Alba, de istorici, studenti si salvamontisti, in cadrul unei universitati de vara care isi propune sa promoveze vechile rute construite de romani pe teritoriul tarii in urma cu circa 2.000 de ani. Drumul roman se afla in zona comunei Bucium, din judetul Alba, are o lungime de peste 10 kilometri si va fi marcat turistic de persoane din cadrul Universitatii de Vara "Drumurile romane din Tara Motilor". Coordonatorul acesteia, arheologul Horia Ciugudean, a declarat pentru corespondentul Mediafax, ca traseul turistic va fi amenajat si omologat, cu sprijinul direct al Consiliului Judetean Alba, prin Serviciul Public Salvamont. Conform lui Ciugudean, e vorba de un tronson care incepe in zona Bucium Cerbu, de la Drumul National 74, si urca pe creasta pâna pe vârful muntelui Vulcoi - Corabia, la 1.200 de metri altitudine, "oferind vizitatorilor câteva zone de belvedere deosebite, cu posibilitatea de a vedea o buna parte a Tarii Motilor".

Pe acest traseu au fost descoperite portiuni ale fostului drum construit de romani, iar intre localitatile Coleseni si Izbicioara sau spre Bucium Poieni exista zone in care se poate vedea inca terasamentul vechiului drum, pastrat la peste un metru denivelare. "Este absolut remarcabil sa poti constata dupa 2.000 de ani ca ingineria romana este inca viabila si rezultatele ei sunt inca, practic, functionale", a spus Ciugudean. Sursa:http://www.bzi.ro/vechi-de-2000-de-ani-drumurile-romane- din-muntii-apuseni-marcate-turistic-237377

Paleta Faraonului Narmer

O comoara foarte putin cunoscuta la noi, dar de o imensa valoare arheologica si bineinteles, extrem de valoroasa si financiar, este Paleta Faraonului Narmer. Paleta Narmer reprezinta o relicva arheologica egipteana de mare importanță, datând aproximativ din anul 3200 î.Hr., care conţine unele dintre cele mai vechi inscripţii hieroglifice găsite vreodată şi ilustrând unificarea de Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos in timpul lui Narmer. Paleta, care a supravietuit intacta, a fost descoperita de arheologul britanic James E. Quibell în anul 1898 în timp ce excava reşedinţele regale din Nekhen (astăzi Hierakonpolis ), care fusese vechea capitala pre-dinastica a Egiptului de Sus.

Paleta Faraonului Narmer - Click pentru detalii

Relicva este de dimensiuni relativi mari (cca. 64 cm), în formă de scut, de fapt o paleta ceremoniala sculptata dintr-o singură bucată de ardezie verde moale. Ambele părţi sunt decorate. In partea de sus se afla reprezentarea fonetică a numelui lui Narmer. Imaginile il descriu pe Faraonul Narmer purtand Coroana Albă a Egiptului de Sus şi Coroana Roşie a Egiptului de Jos şi invingand pe duşmanii săi, simbolizând astfel unificarea "celor două ţări".

Paleta Narmer se află în Muzeul Egiptean din Cairo.

Narmer a fost un faraon egiptean ce a domnit în secolul XXXI î.Hr..Considerat a fi succesorul Regelui Scorpion și/sau Ka din perioada Egiptului predinastic, acestuia i se atribuie de către unii istorici rolul de unificator al Egiptului și fondator al Primei Dinastii devenind, prin urmare, primul rege al întregului Egipt. Cele mai importante monumente ale domniei lui Narmer sunt paleta ceremonială și capătul de sceptru, ambele descoperite la sfârșitul secolului al XIX-lea la Hierakonpolis.

Paleta lui Narmer redă simbolic triumful faraonului asupra Egiptului de Jos și unificarea țării. În rândul specialiștilor există mai multe opinii referitoare la data sau prilejul confecționării obiectului. Foarte mulți egiptologi nu mai acceptă interpretarea istorică tradițională (conform căreia piesa a fost realizată în urma victoriilor obținute de către Narmer asupra Egiptului de Jos și unificarea țării) și socotesc că scenele de pe paletă comemorează un act simbolic, ținând cont de faptul că „unificarea celor două țări“ era o parte componentă a ritualului regal timpuriu de încoronare. După alți savanți paleta este o expresie mitică a omnipotenței faraonului, fără nici o legătură cu un eveniment istoric. Se pare că noile descoperiri ale arheologilor germani de la Umm el-Qaab, în special a unei plăcuțe fragmentare pe care apar scene asemănătoare cu cele de pe paleta lui Narmer, revigorează credibilitatea vechii interpretări istorice a piesei.

8 kilometri de comori in Callatis, orasul antic descoperit in Marea Neagră

Dacă prin alte părţi oamenii au ştiut să profite de trecutul lor, au scos de sub ape insule întregi cu tot cu temple sau au inventat un trecut care nu a existat vreodată, mizând pe turism, la noi nu se găsesc bani nici măcar pentru câteva bărci şi o pereche de ochelari subacvatici, lucruri care ar putea atrage iubitorii de vestigii. În urmă cu doi ani, o echipă de scafandri a găsit cetatea antică a Callatisului, scufundată în apele Mării Negre.

Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.

Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu, care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi fragmente ceramice.

Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele propriii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes.

Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivităţii.

OPT KILOMETRI TICSIŢI DE COMORI

"Am luat legătura cu Ambasadorul ONU în România, doamna Soknan Han Jung, despre care ştiam că e pasionată de scufundări. Am luat-o de mână şi am dus-o pe străzile pavate de sub apă, i-am arătăt ce am găsit, iar doamna ambasador s-a arătat foarte entuziasmată de potenţialul cultural al descoperirii.
I-a trimis o scrisoare ministrului Culturii de atunci, Adrian Iorgulescu, în care îi aducea la cunoştinţă că perimetrul investigat a fost doar de 0,0025% din aria detectată de aparate, iar cercetarea întregii suprafeţe poate scoate la lumină valori culturale nemăsurate şi, în acelaşi timp, poate contribui la dezvoltarea turismului în zona litoralului românesc. În final, i-a sugerat includerea Callatisului în proiectul "România frumoasă", care fusese demarat. Nu am mai auzit nimic de atunci, s-a aşternut tăcerea", povesteşte Jeno Szabo.

Coordonatele relevate de aparatura folosită în săptămâna de cercetări au evidenţiat o arie de opt kilometri pătraţi unde au fost înregistrate aşa-numitele "anomalii"- puncte care se diferenţiază de relieful natural. Tehnologia folosită costă câteva sute de mii de euro şi nu există în România, ea a fost adusă de colegii unguri care au participat la scufundări. "Degeaba ne scufundăm o sută de inşi, fără să avem ce ne trebuie. În prima fază se face o survolare instrumentală în care se detecteaza anomaliile, apoi un computer analizează care dintre acestea merită cercetate. Se scufundă apoi un robot ROV teleghidat de la suprafaţă, dotat cu lumini şi camere video, ca la Titanic. Abia apoi merg scafandrii. Interpretarea sonarului este clară, sunt foarte multe anomalii, nu poate fi nici o îndoială că acolo este un sit", povesteşte Rasty, unul dintre membrii Centrului de Cercetări Subacvatice. 

LA ALŢII SE POATE

Vestigiile scufundate ale Callatisului au mai fost însă semnalate şi prin anii '60, când scafandrii militari Constantin Scarlat şi Vasile Cozma au găsit în aceeaşi arie piese arheologice, amfore, ancore ale unor corăbii antice, piese care se află la muzeul din Constanţa. Jeno Szabo  spune că "în acea perioadă tehnica nu permitea însă o cercetare foarte precisă, iar ei nu erau specialişti şi nu puteau identifica toate indiciile".
"Oriunde s-ar întâmpla aşa ceva, toată lumea ar sări să valorifice acest potenţial, s-ar relansa turismul. La noi nu s-a întâmplat nimic. În Grecia siturile subacvatice sunt acoperite cu grilaje metalice pentru a nu se putea lua nimic de acolo, vine turistul şi face scuba-diving. Altele sunt scoase la suprafaţă. În SUA se acoperă cu o cupolă de sticlă, iar turiştii vin cu un mini-submarin şi se uită. Se pot face şi tuneluri sub apă, depinde de buget. Mai mult decât să găseşti un oraş subacvatic pentru a relansa turismul, nu mai e nimic. Am zis că băgăm bani de la noi pentru a continua, dar a venit criza şi nu s-a mai putut. O săptămână de cercetări costă minim 20 de mii de euro, fără a pune la socoteală instrumentele. Dar nu este normal ca o descoperire de genul ăsta să fie finanţată din buzunarul meu. Eu am fost de mic fascinat de această poveste, am citit despre Callatis şi mereu am avut acest avânt de a-l căuta", mai spune Jeno Szabo.

IMPORTANŢĂ ZERO

Specialiştii în arheologie sunt însă moderaţi în ceea ce priveşte descoperirile scafandrilor şi afirmă că nu se pot pronunţa până nu văd cu propriii ochi ce este în adâncurile apelor. "Eu nu spun că nu cred, dar spun că vreau dovezi, ce am văzut nu îmi ajunge. Ceea ce cred ei că sunt străzi, eu cred că este rocă naturală. Mangalia, din punct de vedere arheologic, este de importanţă zero. Asemenea descoperiri nu sunt importante, sunt senzaţionale. Este foarte plauzibil să fie acolo ce spun ei, însă zona este nisipată, trebuie aspiratoare subacvatice, e o muncă de Sisif. În plus, nici nu se pune problema să găsim fonduri, abia avem bani pentru o aşa -zisă reprezentare", susţine dr. Sorin Marcel Colesniuc, cercetător ştiinţific, directorul Muzeului de Arheologie "Callatis" din Mangalia.
În contrapartidă, Jeno Szabo afirmă că aparatura subacvatică folosită pentru prima oară în România de echipa sa nu lasă loc de îndoieli: "Din cele 27 de anomalii identificate nu am apucat să cercetăm în acea săptămână decât patru dintre ele. În toate cele patru locuri am descoperit vestigii. Pentru a verifica toate punctele detectate de radar este nevoie de câteva săptămâni de scufundări".
În lipsa banilor pentru a analiza ceea ce se află în adâncurile de lângă Mangalia, un tezaur cultural şi un potenţial punct de interes turistic fascinant rămâne însă înnecat şi acoperit de nisipurile mării.


CALLATIS, ORAŞUL ANTIC GĂSIT SUB APE 

În aprilie 2007, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Ungaria au început  o expediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu tehnologie de ultimă oră, similară celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o "anomalie" ciudată în adâncurile apelor de lângă Mangalia.
La aproximativ 6 metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării, scafandrii au descoperit artefacte, pereţi, coloane şi străzi pavate. Au realizat că au găsit ceea ce căutau, vechiul oraş pierdut al Callatisului, întemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei aşezări getice.
Documentele Antichităţii lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte data la care s-a pus temelia cetăţii. Deşi este menţionată în scrieri încă din sec. VI î.Hr, nu există dovezi arheologice mai vechi de sec. IV î.Hr. Cert este că oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire rapidă, apoi decade o dată cu începutul erei noastre, însă prosperă din nou în decurs de câteva secole.

Nici data distrugerii cetăţii nu se ştie cu exactitate. Unele ipoteze susţin că o parte a oraşului s-a scufundat în urma unui cutremur, altele aveansează ideea că cetatea a fost înghiţită încet de ape, din cauza procesului de eroziune. Deşi toţi specialiştii în arheologie recunosc că o astfel de descoperire este fabuloasă şi afirmă că vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul românesc atestă miracolul şi geniul arhitecturii greceşti, majoritatea se abţine să se pronunţe în lipsa văzutului cu propriii ochi.
Fără alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasă a perimetrului, România va rămâne cu un tezaur arheologic necunoscut şi cu un potenţial turistic fascinant în zona Mării Negre, scufundat ca şi oraşul pierdut al Callatisului. Sursa: http://www.jurnalul.ro/special/special/ atlantida-din-marea-neagra-507698.html

Hrisovul scris pe piele de ied nenăscut

Am mai gasit un articol interesant si nu am rezistat tentatiei de a-l cita si pe blogul nostru. In articol se discuta despre un hrisov al lui Bogdan al III-lea, vechi de peste 500 de ani, care, culmea, nu are valoare de inventar si este expus extrem de rar. Documentul are pecetea domnească din ceară roşie si a intrat în Arhivele Naţionale acum 22 de ani, fiind considerat extrem de valoros.

Intrat în colecţiile Arhivelor în anul 1988, hrisovul lui Bogdan al III-lea, zis "cel Chior", fiu al lui Ştefan cel Mare, se referă la Mircea Ezereanu, al cărui tată a căzut în celebra bătălie de la Vaslui, de la Podul Înalt.

Specialiştii spun că documentele din perioada respectivă pot fi numărate pe degete. Întâmplarea a făcut ca, în urmă cu mai bine de 20 de ani, hrisovul să ajungă în mâinile actualului director al Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea, care l-a şi descris, în revista Istros.

„Actul a fost dat la Hârlău, la 1 iulie 1505, constând din întărirea cumpărării satului Hălmăjeşti, pe Tutova, «unde a fost Hălmaj, sub cetate», de către Mircea Ezereanu şi surorile sale, plătit cu 50 de zloţi tătărăşti lui Jora, fiul lui Jurj Răspopa, în faţa domnului", preciza, la acea vreme, istoricul Ionel Cândea.

Până să fie adus la muzeu, hrisovul domnesc a aparţinut familiei Demetriade. La un moment dat, Mihai Demetriade, elev la Şcoala Generală nr. 7, l-a dus la muzeu ca să-i afle conţinutul şi aşa a fost studiat de dr. Ionel Cândea. Un an mai târziu, în 1988, „cartea domnească" se afla, oficial, în posesia Arhivelor Naţionale.

Inestimabil, dar fără valoare stabilită

Scris în limba slavonă - limba cancelariilor domneşti - pe pergament, are pecetea din ceară roşie şi şnurul din mătase aproape intacte. În toată ţara, sunt doar câteva documente de pe vremea lui Bogdan III. Deşi atât de preţios, actul vechi de secole nu are nicio valoare de inventar.

„Instituţia noastră nu are un specialist care să evalueze documentele din punct de vedere al valorii materiale sau «de piaţă», deoarece legislaţia arhivistică nu prevede preluarea de documente pe astfel de criterii. La preluarea documentelor - registre, dosare, cărţi poştale, fotografii, înscrisuri - avem în vedere valoarea documentar-istorică, importanţa ştiinţifică şi practică a informaţiilor cuprinse în acestea", a precizat Ştefania Botez, consilier în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale.

Dat fiind faptul că actul domnesc este bine păstrat, scris pe pergament (piele de ied nenăscut, special pregătită) şi atât de vechi, el este ţinut în seif, sub cheie, iar instituţia care-l adăposteşte este păzită zi si noapte de către jandarmi.

Documentul a fost de puţine ori expus, şi atunci sub o strictă supraveghere. De altfel, puţini brăileni ştiu că oraşul nostru păstrează hrisovul lui Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, şi că-n acel hrisov se face referire la fiul unui erou, Ezereanu, mort în luptele cu turcii, acum mai bine de cinci secole.

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/braila/ Unicat-_Comoara_istorica- tinuta_in_seiful_Arhivelor_Braila_0_347965308.html

Vinurile antice descoperite în Marea Adriatică

In apele Adriaticii, nu departe de tarmul albanez, un grup de pescari a descoperit epava unui vas comercial, inamolit, dar relativ bine conservat. Dupa ce s-au convins ca n-au cum sa ajunga singuri la comorile dinauntru, pescarii au anuntat autoritatille. Intrucat nici cei mai batrani dintre localnici nu-si aminteau de povestea unui vas scufundat, gandul i-a dus la un naufragiu stravechi si o adevarata pestera a lui Ali Baba, incarcata numai cu aur si nestemate.

Pentru cercetari, au venit la fata locului arheologii, istoricii, scafandrii. Lovitura de teatru: vasul dateaza din timpul cuceritorilor romani si este incarcat cu... vin. In total, s-au identificat 300 recipienti din argila arsa, destinati, probabil, Europei Occidentale.

 Romanii, desi aveau vii bogate in tara lor, cumparau si exportau curent cantitati mari din peninsula Balcanica, bogata in vinuri. Arheologii au pus locul sub paza severa si au interzis accesul strainilor la vas, violarea incarcaturii sau inotul subacvatic in intreaga zona.

 Un singur recipient de argila, plin cu vin, a fost scos "de proba". Dupa multe sute de ani de depozitare, vinul inca exista in vas, dar nu stim in ce stare.

 Vasele, inchise ermetic si pastrate la o temperatura relativ constanta, au asigurat conditiile de conservare.

 Nu se stie daca pe vas se mai aflau si alte valori: aur, podoabe, monezi antice. In ce priveste vinul, informatii neoficiale arata ca el se va vinde la licitatie cu participare internationala. O asemenea licitatie a mai fost organizata pentru valorificarea unei colectii de vinuri imbuteliate, care au stat cateva decenii pe fundul marii baltice. Atunci, a fost un succes.

 Poate ca acum va fi un succes si mai rasunator. Datorită vechimea vinului din Adriatica, se prefigureaza doritori cu bani multi pentru vinul antic gasit de albanezi.

Sursa: pravda.ru via http://www.ziare.com/magazin/descoperire/ comoara-nepretuita-pe-fundul-adriaticii-vin-din-roma-antica-1116054

Tehnologie 3D pe şantierele arhelogice din Munţii Orăştiei

Am gasit o stire interesanta pe site-ul realitatea.net: Sarmisegetuza Regia în 3 D! Aceasta a fost surpriza pentru turiştii care au ajuns recent la şantierele arhelogice din Munţii Orăştiei.

Pentru prima dată, la cetatea dacică a fost organizată ziua porţilor deschise. Va invit sa urmariti videoclipul de mai jos:

A fost descoperită comoara căpitanului Henry Morgan?

O echipă de arheologi americani a găsit epava "Satisfaction", principala navă a flotei căpitanului Henry Morgan, pe fundul unui golf în Panama. Nava a dispărut în 1671, împreună cu alte patru, iar la bordul acesteia s-au găsit numeroase cutii şi cufere crestate, scrie news.discovery.com via gandul.info.

Cuferele recuperate de pe nava naufragiată nu au fost încă deschise, însă reprezentanţii companiei "Captain Morgan", care produce celebra băutură ce poartă numele piratului, speră să găsească rom datând din secolul al XVII-lea.

Iniţial, grupul de arheologi care au început să facă scufundări în presupusul loc unde ar fi dispărut navele, a rămas fără resurse materiale pentru a continua explorările subacvatice, dar au primit ajutor chiar de la actualii deţinători ai brandului de rom "Captain Morgan".

 "Când s-a ivit ocazia să ajutăm la aceste explorări, am profitat şi ne-am implicat imediat. Lucrurile găsite în această misiune vor readuce brandul Henry Morgan şi aventurile căpitanului la viaţă într-un mod în care nu ne-am aşteptat", a declarat Tom Herbst, directorul de branding de la filiala din SUA a companiei.

Echipa care a realizat expediţia şi căutările a fost compusă atât din arheologi, scafandrii de la Universitatea din Texas, cât şi voluntari. "Pentru noi, adevărata comoară este nava - povestea şi valoarea se află în această navă", a comentat Fritz Hanselman, cel care a condus expediţia.

Sursa: http://www.gandul.info/magazin/ s-a-gasit-epava-navei-capitanului-morgan-piratul- care-a-dat-numele-celebrului-rom-8585400

Și Vladimir Putin găsește comori !

O televiziune rusă a difuzat un reportaj în care Putin a scos din apă ( dintr-un sit subacvatic din Marea Neagră, situat în apropiere de graniţa dintre Rusia şi Ucraina), în prezenţa jurnaliştilor, două vase greceşti din secolul al VI-lea.

Putin s-a scufundat la o adâncime de doar doi metri, după care a ieşit triumfător cu două vase, strigând: "Comoara!". Întrebat dacă era ceva în vasele respective, premierul a răspuns în stilul caracteristic: "Nu, au băut deja tot".

Scena a fost filmată. Vezi in videoclipurile de mai jos cum a devenit premierul rus căutător de comori ...

"Comori" inedite descoperite pe epava navei "Mary Celestia"

Arheologii americani au descoperit diverse artefacte pe o navă care se scufundase acum 147 de ani lângă Insulele Bermude din Atlantic, scrie National Geographic via gandul.info. Scafandrii au recuperat de pe fundul mării sticle de vin de acum 150 de ani, parfumuri şi alte obiecte care au ieşit de sub mâl în urma unei furtuni. Nu se specifica inca daca a fost descoperite si comori din metale pretioase sau bijuterii, dar e imposibil sa nu fi gasit si astfel de obiecte.

"Mary Celestia" a participat la blocada principalelor porturi ale Confederaţiei din timpul Războiului Civil American, care a oprit transporturile internaţionale către sud. Nava s-a scufundat în data de 6 septembrie 1864 când s-a lovit de pietre aflate pe fundul mării şi a dispărut sub ape în câteva minute.

Arheologii au descoperit o ladă cu patru sticle de vin care "stăteau frumos aşezate de parcă aşteptau să fie luate şi destupate", spune Phillipe Rouja, custodele epavelor găsite în zonă. Arheologul Dominique Rissolo spune că dacă miroşi dopul sticlei poţi să simţi aroma puternică a unui vin alb dulce.

De asemenea, aceştia au mai descoperit şi o sticlă cu apă de colonie cu miros de citrice - "Florida Water"- care este produsă şi astăzi. Au mai fost descoperite mai multe perechi de pantofi şi un pieptene. "Aceste obiecte arată elementul uman din timpul Războiului Civil. De multe ori ne uităm la tragedie în ansamblul ei şi uităm de poveştile oamenilor care au suferit atunci. Pentru mine a fost un moment de amintire şi comemorare", spune arheologul Jim Delago.

"Mary Celestia" avea 69 de metri lungime şi putea să se deplaseze cu 24 de Km/h (destul de rapid la vremea aceea), având motoare cu abur şi boilere uriaşe. Nava transporta muniţie, puşti şi alte lucruri necesare de care avea nevoie Confederaţia. Muniţia, puştile şi tot ce era de valoare a fost recuperat imediat de pe fundul mării de la 18 metri adâncime, însă obiectele personale au fost uitate pe epavă şi, în timp, au fost acoperite de mâl.

Locuitorii de pe Insulele Bermude simpatizau cauza Confederaţiei, motiv pentru care consulul Charles Allen nu a putut să pună steagul american nicăieri pe teritoriul insulei. După ce s-a scufundat "Mary Celesta", au existat nişte zvonuri conform cărora navigatorul, John Virgin, ar fi fost plătit de către consul să scufunde nava la scurt timp după ce a ieşit din port. Charles Allen nu a negat niciodată zvonurile că l-ar fi mituit pe navigator să distrugă nava, însă le-a scris superiorilor săi din Washington că nu există nici o dovadă care să îl învinovăţească.  Sursa: http://www.gandul.info/magazin/ galerie-foto-arheologii-au-descoperit-epava-navei-mary-celestia- scufundata-acum-147-de-ani-langa-insulele-bermude-8631127/ galerie?p=7#galerie