miercuri, 15 decembrie 2010

OG 43/2000 republicata 1/16 ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

OG 43/2000 republicata 1/16
ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia
patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone
de interes national*)
Republicare



CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta ordonanta reglementeaza regimul juridic general al descoperirilor si al
cercetarii arheologice, precum si protejarea patrimoniului arheologic, parte a
patrimoniului cultural national.
Art. 2
(1) În întelesul prezentei ordonante:
a) regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice cuprinde
ansamblul de masuri juridice, administrative, financiar-fiscale si tehnice menite
sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea
si restaurarea, asigurarea pazei, întretinerea si punerea în valoare a bunurilor
arheologice, precum si a terenurilor în care se gasesc acestea, în vederea
cercetarii sau, dupa caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile ori ca
monumente istorice;
b) patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este
format din:
1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic national, cu
exceptia celor distruse ori disparute, si siturile clasate în Lista
monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce
cuprind vestigii arheologice: asezari, necropole, structuri, constructii,
grupuri de cladiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat,
definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, împreuna
cu terenul în care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare arheologica se întelege ansamblul de masuri având caracter
stiintific si tehnic, menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea
prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, înregistrarea si valorificarea
stiintifica, inclusiv publicarea, patrimoniului arheologic;
d) cercetarile arheologice sistematice sunt cercetarile de întindere si durata,
executate conform unui proiect de cercetare multianual;
e) cercetarile arheologice preventive sunt:
1. determinate de lucrarile de construire, modificare, extindere sau
reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, inclusiv
subterane si subacvatice, excavari, exploatari de cariere, constructia de
retele magistrale, amenajari pentru îmbunatatiri funciare, retele de
telecomunicatii, amplasarea de relee si antene de telecomunicatii, lucrari
de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari -
OG 43/2000 republicata 2/16
necesare în vederea efectuarii studiilor geotehnice, amplasarea
balastierelor si a sondelor de gaze si petrol, precum si orice alte lucrari
care afecteaza suprafata solului si subsolul, în zonele cu patrimoniu
arheologic reperat, indiferent daca se executa în intravilanul sau
extravilanul localitatilor si indiferent de forma de proprietate a terenului;
2. Întreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat,
precum si cele care sunt determinate de lucrarile de restaurare partiala
sau totala a monumentelor istorice, desfasurate potrivit legislatiei în
vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
f) prin descoperire arheologica se întelege evidentierea, prin intermediul
sapaturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor manifestarilor
umane, care constituie marturii ale epocilor si civilizatiilor disparute;
g) prin descoperire arheologica întâmplatoare se întelege evidentierea de bunuri
de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor
umane, altele decât cercetarea arheologica atestata;
h) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se întelege terenul în
care, ca urmare a cercetarii arheologice, au fost descoperite bunuri din
categoria celor prevazute la lit. b);
i) prin sit arheologic declarat zona de interes national se întelege zona de interes
arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile
arheologice ale caror cercetare stiintifica, protejare si punere în valoare sunt de
importanta exceptionala pentru istoria si cultura nationala, prin marturiile
materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse sa faca
parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural national mobil sau, dupa
caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial;
j) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se întelege terenul delimitat conform
legii, în care urmeaza sa se efectueze cercetari arheologice pe baza informatiilor
sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana ori subacvatica de
bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul
cultural national; pâna la finalizarea cercetarii arheologice si luarea masurilor
corespunzatoare de protectie si punere în valoare a descoperirilor arheologice,
zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii,
sunt totodata si zone cu potential arheologic reperat;
k) prin zona cu potential arheologic evidentiat întâmplator se întelege terenul în
care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat, în mod
neprevazut, ca urmare a:
1. actiunilor umane, altele decât cercetarea arheologica atestata, cum ar
fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv
teledetectie, lucrari agricole, precum si alte tipuri de lucrari si cercetari
efectuate subteran sau subacvatic;
2. actiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme, alunecari de teren,
inundatii, eroziunea solului si altele, si în cazul carora este necesara o
cercetare arheologica în vederea înregistrarii si valorificarii stiintifice a
acestora.
(2) Cercetarile arheologice preventive sunt parte componenta a strategiilor de
dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a
teritoriului, la nivel national si local.
(3) Normele privind procedurile si standardele arheologice se instituie prin ordin al
ministrului culturii si cultelor în conformitate cu prevederile prezentei ordonante si se
OG 43/2000 republicata 3/16
aplica tuturor tipurilor de cercetari arheologice.
(4) Toate etapele cercetarii arheologice sunt parte integranta a activitatii de
cercetare stiintifica, asa cum este definita de legislatia în domeniu.
(5) Toate etapele cercetarii arheologice, constând în inventariere, diagnostic,
sapatura, supraveghere si interventii asupra materialului arheologic, vor fi întreprinse
folosindu-se toate acele metode, tehnici si practici specifice, considerate necesare
pentru a obtine maximum de informatii referitoare la patrimoniul arheologic din zona
cercetata.
(6) Toate etapele cercetarii arheologice se realizeaza numai pe baza unui proiect
aprobat de Comisia Nationala de Arheologie si se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind
datele esentiale pentru justificarea metodei si tehnicilor folosite, a resurselor utilizate,
precum si a concluziilor la care s-a ajuns.
(7) Etapele de diagnostic, sapatura sau supraveghere arheologica pot fi necesare în
urmatoarele cazuri:
a) punerea în practica a unui proiect de cercetare arheologica sistematica;
b) ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, în conditiile prevazute de
legislatia privind protectia mediului;
c) ca urmare a unei preconizate interventii asupra solului, care poate reprezenta o
amenintare pentru potentialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit
arheologic;
d) ca parte a fazelor de realizare si avizare a documentatiilor urbanistice, în cadrul
legal stabilit de documentatiile de urbanism nationale, regionale, locale si/sau în
stadiul elaborarii acestora;
e) ca urmare a unor procese naturale care pun în evidenta bunuri de patrimoniu
arheologic;
f) ca urmare a unor actiuni umane, altele decât cercetarea arheologica, si a
lucrarilor prevazute la art. 6;
g) în cazul elaborarii de planuri investitionale si de dezvoltare initiate la nivel
privat, local, regional, national sau international.
(8) Etapele cercetarii arheologice pot fi initiate sau desfasurate ca urmare a cererii
unei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat.
(9) Cercetarea arheologica prealabila este obligatorie în toate cazurile de emitere a
acordurilor de mediu pentru zone cu patrimoniu arheologic, constituind unica
modalitate de identificare, descriere si evaluare a efectelor directe si indirecte ale
proiectelor investitionale asupra patrimoniului arheologic.
(10) Emiterea acordului de mediu se face numai dupa emiterea avizului Ministerului
Culturii si Cultelor, pentru aplicarea principiului conservarii integrate.
(11) Costurile cercetarilor arheologice necesare acordului de mediu sunt în sarcina
titularului de investitie.
(12) Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice, concretizata în raportul arheologic
elaborat conform standardelor în vigoare, sta la baza stabilirii statutului juridic de
protejare a descoperirilor arheologice sau, dupa caz, a descarcarii de sarcina
arheologica a zonei.
(13) Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator se delimiteaza în jurul
locului descoperirii arheologice întâmplatoare, dupa caz, astfel:
a) pe toata suprafata terenului care face obiectul autorizarii de construire;
OG 43/2000 republicata 4/16
b) pe o raza de 50 de metri fata de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea
s-a facut ca urmare a lucrarilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de
autorizatie de construire;
c) pe toata suprafata terenului afectat de actiunea factorilor naturali.
CAPITOLUL II: Protejarea patrimoniului arheologic
Art. 3
(1) Statul garanteaza si asigura protejarea patrimoniului arheologic în conditiile
stabilite prin prezenta ordonanta.
(2) Ministerul Culturii si Cultelor este autoritatea administratiei publice centrale de
specialitate care raspunde de elaborarea strategiilor si normelor specifice de cercetare
în vederea protejarii patrimoniului arheologic si care urmareste aplicarea acestora.
(3) Cercetarea arheologica se realizeaza, în conditiile prezentei ordonante, de catre
personalul de specialitate atestat si înregistrat în Registrul arheologilor, conform
prevederilor Regulamentului sapaturilor arheologice din România, precum si cu
respectarea normelor privind standardele si procedurile arheologice si în acord cu
principiile Codului deontologic al arheologilor din România.
(4) Autoritatile administratiei publice centrale de specialitate, institutiile de
specialitate subordonate acestora si autoritatile administratiei publice locale
colaboreaza si raspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului
arheologic.
Art. 4
(1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural
national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national
mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor
care fac obiectul clasarii în patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a
cercetarilor arheologice, se anunta de catre titularul autorizatiei de cercetare a
serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, în termen de 72
de ore.
(3) Bunurile mobile, descoperite în conditiile prevazute la alin. (2), revin de drept
institutiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între parti si
conform standardelor si procedurilor arheologice.
(4) Descoperirile arheologice întâmplatoare se anunta, în termen de cel mult 72 de
ore, primarului unitatii administrativ-teritoriale de catre persoana descoperitoare,
proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauza.
Art. 5
(1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic si a terenurilor din zonele
definite la art. 2 alin. (1) lit. j) si k) se întelege adoptarea masurilor stiintifice,
administrative si tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite întâmplator
sau ca urmare a cercetarii arheologice pâna la clasarea bunurilor respective ori pâna
OG 43/2000 republicata 5/16
la finalizarea cercetarii arheologice, prin instituirea de obligatii în sarcina
proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor
care contin ori au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si
prin reglementarea sau interzicerea oricaror activitati umane, inclusiv a celor
autorizate anterior.
(2) Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un
teren în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic poate fi redat activitatilor umane
curente.
(3) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ
emis în conditiile prezentei ordonante, prin care se anuleaza regimul de protectie
instituit anterior asupra terenului în care a fost evidentiat patrimoniul arheologic.
(4) Regimul de protectie a zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat este
reglementat de legislatia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice si a
bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.
(5) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, prevazut la alin. (3), este
emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, cu
obligatia acestora de înstiintare a directiei de specialitate din cadrul Ministerului
Culturii si Cultelor, în termen de 10 zile.
(6) Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii
în cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheologica este inclusa în devizul
constructorului, urmând ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului de cercetare
întocmit de arheolog.
(7) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate si instituite conform legii,
beneficiaza de protectia acordata zonelor protejate, precum si de masurile specifice de
protectie prevazute de prezenta ordonanta.
(8) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator si delimitat
conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. k) se instituie, din momentul descoperirii de
bunuri arheologice, pentru o perioada ce nu poate depasi 12 luni, regimul de protectie
pentru bunurile arheologice si zonele cu potential arheologic, în vederea cercetarii si
stabilirii regimului de protejare.
(9) Cercetarile arheologice se efectueaza numai pe baza autorizatiei emise de
Ministerul Culturii si Cultelor si în conformitate cu aceasta, în conditiile prezentei
ordonante.
(10) Persoanele fizice si juridice care detin si/sau comercializeaza detectoare de
metale sunt obligate sa obtina în prealabil autorizatia inspectoratului de politie al
judetului respectiv, a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, în a caror
raza teritoriala îsi au domiciliul sau, dupa caz, sediul, si sa se înregistreze la aceste
autoritati.
(11) Prevederile alin. (10) nu se aplica unitatilor si formatiunilor Ministerului
Apararii, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Român de Informatii si ale
Serviciului de Protectie si Paza.
(12) În vederea detinerii detectoarelor de metale de catre personalul de specialitate
atestat si înscris în Registrul arheologilor, acesta are obligatia ca, înainte de a obtine
autorizatia prevazuta la alin. (10), sa obtina avizul prealabil emis de Ministerul Culturii
si Cultelor.
(13) Accesul cu detectoare de metal si utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de
interes arheologic prioritar si în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt
permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii si Cultelor.
OG 43/2000 republicata 6/16
(14) Pâna la descarcarea de sarcina arheologica terenul care face obiectul cercetarii
este protejat ca sit arheologic, conform legii.
(15) Autorizarea lucrarilor de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu
arheologic se aproba numai pe baza si în conformitate cu avizul Ministerului Culturii si
Cultelor.
(16) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator, în conditiile
prevederilor alin. (8), pâna la descarcarea de sarcina arheologica, autorizarea de
construire se suspenda sau, dupa caz, primarul unitatii administrativ-teritoriale
dispune întreruperea oricarei alte activitati, în conformitate cu avizul serviciilor publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si se instituie regimul de
supraveghere sau sapatura arheologica.
Art. 6
(1) Pentru efectuarea sapaturilor impuse de cercetarile arheologice se foloseste si
personal necalificat, angajat prin conventie încheiata între institutia angajatoare si
lucratori, în conditiile prezentei ordonante.
(2) Conventiile prevazute la alin. (1) se pot încheia pentru o durata de cel mult 180
de zile, pentru desfasurarea unor activitati sezoniere cu program de lucru prelungit;
conditiile si metodologia încheierii acestor conventii se stabilesc prin ordin al
ministrului culturii si cultelor, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a legii de aprobare a
prezentei ordonante.
(3) Institutiile organizatoare pot folosi si alti specialisti pentru efectuarea de
cercetari, studii sau alte lucrari, care îsi vor desfasura activitatea pe baza de contract
încheiat în conditiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu
modificarile si completarile ulterioare; contractul contine clauze cu privire la termenul
de predare a raportului de cercetare, precum si cu privire la cesionarea dreptului de
autor asupra rezultatelor stiintifice ale cercetarii, studiului sau lucrarii efectuate.
(4) Contravaloarea serviciilor si activitatilor prestate potrivit alin. (1) si (3) se
stabileste prin negociere directa între parti; pentru aceasta se calculeaza impozitul si
contributia la asigurarile de sanatate, potrivit legii.
(5) În vederea emiterii certificatului prevazut la art. 5 alin. (5), pentru siturile aflate
în zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate în grupa A din Lista
monumentelor istorice si pentru toate investitiile, cu exceptia locuintelor particulare
aflate în alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Nationale
de Arheologie.
(6) Certificatele de descarcare de sarcina arheologica emise în lipsa aprobarii
Comisiei Nationale de Arheologie sunt nule de drept.
Art. 7
În cazul lucrarilor prevazute la art. 2 alin. (1) lit. e), persoanele fizice sau juridice, de
drept public ori privat, precum si ordonatorii principali de credite ai autoritatilor si
institutiilor publice au obligatia sa finanteze:
a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investitiei si prin proiectul tehnic, a
masurilor ce urmeaza sa fie detaliate si a necesarului de fonduri pentru
cercetarea preventiva sau supravegherea arheologica, dupa caz, si protejarea
patrimoniului arheologic sau, dupa caz, descarcarea de sarcina arheologica a
zonei afectate de lucrari si aplicarea acestor masuri;
OG 43/2000 republicata 7/16
b) activitatea de supraveghere arheologica, pe întreaga durata a lucrarilor, având
drept scop protejarea patrimoniului arheologic si a descoperirilor arheologice
întâmplatoare;
c) orice modificari ale proiectului, necesare pentru protejarea descoperirilor
arheologice.
Art. 8
(1) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea
sa au obligatia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza
Repertoriului arheologic national, în planurile cadastrale si în hartile topografice; lista
cuprinzând aceste zone se preia de la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii si Cultelor.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, înregistrate în Repertoriul arheologic
national, se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si
construite.
(3) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea
sa au obligatia sa furnizeze la cerere, cu titlu gratuit, pe orice tip de suport,
documentele necesare Ministerului Culturii si Cultelor si serviciilor sale deconcentrate,
pentru realizarea Listei monumentelor istorice si a Repertoriului arheologic national.
Art. 9
(1) Proprietarii si titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale
asupra terenurilor în care se afla situri arheologice si celor pe care au fost instituite
zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligatia de a permite accesul personalului
autorizat, în conditiile prezentei ordonante, în vederea cercetarii si protejarii
patrimoniului arheologic, precum si asigurarii masurilor de protectie si paza a
bunurilor de patrimoniu.
(2) Proprietarii sau arendasii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept
privat, sunt îndreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate
pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada în care se
desfasoara acestea, în cuantumurile si în conditiile stabilite prin metodologia aprobata
prin hotarâre a Guvernului.
(3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei îndreptatite
de catre finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii
cercetarii.
(4) Aducerea terenului la conditia sa initiala revine finantatorului cercetarii
arheologice.
Art. 10
Bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplatoare vor fi
predate de catre descoperitor, în termen de maximum 72 de ore, serviciilor publice
deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.
Art. 11
Proprietarii terenurilor sunt scutiti de plata impozitului pe terenul agricol pentru
suprafetele afectate de cercetarile arheologice, pe întreaga durata a efectuarii
OG 43/2000 republicata 8/16
acestora.
CAPITOLUL III: Institutii si organisme de specialitate cu atributii în domeniul
protejarii patrimoniului arheologic
Art. 12
În domeniul protejarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii si Cultelor
îndeplineste, direct sau prin institutiile sale subordonate, urmatoarele atributii:
a) asigura aplicarea strategiei nationale, elaborarea normelor si metodologiilor
specifice si urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;
b) asigura îndeplinirea angajamentelor referitoare la protectia patrimoniului
arheologic la care România este parte, asumate prin conventiile internationale
referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care România este parte;
c) reprezinta statul în relatia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai
constructiilor din zonele cu patrimoniu arheologic si din zonele în care se
evidentiaza descoperiri arheologice;
d) elibereaza autorizatia de sapatura arheologica sistematica, prin compartimentul
sau de specialitate, în urma consultarii Comisiei Nationale de Arheologie;
e) elibereaza autorizatiile de diagnostic, sapatura arheologica preventiva si
supraveghere arheologica, prin compartimentul sau de specialitate, în conditiile
prezentei ordonante;
f) actualizeaza standardele si procedurile arheologice si urmareste respectarea
acestora si a Regulamentului sapaturilor arheologice din România;
g) instituie, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, modelele stampilelor, ale
cererilor de autorizatie, ale autorizatiilor, certificatelor, avizelor si fiselor tehnice
necesare cercetarii arheologice;
h) elaboreaza metodologia de planificare, executare si control privind sapaturile
preventive, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) elaboreaza metodologia de selectare a proiectelor arheologice în vederea
finantarii;
j) stabileste un sistem de norme, pe baza caruia se realizeaza devizele estimative
si un model de contract pentru fiecare tip de cercetare arheologica, ce se
aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
k) administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic national;
l) administreaza baza de date cuprinzând Registrul arheologilor si asigura
actualizarea acestuia;
m) finanteaza sau cofinanteaza, împreuna cu autoritatile si institutiile publice, cu
persoanele fizice ori juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului
arheologic, conform strategiei proprii în acest domeniu;
n) asigura editarea si publicarea anuala de catre Comisia Nationala de Arheologie
a Cronicii cercetarilor arheologice, precum si a altor publicatii de specialitate;
o) organizeaza si finanteaza anual sesiunea nationala de rapoarte arheologice.
OG 43/2000 republicata 9/16
Art. 13
Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor îndeplinesc, în
domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atributii:
a) urmaresc respectarea autorizatiei de sapatura arheologica, a Regulamentului
sapaturilor arheologice si a standardelor si procedurilor arheologice în unitatea
administrativ-teritoriala de competenta;
b) avizeaza, pe baza referatelor de specialitate, lucrarile ce urmeaza sa fie
efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator;
c) asigura supravegherea de specialitate a lucrarilor la care au fost consemnate
descoperiri arheologice întâmplatoare, declansând, dupa caz, procedurile de
clasare prevazute de lege;
d) emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, conform prevederilor
prezentei ordonante;
e) anunta politia si jandarmeria cu privire la fiecare descoperire întâmplatoare, asa
cum este ea definita în prezenta ordonanta, în vederea organizarii pazei si/sau
a supravegherii zonei respective.
Art. 14
(1) Comisia Nationala de Arheologie functioneaza ca organism stiintific de
specialitate, fara personalitate juridica, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului
arheologic, pe lânga Ministerul Culturii si Cultelor.
(2) Comisia Nationala de Arheologie este formata din specialisti în domeniu, care îsi
desfasoara activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum si în alte
institutii.
(3) Comisia Nationala de Arheologie propune aprobarea, prin ordin al ministrului
culturii si cultelor, a programelor nationale de cercetare, a metodologiilor, a
normativelor si a reglementarilor tehnico-stiintifice din domeniul cercetarii
arheologice.
(4) Comisia Nationala de Arheologie are 21 de membri si functioneaza în
conformitate cu regulamentul sau de organizare si functionare, aprobat prin ordin al
ministrului culturii si cultelor.
(5) Functionarea Comisiei Nationale de Arheologie este asigurata de Ministerul
Culturii si Cultelor.
(6) Secretarul Comisiei Nationale de Arheologie este numit prin ordin al ministrului
culturii si cultelor din cadrul compartimentului de specialitate din structura Ministerului
Culturii si Cultelor.
Art. 15
(1) Componenta nominala a Comisiei Nationale de Arheologie este aprobata prin
ordin al ministrului culturii si cultelor, dintre specialistii în domeniu, propusi în
conformitate cu prevederile prezentului articol.
(2) Membrii Comisiei Nationale de Arheologie au un mandat de 4 ani, care poate fi
reînnoit consecutiv o singura data, si sunt propusi conform metodologiei stabilite prin
ordin al ministrului culturii si cultelor, de catre:
a) Comisia Nationala de Arheologie;
OG 43/2000 republicata 10/16
b) Academia Româna, prin institutele sale de specialitate;
c) facultatile si institutele de cercetare de specialitate din domeniul
învatamântului;
d) Ministerul Culturii si Cultelor;
e) muzeele si asociatiile profesionale în domeniu, conform metodologiei stabilite
prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(3) Presedintele Comisiei Nationale de Arheologie este propus ministrului culturii si
cultelor de catre membrii acesteia prin vot secret si are, la data alegerii sale, un
mandat de 4 ani.
(4) Ministrul culturii si cultelor aproba prin ordin propunerea Comisiei Nationale de
Arheologie cu privire la presedintele acesteia sau o poate respinge, motivat, o singura
data. Daca prin votul a doua treimi din numarul membrilor sai Comisia Nationala de
Arheologie îsi mentine propunerea initiala, ministrul culturii si cultelor are obligatia sa
o aprobe prin ordin. Daca nu sunt întrunite cele doua treimi, ministrul culturii si
cultelor solicita Comisiei Nationale de Arheologie o noua propunere.
Art. 16
Comisia Nationala de Arheologie are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza strategia nationala în domeniul cercetarii arheologice;
b) propune avizarea planului anual al cercetarilor arheologice sistematice din
România;
c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheologica;
d) propune avizarea normelor si metodologiilor din domeniul cercetarii
arheologice;
e) elaboreaza metodologia de atestare a institutiilor care au dreptul de a efectua
cercetari arheologice, în vederea evitarii oricarui conflict de interese;
f) elaboreaza si actualizeaza Regulamentul sapaturilor arheologice;
g) analizeaza solicitarile cu privire la eliberarea autorizatiilor de sapaturi
arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finantare;
h) elaboreaza metodologia de clasare a siturilor arheologice în Lista monumentelor
istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) propune clasarea siturilor arheologice;
j) stabileste criteriile si avizeaza atestarea specialistilor si expertilor din domeniul
cercetarii arheologice, înscrisi în Registrul arheologilor;
k) propune avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, care
cuprind situri arheologice clasate în categoria A a Listei monumentelor istorice
sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea si
delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
m) formuleaza prioritatile cercetarii arheologice în vederea alocarii sumelor
necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor,
conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
n) propune Ministerului Culturii si Cultelor sau autoritatilor administratiei publice
locale achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
OG 43/2000 republicata 11/16
o) analizeaza contestatiile din domeniul sau de competenta;
p) propune avizarea programelor de pregatire a specialistilor si a planurilor de
specializare în domeniul cercetarii arheologice;
q) reprezinta România în cadrul organismelor internationale de specialitate
similare;
r) propune avizarea proiectelor cercetarilor arheologice efectuate de misiunile
arheologice române pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de
colaborare cu parteneri straini privind cercetari arheologice din România;
a) s) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes
prioritar;
s) îndeplineste si alte atributii din domeniu, în conditiile legii.
Art. 17
(1) Repertoriul arheologic national este administrat de Ministerul Culturii si Cultelor,
potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(2) Institutul de Memorie Culturala asigura administrarea bazelor de date privind
inventarierea informatizata a patrimoniului arheologic, prin Repertoriul arheologic
national.
(3) Toate drepturile asupra datelor privind patrimoniul arheologic apartin de drept
Ministerului Culturii si Cultelor, care reglementeaza modul lor de utilizare.
(4) Repertoriul arheologic national cuprinde date stiintifice, cartografice,
topografice, imagini, planuri, precum si orice alte informatii privitoare la:
a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential
arheologic cunoscut si necercetat, precum si zonele al caror potential arheologic
devine cunoscut întâmplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice
preventive;
b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în
curs de desfasurare cercetari arheologice;
c) informatii stiintifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la
monumentele istorice prevazute la lit. a) si b);
d) situri arheologice distruse sau disparute.
Art. 18
Monumentele, ansamblurile si siturile arheologice clasate în Lista monumentelor
istorice, în grupa A sau B, se înscriu si în Repertoriul arheologic national.
CAPITOLUL IV: Atributiile autoritatilor administratiei publice locale în
domeniul patrimoniului arheologic
Art. 19
În vederea protejarii patrimoniului arheologic si a respectarii prevederilor legale în
acest domeniu autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
OG 43/2000 republicata 12/16
a) coopereaza cu organismele si institutiile publice cu responsabilitati în domeniul
protejarii patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare si respectarea
masurilor si deciziilor acestora;
b) asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetarilor
arheologice sistematice sau preventive si a descoperirilor arheologice
întâmplatoare, aflate în domeniul public ori privat al unitatilor administrativteritoriale
respective, alocând resurse financiare în acest scop;
c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru
finantarea cercetarii si punerea în valoare a descoperirilor arheologice;
d) finanteaza cercetarea arheologica în vederea descarcarii de sarcina arheologica
a terenurilor pe care se efectueaza lucrari publice pentru care sunt ordonatori
principali de credite, prevazând distinct sumele necesare în acest scop, potrivit
prevederilor prezentei ordonante;
e) cuprind în programele de dezvoltare economico-sociala si urbanistica, respectiv
de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului
arheologic;
f) aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, în
conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si
elaboreaza sau modifica astfel de documentatii în scopul stabilirii de masuri de
protejare a patrimoniului arheologic evidentiat întâmplator ori ca urmare a
cercetarilor arheologice preventive, potrivit legii;
g) elibereaza autorizatia de construire si desfiintare numai pe baza si în
conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor, pentru lucrari în zone cu
patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, descoperit întâmplator sau de
interes arheologic prioritar;
h) colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si
Cultelor, transmitând acestora informatii actualizate cu privire la cererile de
autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat;
i) precizeaza în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu
patrimoniu arheologic reperat;
j) iau masurile administrative corespunzatoare si notifica proprietarilor si titularilor
de drepturi reale asupra imobilelor obligatiile ce le revin pentru prevenirea
degradarii descoperirilor arheologice întâmplatoare.
Art. 20
În domeniul protejarii patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ de
competenta, primarul are urmatoarele atributii specifice:
a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de
construire sau de desfiintare de constructii, în situatia descoperirii de vestigii
arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare,
anunta în cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii
si Cultelor si organizeaza paza descoperirilor arheologice întâmplatoare;
b) elibereaza autorizatia de construire sau de desfiintare, numai pe baza si în
conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii si Cultelor, pentru
lucrarile din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum si pentru lucrarile
din zonele cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator;
c) asigura paza si protectia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publica,
OG 43/2000 republicata 13/16
aparute ca urmare a cercetarilor sistematice sau preventive, semnalând de
urgenta serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor orice
nerespectare a legii.
CAPITOLUL V: Zone de interes arheologic prioritar
Art. 21
(1) Dezvoltarea durabila a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de
interes national; protejarea si punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste
zone sunt, în conditiile legii, cauza de utilitate publica.
(2) Finantarea cercetarii arheologice, a conservarii, restaurarii si punerii în valoare
a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin
bugetul alocat Ministerului Culturii si Cultelor.
(3) Cheltuielile necesare în vederea elaborarii planurilor de management, a
cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii si punerii în valoare a siturilor din
zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, în conditiile
legii, din bugetele autoritatilor administratiei publice locale pe al caror teritoriu se afla
aceste situri.
Art. 22
(1) Autoritatile administratiei publice locale pe al caror teritoriu se gasesc zone de
interes arheologic prioritar au obligatia de a prevedea masuri administrative si tehnice
pentru protejarea patrimoniului arheologic si punerea sa în valoare prin integrarea
acestuia în planurile de dezvoltare economica, sociala si teritoriala a localitatilor.
(2) Autoritatile prevazute la alin. (1) au obligatia sa prevada în bugetele proprii
fondurile necesare pentru:
a) elaborarea si, dupa caz, modificarea documentatiilor de urbanism si amenajare
a teritoriului, în vederea protejarii si punerii în valoare a patrimoniului
arheologic;
b) elaborarea reglementarilor speciale de protectie în zona;
c) marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar si informarea publicului
cu privire la regimul special de protectie a zonei.
(3) Pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si pentru elaborarea documentatiilor
prevazute la alin. (2) autoritatile administratiei publice locale pot beneficia de
transferuri cu destinatie speciala din bugetul de stat, în conditiile legii, precum si de
cofinantare de la bugetul ministerelor implicate.
(4) Avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele
de interes arheologic prioritar se face de catre Ministerul Culturii si Cultelor.
Art. 23
(1) Proprietarii si titularii dreptului de administrare si ai altor drepturi reale asupra
imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligatia
de a permite accesul personalului autorizat de Ministerul Culturii si Cultelor în vederea
cercetarii arheologice si protejarii patrimoniului arheologic si de a asigura masurile de
OG 43/2000 republicata 14/16
protectie si paza a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.
(2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul
arheologic national, în conditiile prevazute la art. 22, proprietarii sau arendasii,
persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptatiti la plata unor despagubiri
pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor
arheologice pentru perioada în care se desfasoara acestea, în cuantumurile si în
conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarâre a Guvernului.
(3) Despagubirea pentru venitul agricol nerealizat se plateste persoanei îndreptatite
de catre finantatorul sapaturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii
cercetarii arheologice.
CAPITOLUL VI: Infractiuni si contraventii
Art. 24
Încalcarea dispozitiilor prezentei ordonante atrage, dupa caz, raspunderea civila,
administrativa, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 25
(1) Efectuarea oricaror lucrari care pot afecta siturile arheologice, în absenta
certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a
monumentelor istorice si se pedepseste potrivit prevederilor legii penale.
(2) Echipa de cercetatori care îsi desfasoara activitatea într-o localitate are obligatia
de a salubriza locul în timpul si la finalizarea lucrarii.
Art. 26
(1) Accesul cu detectoare de metale si utilizarea lor în zonele cu patrimoniu
arheologic, fara autorizarea prealabila prevazuta la art. 5 alin. (13), constituie
infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani si confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 27
(1) Comercializarea detectoarelor de metale fara autorizatia prevazuta la art. 5
alin. (10) constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani si
confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseste.
Art. 28
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum
urmeaza:
a) desfasurarea, fara autorizatia emisa în conditiile prezentei ordonante, de
cercetari arheologice, precum si a oricaror alte activitati care afecteaza
integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amenda
OG 43/2000 republicata 15/16
de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) neanuntarea descoperirilor arheologice prevazute la art. 4 alin. (2), de catre
titularul autorizatiei de cercetare, cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei;
c) neanuntarea de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (4), în termenul
stabilit de prezenta ordonanta, a descoperirilor arheologice întâmplatoare, cu
amenda de la 2.000 lei la 50.000 lei si confiscarea bunurilor descoperite;
d) încalcarea prevederilor art. 7 lit. a) si b), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000
lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii si Cultelor sau emiterea autorizatiei
de construire în absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de
desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amenda de la 10.000
lei la 50.000 lei;
f) neîndeplinirea atributiilor prevazute la art. 13 lit. a) si c), cu amenda de la
2.000 lei la 10.000 lei;
g) detinerea de detectoare de metale, fara autorizatia prevazuta la art. 5 alin.
(10), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
h) detinerea de detectoare de metale, fara avizul prevazut la art. 5 alin. (12), cu
amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
i) încalcarea prevederilor art. 9 alin. (1) si ale art. 23 alin. (1), cu amenda de la
5.000 lei la 25.000 lei.
(2) Cuantumul amenzilor prevazute la alin. (1) se actualizeaza prin hotarâre a
Guvernului.
Art. 29
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac, dupa caz, de catre:
a) specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor;
b) împuternicitii Ministerului Culturii si Cultelor;
c) inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Constructii;
d) organele de politie, care au si obligatia de a da curs oricaror solicitari în
exercitarea atributiilor personalului prevazut la lit. a)-c).
(2) Contraventiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a), b) si i) se constata, iar
sanctiunea se aplica de catre specialistii serviciilor publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii si Cultelor, de catre primar, respectiv de primarul general al
municipiului Bucuresti, sau de presedintele consiliului judetean, precum si de catre
împuternicitii acestora.
Art. 30
Contraventiilor prevazute la art. 28 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 28 si 29.
Art. 31
(1) Desfiintarea, distrugerea partiala sau degradarea siturilor arheologice care sunt
OG 43/2000 republicata 16/16
monumente istorice se sanctioneaza conform legii penale.
(2) În cazul degradarii acestora se aplica si masura corelativa a obligarii
faptuitorului la refacerea partilor de constructie degradate, pe baza avizului
organismelor de specialitate prevazute în prezenta ordonanta.
Art. 32
Neanuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire ori de
desfiintare constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani
sau cu amenda de la 4.000 lei la 80.000 lei.
NOTA:
1. Reproducem mai jos prevederile art. II si III din Legea nr. 258/2006 pentru
modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia
patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes
national, care nu sunt încorporate în textul republicat al Ordonantei Guvernului nr.
43/2000:
"Art. II
Pentru aplicarea principiului conservarii integrate a patrimoniului arheologic si pentru
integrarea în politicile nationale si locale de protejare a mediului, Ministerul Culturii si
Cultelor elaboreaza, împreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si cu
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, în termen de 90 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, Metodologia aprobarii cercetarilor arheologice din
zonele naturale protejate si parcurile nationale si naturale, care se aproba prin ordin
comun al celor trei ministri si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. III
Prima lista cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborata în cel mult
6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi."
_______
*) Republicata în temeiul art. IV din Legea nr. 258/2006 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului
arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, publicata
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 12 iulie 2006, dându-se textelor
o noua numerotare.
Ordonanta Guvernului nr. 43/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 378/2001, a fost republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352
din 26 aprilie 2005.
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 951 din data de 24 noiembrie 2006.



Niciun comentariu despre subiectul „OG 43/2000 republicata 1/16 ORDONANTA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.