NEWS

EXCLUSIV

Comori din Romania

Comori internationale

Comori ascunse in ape

Detectoare de metale

Un cuplu a descoperit o comoară într-o pădure din Vâlcea

Un cuplu a descoperit o comoară în pădurea din localitatea Bujoreni, județul Vâlcea. Cei doi, soț și soție, au gasit peste 2 kilograme de monede din argint, vechi de aproape 2300 de ani, cu ajutorul unui detector de metale.


Comoara este formata din 179 de monede din argint, ce erau ingropate intr-un vas din lut. Dintre acestea, 178 piese sunt tetradragme dacice ( copii dupa moneda macedoneana din vremea lui Filip al II-lea) si o drahmă, probabil din vremea lui Alexandru cel Mare.



In zona localitate nu există niciun drum dacic sau cetate dacică, asadar probabil monedele au fost ingropate pentru protectie temporara, dar nu au mai fost recuperate pâna când cei doi descoperitori, care au dorit sa isi pastreze anonimatul, le-au regăsit.


Tetradrahmele sunt de tip Prundu-Jiblea ( în acele două localități au mai fost descoperite astfel de tezaure monetare), dar comoara de la Bujoreni este una compacta, cu aproximativ acelasi tip de moneda, spre deosebire de cele 3-4 tipuri de moneda ( tipul Prundu-Jiblea, tipul Adâncata ) din tezaurele anterioare gasite in acele localitati mentionate.


Cele 178 tetradrahme au pe avers reprezentat pe Filip al II-lea Macedoneanul, iar pe revers este fie Călărețul Olimpic, fie Călărețul Trac.


Comoara a fost predata muzeului. Directorul Muzeului Judetean Vâlcea, Claudiu Tulugea, a declarat că "moneda singulară este inscripționată, iar acest lucru reprezintă un fapt deosebit, celelalte 178 de monede fiind unitare ca formă și dimensiune. Este de menționat faptul că astfel de tezaure monetare de asemenea dimensiuni nu găsim decât în Oltenia de Nord”.


Dupa ce valoarea tezaurului va fi stabilită de către experţi, cei care l-au descoperit ar trebui sa primeasca, conform legii, minim 30 % din aceasta sumă.

Un doljean a descoperit cu detectorul de metale diverse artefacte celtice

Dan Cioclea, un localnic in vârstă de 56 de ani, din comuna Desa, judetul Dolj, a gasit pe malul Dunării, la cativa kilometri distanță de localitate ( în zona punctului „Balta Lunguliţa” ), în data de 14 ianuarie 2015, doua morminte ale unor razboinici celti incinerați, impreună cu o sabie in teacă (îndoită ritual), două suliţe, un vârf de lance si un intrument de barbierit ( un fel de lamă ), cu ajutorul unui detector de metale, după doar 10 minute de detecție, a anunțat Jurnalul.ro.

Sursă compilație foto: adevărul.ro and dcnews.ro.
Doljeanul a declarat că reacția sa a fost una obișnuită si că știa dinainte că sunt obiecte mari, dar nu a continuat săpăturile, din cauză că se înserase. Însă a anunțat autoritățile, care au declarat locația sit arheologic, cu interdicția de a efectua detecții si săpături pe o raza de 50 metri, pe perioadă de 12 luni.

Artefactele au ajuns la Muzeul Olteniei, unde arheologii le-au cercetat, ajungand la concluzia că armele au aparținut unor războinici din tribul Scordiștilor, ce au poposit in peninsula Balcanica din anii 300 i.Hr.

Sursă foto: ziarulolteniei.ro

Scordiscii au fost de origine celtică și s-au alăturat populațiile indigene din iliri și traci, mai ales in Croația și Serbia, în valea inferioară a râului Sava. Au luat contact de mai multe ori cu romanii in secolul al II-lea î.Hr ( o parte dintre scordisci au migrat și în Dacia, unde au dus chiar lupte, fiind aliați cu dacii ), înainte de a fi "absorbiti" la începutul secolului I.

Descoperirile de acest gen sunt atribuite grupului cultural Padea-Panaggiurski Kolonii cunoscut mai mult din descoperiri funerare, necropole tumulare la sud de Dunăre şi plane la nord de fluviu. Datorită caracteristicilor inventarului funerar s-a putut determina că acest grup cultural cuprinde în special războinici călăreţi având o unitate de grup şi un stil de luptă identic, utilizând aceeaşi panoplie de arme şi tehnici de luptă. Echipamentul defensiv de luptă include scuturi, şi câteodată cămăşi de zale sau coifuri iar ca arme ofensive aveau în principal spadele lungi de tip La Tène (aşa zisele de tip celtic), lănci de tipul cu nervură mediană şi cuţite curbe. Astfel de arme au mai fost descoperite şi în alte localităţi din Oltenia, la Padea, Cetate, Corlate şi chiar la Desa, în alt punct, „Castraviţa”, în perioada 2011-2014, unde Muzeul Olteniei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, desfăşoară cercetări arheologice sistematice, anunță Ziarul Olteniei.

Descoperitorul trebuie să primească minim 30% din valoarea artefactelor, insă aceasta nu a fost stabilită, arheologii precizand că va fi necesar să apelezi la experți din străinătate pentru evaluare, timp de 18 luni rămânând in.

Dan Cioclea, care este agricultor, a mai descoperit ulterior alte piese, insă a primit de la oamenii legii un avertisment pentru că nu a respectat legea cu declararea obiectelor găsite în 72 de ore. „Persoanele care găsesc astfel de obiecte sunt obligate să anunţe descoperirea obiectelor respective în 72 de ore. Doljeanul le-a găsit pe data de 26 ianuarie, însă s-a prezentat la poliţie pe data de 30 ianuarie. Din această cauză a primit un avertisment“, a declarat purtătorul de cuvânt din cadrul Inspectoratului de poliţie al Judeţului Dolj pentru Adevarul.ro, care a mai precizat că Dan Cioclea spune că este nevinovat şi nu a încălcat legea. „Vreau să îmi retragă avertismentul. Eu am respectat lege“, a spus descoperitorul pentru sursa citată.

Contactat de Gândul, Dan Cioclea a spus că în urmă cu un an a obţinut autorizaţia pentru folosirea unui detector de metale şi de atunci a căutat comori ascunse, dar că totul a pornit de la o neînţelegere. „Eu am două descoperiri, una am făcut-o în ianuarie. Când m-am dus la primărie era închis, că era ora 17.00. M-am dus a doua zi şi secretarul mi-a zis că era 26, eu n-am verificat, dar era 28 ianuarie. Aşa că nu am întârziat. Eu sunt de bună credinţă. Vreau să mi se respecte drepturile. Pentru asta depun contestaţie la primărie pentru avertisment”, a spus Dan Cioclea.

Arheologii au precizat că restul obiectelor vor fi recuperate în vara aceasta, prin săpături arheologice ce vor demara în zonă.

O comoară veche de 2300 ani, descoperită într-o peșteră

Atunci când planifici un itinerar pentru o vacanță, probabil că nu pui pe lista de obiective turistice și pe acela de "a face o descoperire arheologică". Însă doi turisti din Israel au descoperit un tezaur vechi de 2300 de ani, datând din timpul domniei lui Alexandru cel Mare.


Reuven Zachai si fiul său Chen, precum și prietenul lor Lior Hiloni sunt membri ai Clubului de Speologie din Israel. Ei au vizitat o peșteră cu stalactite din nordul Israelului pentru a o cerceta înainte de introducerea in circuitul vizitat de ceilalți membri ai clubului. In peșteră, Chen a observat un obiect strălucitor care nu era tipic pentru pesteri pe care le explorase inainte.

Cei trei bărbați au descoperit apoi două monede vechi din argint, despre care experții cred au fost bătute în timpul domniei lui Alexandru cel Mare. După descoperirea monedelor, exploratorii pesterii au gasit de asemenea bijuterii din argint, inclusiv cercei, brătări si inele, precum și obiecte din cupru.

Comoara probabil a fost initial depozitata intr-o pungă de pânză si a fost ascunsa în speranța unor zile mai bune. Speologii au anuntt descoperirea lor la Autoritatea pentru Antichitati, care a trimis specialisti să examineze noul sit arheologic.

Sceptrul măciucă de la Șard, Alba

Sceptrul măciucă din piatră, vechi de 6000 de ani, care a fost donat in anul 1984 de catre un localnic din satul Șard (comuna Ighiu, Alba), este expus incepand cu 3 martie 2015 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.


Sceptrul, care are 4 protuberanţe conice și era prins pe mâner din lemn, face parte dintr-o categorie de artefacte extrem de rare în întreg spaţiul Europei de Sud-Est și a fost gasit, conform declaratiei descoperitorului, atunci cand săpa o fântână in curtea casei sale.

Astfel de sceptre măciuci erau folosite mai ales în perioada eneolitică şi în epoca bronzului, intre Orientul Apropiat și Europa de Est, dar fiind prezent mai ales nordul si vestul Mării Negre. Artefactul de la Șard este cel mai vestic de acest tip din Europa Continentală.

A fost descoperită cripta păzitorului templului lui Amun

Ministerul de Antichități din Egipt a anuntat că arheologii americani au descoperit un mormânt vechi de 3.000 de ani, cu pereți frumos pictați, aparținând unei nobil care s-a ocupat de paza templului antic al divinității Amun.


Declarația emisă marți precizează ca mormântul a fost descoperit în apropiere de orașul Luxor ( la 700 km distanta de sudul Cairo ) si dateaza din timpul Dinastiei a XVIII-a ( 1543 -1292 î.Hr. ), una dintre cele mai renumite dinastii antice din Egipt. Numele nobilul era Amenhotep.

Ministrul de Antichități Mamdouh el-Damaty a precizat că mormântul conține "scene uimitoare cu culori luminoase", pictate pe pereți, asa cum se observa si in fotografiile distribuite de către ministerul egiptean. El spune că scenele prezinta pe proprietarul mormântului și soția sa, precum și scene din viața de zi cu zi, cum ar fi de vânătoare.


Ministerul precizeaza că mormântul a fost descoperit de către echipa de cercetare Centrului american, insa nu a precizat data cand a fost facuta descoperirea.

Mormântul in forma de T a fost vandalizat in timpuri stravechi, iar numele si titlurile posesorului, scene si alte hieroglife și texte au fost șterse intentionat, fara a se stii motivul acestor actiuni.

11 monede dacice au fost descoperite lânga Râmnicu Sărat

11 monede dacice rare au fost descoperite lânga Râmnicu Sărat și au fost predate Muzeului Judetean Buzău. Monedele sunt in curs de evaluare, sunt din argint și au fost găsite la adâncimea de 10-20 cm, cu ajutorul unui detector de metale White. Probabil monedele sunt drahme getice de tip Dumbrăveni, dar așteptăm opinia specialiștilor.





Articolul va fi completat când vom avea informații și fotografii suplimentare. Multumim colegului de hobby J. Coinmaster, descoperitorul acestui tezaur, care ne-a trimis informatiile și imaginile, prin pagina de Facebook a comunității Harta Comorii.

A fost descoperită o comoară din Epoca Bronzului

A fost anunțată descoperirea unui tezaur din Epoca târzie a Bronzului, comoara având o vechime de 3000 de ani. Aceasta a fost gasită in Marea Britanie de catre un detectorist de metale si include un inel de aur pentru păr și un cercel pentru ureche, precum si mai multe bucăți de bronz, care reprezintă o forma timpurie a monezilor.


Inca nu a fost stabilită o valoare financiară a comorii, dar piese oarecum similare au fost vândute in trecut cu zeci de mii de lire sterline bucata.

Descoperirea evidențiază inca o data valoarea in Epoca Bronzului a unor metale cum este aurul, cuprul și bronzul în calitate, care era utilizate în tranzacționarea de mărfuri.


Adam Gwilt, curator principal la sectia de preistorie a muzeului national Wales, a precizat: "Acest inel pentru păr este realizat cu măiestrie din aur și a fost probabil purtat de un bărbat sau o femeie cu mare importanta în cadrul comunității sale."

Piesele tezaurului au fost ingropate impreuna, dar de-a lungul anilor artefactele au fost împrăștiate prin mișcările solului, fiind descoperite la câțiva metri distanță unele de altele.

2000 de monede din aur, descoperite în adâncurile mării

Una dintre cele mai mari comori formate din monede de aur, descoperite în Israel, a fost găsita acum cateva săptămâni pe fundul Mării Mediterane, în portul vechi din Parcul Național Caesarea, a anuntat astazi Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA).



Un grup de scafandri de la un club de scufundări din port a anuntat descoperirea la IAA, iar apoi oficialii apoi a mers cu scafandrii la locația mentionata si cu ajutorul unui detector de metale au descoperit aproape 2.000 de monede de aur din perioada Fatimid ( secolul IX-X ), de diverse tipuri ( de exemplu un dinar, o jumătate de dinar și un sfert de dinar), de diferite dimensiuni și greutati.


Kobi Sharvit, director al Unității de Arheologie Marină a Autorității pentru Antichități din Israel a spus că este vorba probabil despre un naufragiu care a avut loc în apropierea locatiei descoperirii, posibil o ambarcatiune oficiala de trezorerie, ce transporta comoara după colectarea impozitelor. Sharvit a declarat că este posibil ca monedele sa fii fost menite să plătească salariile garnizoanei militare Fatimid, care a fost staționata în Caesarea, fie provin de pe o navă comercială mare.


Sharvit a declarat că scafandrii, Tzvika Feuer, Kobi Tweena, Avivit Fishler, Yoav Lavi și Yoel Miller au dovedit ca sunt cetățeni model, anuntand autoritatile despre descoperirea comorii.

"Ei au descoperit aurul, dar au și o inimă de aur, fiindcă isi iubesc țara și istoria", a spus acesta.


Autoritatile au mentionat ca primele monede expuse din tezaur sunt un sfert de dinar, bătute în Palermo, Sicilia, în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Insa cele mai multe dintre monedele descoperite aparțin lui Fatimid Al-Hakim (996-1021) și fiului său, Al-Zahir (1021-1036), și au fost bătute în Egipt și Africa de Nord.



Robert Cole, un numismat expert, a declarat că monedele sunt într-o stare excelentă de conservare și, în ciuda faptului că au stat pe fundul mării aproximativ o mie de ani, nu au nevoie de nici o intervenție de curățare sau de conservare in laborator.


Mai multe dintre monedele găsite au fost îndoite și prezintă urme de mușcături de dinti, dovadă că erau fizic inspectat de către viitorii proprietari sau de catre comercianții.

Un căutător de comori fugar, care a găsit o comoară de sute de milioane de dolari, a fost arestat

Un cautator de comori aflat într-o bătălie juridică asupra uneia dintre cele mai mari comori subacvatice din istoria americană a fost arestat în Florida, după mai mult de doi ani de fugă.

Marshals Service din SUA l-a arestat marti pe cautatorul de comori la un hotel Hilton din West Boca Raton, a declarat Brian Babtist, un inspector senior în biroul agenției din Columbus, Ohio. Un mandat de arestare civil federal a fost emis pentru el în 2012, pentru că nu a dorit să apară la o audiere importanta la tribunal.

Autoritățile l-au catalogat pe cautator ca pe "unul dintre fugarii cei mai inteligenti pe care i-a urmarit vreodată Marshals SUA",

Thompson a făcut istorie în anul 1988, când a găsit scufundat vasul S.S. Central America, cunoscut de asemenea sub numele de nava de aur. La momentul respectiv, cautatorul de comori și echipajul său au gasit mii de lingouri și monede de aur.


O parte dintre acestea au fost ulterior vandute unui grup care avea afaceri cu aur, pentru suma de aproximativ 50 milioane dolari.

Cei 161 de investitori care au plătit 12,7 milioane dolari pentru a finanța găsirea navei scufundate nu au primit nimic. Doi dintre acestia au dat în judecată cautatorii, iar bătălia juridică este în curs de desfășurare.

Cautatorul de comori a ramas in anul 2006 la un conac din Vero Beach, Florida. Șase ani mai târziu, după ce a fost emis mandatul de arestare, descoperitorul comorii a dispărut.

Când îngrijitorii proprietății au cautat in conac, ei au gasit telefoane mobile cu cartele preplatite de unică folosință și pachete bancare de 10.000 dolari împrăștiate, împreună cu un extras de cont care arată un sold 1 milion dolari.

Nava S.S. Central America avea 21 de tone de aur din minele din California, atunci când s-a scufundat în anul 1857, în largul coastei din Carolina de Sud.


Potrivit plângerii penale, firma cautatorului de comori a gasit monede de aur și lingouri în valoare totala de până la 400 milioane dolari, chiar daca rapoartele anterioare estimasera recuperarea la doar 40 milioane de dolari. Cautatorul de comori a refuzat sa declare unde este ascuns aurul ramas.

Disclaimer

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.





 
Copyright © 2010-2015 HARTA COMORII.