NEWS

EXCLUSIV

Comori din Romania

Comori internationale

Comori ascunse in ape

Detectoare de metale

Harta comorii și povestea căutării tezaurului de la Baia de Aramă

Pe 12 noiembrie 2013 izbucnește un urias scandal, într-un loc dedicat rugăciunii si păcii sufletești: curtea unei mănăstiri. Miza războiului este aurul, foarte mult aur, un tezaur imens îngropat acum trei secole de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. Tezaurul, dacă exista si ar fi fost descoperit, ar fi reprezentat una dintre cele mai mai comori din lume. Cel putin aceasta sperau arheologii si cautatorii de comori să descopere sub Biserica Sfinții Voievozi din Baia de Aramă.

"Sa nu spui niciodată "niciodată". Nu putem pretinde că știm totul despre Brâncoveanu. In teorie nu putem exclude că ar exista acolo un tezaur ascuns. Trebuie sa elucidăm chestiunea. Aurul îți ia mințile. Mai ales când aurul devine p legendă, îți poate întuneca judecata", declara Ministrul Culturii, Daniel Barbu.

Goana dupa tezaurul ascuns începe în anul 1997, când sute de persoane iau cu asalt zona, auzind de la alții ca s-ar săpa după o comoară. Incidentul este confirmat de către polițiști. Un subcomisar de la Poliția Mehedinți a precizat că "au încercat să sape sub altarul bisericii, dar apoi altarul a fost betonat", când Poliția intervenit.

Dar Baia de Aramă nu s-au liniștit, din cauză că respectivele căutări au fortificat legenda comorii.

În anul 2008, un reporter aude povestea si purcede sa găsească adevarul. Astfel, acesta află că totul ar fi pornit de la unul sau mai multe documente, descoperite in anul 1996, în timpul lucrărilor la altarul bisericii.


Documentul se afla intr-o cutie neagră de tablă, alaturi de alte documente. La un moment, documentele ar fi ajuns la un avocat al aparării, care le-a xeroxat, apoi le-a predat înapoi, cand a fost solicitată aceasta.


Dacă originale există si copiile sunt dupa documente autentice, acestea ar fi cu adevarat explozive, fiindca sunt semnate chiar de către Constantin Brâncoveanu. În document se vorbește despre un tezaur pe care domnitorul l-ar fi ascuns la Baia de Aramă.

Actul este împărțit în patru scrieri, dintre care una pare să fie un testament redactat în limba română, dar cu litere chirilice.

Cu Mila lui Dumnezeu, eu, Basarab Voievodul Constantin Brâncoveanu, Domn al Țării Românești, azi leatul 1703, împreună cu Starostele băieșilor Milco Băiașul si cu Banul Olteniei, Constantin Brăiloiu, am hotărât, în Băiașa de Sud, Cornet, la hotarul Bulbei, să îngropăm, de la Crucea Sfântului Altar, la patru picioare, un cazan și mai jos Visteria Domnească și nimeni să nu îndrăznească să tulbure decât în folosul monastirii. Am scris aceasta în taină în luna maiu, ziua a saptea, 1703 și încă blestem am pus, din porunca mea, cu mila lui Dumnezeu Domn, eu, Basarab boierul.

Documentul are semnăturile celor care l-au redactat, iar sigiliul, studiat după copiile xerox, a fost declarat autentic de către specialiști.

A doua parte a documentului este o schiță, care pare sa indice că sub mânăstire s-ar găsi o grotă, iar în grotă ar fi aurul.


Un căutator de comori din zonă spune că a descifrat inventarul comorii, printre care s-ar găsi 10 lăzi de aramă umplute cu ducați, 3 gropi cu galbeni ( 99 de poveri) astupate cu var, argintărie, arme, 3 butoiașe (unul cu 3 cutii cu odoare mânăstiresti, al doilea gol, dar cu o capcană cu otravă, iar al treilea cu arhiva și sigiliu). În total, se crede că tezaurul ar conține 20 de tone de aur.

Documentele ar indica două căi de acces spre comoară.

Una este în interiorul bisericii si este extrem de complicată și periculoasă: trebuie să fie urcată scara ce duce la clopotniță, apoi să se spargă zidul ce duce la intrarea într-un tunel. Apoi trebuie să se străbată acest culoar, care are capcane greu de interpretat si de evitat, marcate pe schiță cu semne care nu au putut să fie descifrate. Urmează alte scări cu țepe ascunse, apoi o mică fereastră sau deschizătură spre o cavitate, iar în aceasta, o ușa blocată cu jug, de fapt intrarea în grota cu comori.

A doua cale de acces ar fi în afara mânăstirii și ar consta într-un tunel săpat în stâncă, aflat la aproximativ 7 metri sub pământ. Cu un semn ciudat este marcată pe schiță locația cazanului cu aur, despre care se vorbeste în asa-zisul testament. Obiectul pare așezat sub altarul bisericii ( sub o lespede ) și ar putea sa fie o momeală amplasată special pentru căutatorii de aur, pentru ca ei să creadă că au descoperit întreaga comoara. La acest cazan s-ar fi încercat să se ajungă în anul 1997.

Lăcașul a fost spart de mai multe ori si diverse persone au săpat ilegal gropi, conform preoților si altor martori. De asemenea, de pe un zid a dispărut și un semn grafic, care apare și pe document, un fel de semnătură secreta, denumită "chirogramă".



Pe 11 noiembrie 2013, după ce au obținut aprobări, arheologii au încercat sa realizeze mai multe cercetari, pentru a lămuri misterul. Dar au întâmpinat probleme, însă au descoperit si dovezi ale săpăturilor ilegale. Arheologii au săpat 3 metri cu excavatorul, apoi au ajuns la stâncă. Din această cauză, au realizat un orificiu cu freza si au ajuns la o cavitate, în care a fost introdusă o camera video.

Apoi au încearcat să realizeze o a doua gaură, dar oblic. Însă la 3 metri foreza s-a blocat, din cauză că au ajuns posibil la o cavitate, după cum credeau arheologii.

Foreza nu a putut să fie extrasă, iar camera video nu poate fi introdusă, deoarece orificul era ocupat de foreză. E posibil ca vârful forezei să fi ajuns la o structură de lemn, credeau arheologii, care au explicat că tipul de foreză folosită forează în stâncă, dar se înfundă în pământ și se blochează în aer, dacă ajunge într-o cavitate sau o grotă, din cauza că îi pică la freză, în virtutea gravitației, capătul flexibil.

Apoi cercetările s-au blocat de asemenea, din cauză că arheologului i s-a facut plângere penală, iar acesta a ajuns pentru câteva ore la Poliție.

Când a revenit si a analizat imaginile din cavitatea la care s-a ajuns prin orificiul de la prima gaura forată, echipa a observat filmate mai multe insecte, la 6,40 metri adâncime. Arheologii au dedus că este posibil ca în pământ să fie o cavitate cu oxigen, cu excepția cazului că insectele au ajuns acolo în timpul lucrărilor.

A doua zi, când se încearca să fie continuată forarea, arheologilor le-a fost interzis accesul. Poliția a declarat ulterior că nu a emis nici un ordin de restricție.

Până la urmă arheologiii au reușit să intre în zona de cercetare, dar a reizbucnit scandalul, care a durat o jumătate de zi.

Arheologii au cedat si au plecat, cu speranța că este o problemă temporară, mai ales autoritatile au spus că autorizația este legală si nu s-a încălcat legea, iar cercetările vor fi continuate.

Însă trei zile mai târziu, datele problemei s-au schimbat: s-a considerat că au fost depășite limitele autorizației și că s-au făcut deteriorări ale lăcașului de cult. Gropile au fost astupate, iar pământul a fost tasat mecanic.

În final, misterul a rămas nedeslușit, iar presupusa comoară, evaluată ca având 20 de tone de aur, nu a văzut lumina zilei.

Nota: Acest articol este un rezumat al unui reportaj video, transcris în mod sintetizat si completat pe alocuri de către Harta Comorii. Mai multe informatii le puteti gasi in reportajul original, cu o durata de 30 minute, realizat de către Antena 3.

Colecție impresionantă de 12 milioane de imagini vechi sau istorice, dintre anii 1500-1922

Nu este o comoară din aur sau argint, dar este cu siguranță o comoară a documentării istorice in imagini: un academician american va crea o bază de date formata din 12 de milioane de imagini istorice, care pot fi reutilizate in mod gratuit. Kalev Leetaru a încărcat deja 2,6 milioane de imagini pe Flickr, intre care se pot efectua si cautări, datorita tag-urilor adăugate automat, iar restul de imagini vor fi adaugate până anul viitor.


Fotografiile și desenele sunt obținute din peste 600 de milioane de cărți din diverse biblioteci, fiind de către organizația Internet Archive.

Accesul la aceste imagini era extrem de dificil, pana la punerea in practica a acestui extraordinar proiect. Kalev Leetaru a declarat proiectul de digitalizare s-a concentrat până acum pe cuvinte și imagini necunoscute.

"Majoritatea bibliotecilor importante si-au digitizat cărțile detinute, dar acestea erau puse la dispozitie ca PDF-uri sau lucrări ce puteau fi cautate ca text. Ei s-au concentrat pe cărți ca o colecție de cuvinte. Actiunea noastra inverseaza fenomenul, concentrandu-se pe imagini. Cele mai multe dintre imaginile din cărțile scanate nu sunt în nici una din galeriile de arta din lume, fiindca originalele sau pierdut cu mult timp în urmă. Întinzându-se pe durata a 500 de ani, biblioteca de imagini arata modul în care lumea s-a schimbat.", a declarat acesta.

Imaginile sunt dintre anii 1500-1922, fiindcă restricțiile privind drepturile de autor s-au anulat pentru aceasta perioada.

Internet Archive a folosit o recunoaștere optică a caracterelor (OCR), program ce analizeaza fiecare din 600 de milioane de pagini scanate, in scopul de a converti fiecare cuvant din imagine în text de căutat. Software-ul a adaugat de asemenea ca legenda, pentru fiecare imagine, și textul din paragrafele imediat precedente și următoare din carte.

Colecția de imagini vechi sau istorice o găsiti dând click AICI.

Au fost descoperite două mari sit-uri arheologice mayașe

În pădurea tropicală din peninsula Yucatan au fost descoperite două mari sit-uri arheologice Maya, de către o expediție arheologică condusă de Ivan Šprajc de la Centrul de Cercetare al Academiei slovene de Științe și Arte. Deși nu sunt situate foarte departe de modernele orașe Xpujil și Zoh Laguna, cele două sit-uri sunt situate în zona de nord, care este depopulată și greu accesibile, în Rezervația Biosferei Calakmul.


Unul dintre cele două site-uri a fost descoperit initial în anul 1970, de către arheologul american Eric Von Euw, care a notat ca a gasit mai multe monumente de piatră și o fațadă extraordinara cu intrare, ce reprezintă fălcile deschise ale monstrului Pământ. Dar rezultatele muncii sale nu au fost publicate.

Despre desenele sale, păstrate în Muzeul de Arheologie și Etnologie Peabody al Universitatii Harvard din SUA, au stiut doar unii specialiști. Insă locatia exacta a site-ului, denumit Lagunita de catre Von Euw, a ramas un mister. În ciuda mai multor încercări de redescoperire, Lagunita a rămas pierduta până acum câteva săptămâni, când a fost redescoperită de catre de Dr. Šprajc și echipa sa.


"Am gasit sit-ul cu ajutorul fotografiilor aeriene. Dar am fost capabili să-l identificam ca Lagunita numai după ce am văzut fațada și monumentele și le-au comparat cu desenele lui Von Euw, pe care renumitul expert Maya Karl Herbert Mayer mi le-a pus la dispoziție", explică Šprajc.

Alte sit-ul arheologic, descoperit în timpul cautarilor, a fost denumit de catre arheologi ca Tamchén, ceea ce înseamnă "fântână adâncă", în limba Maya, aluzie la prezența a peste 30 de chultuns (camere subterane sub formă de sticlă, destinate în mare parte pentru colectarea apei de ploaie), unele dintre ele atât de adânci de 13 m.


Lagunita și Tamchén sunt situate în partea de sud a unui vast teritoriu, neexplorat arheologic, în depresiunile centrale ale Yucatan-ului. Cu excepția Chactún, un mare oraș Maya descoperit de echipa Šprajc în anul 2013, nici un alt sit arheologic nu a fost localizat până în prezent in aceasta zonă, care se întinde pe o suprafata de aproximativ 3000 Km patrati, între așa-numitele regiuni Río Bec și Chenes, ambele cunoscute pentru stilurile caracteristice arhitecturale, în vogă în perioadele clasice târzii (anii 600 - 1000 d. Hr.).


În afară de o curte rotundă și o piramidă templu de aproape 20 metri, zona centrală a sitului arheologic Lagunita are un număr de clădiri masive de tip palat, dispuse în jurul a patru piete principale. Cea mai spectaculoasă caracteristică este o fațadă decorată cu o ușă cu gură de monstru. Reprezentarea gurii căscate ale divinității pământului și fertilitatii sunt simboluri zoomorfe ce caracterizeaza ambele stiluri arhitecturale din Chenes și Río Bec.

"Fațada din Lagunita este foarte bine conservată. Ne-am documentat cu exactitate asupra tuturor detaliilor, folosind tehnica de scanare foto 3D", arată aheologii.

De asemenea, în sit-ul Lagunita au fost descoperite 10 stelae și trei altare, unele dintre ele cu reliefuri bine conservate, inclusiv inscripții hieroglifice.








"Data calendaristica de pe Stela 2 corespunde cu anul 711 d. Hr., sugerând ca Lagunita a înflorit in acelasi timp cu Chactún, care este in apropiere si unde am constatat, de asemenea monumente cu date care se încadrează în secolul al optulea", spune epigrafistul proiectului, Octavio Esparza.

"Judecand dupa dimensiunea arhitecturala și monumentele cu inscripții, Lagunita trebuie să fi fost sediul unui sistem politic relativ puternic, deși natura relației sale cu mai marele oras Chactún, situat la aproximativ 10 km spre nord, rămâne neclară. Importanța Lagunitei este atestată în continuare de o mare densitate de movile de locuit, terase, albarradas (pereți uscate mici) și alte elemente din zona înconjurătoare.

În mod similar, celalalt sit arheologic, denumit Tamchén si situat la aproximativ 6 km nord-est de Lagunita, are mai multe piete înconjurate de clădiri voluminoase, inclusiv un templu piramidă cu un sanctuar destul de bine conservat și o stelă și un altar la baza acestuia, precum și o acropolă cu o curte cu trei temple pe laturile sale.

În timp ce Tamchén pare să fi fost în mare parte contemporan cu Lagunita, ceramica de suprafata indica originea sa in perioada preclasică (aproximativ 300 î.Hr. - 250 d. Hr).


La fel ca și Chactún, Lagunita și Tamchén sunt foarte promitatoare pentru cercetarile viitoare. Fațada zoomorfă de la Lagunita nu este o surpriză, având în vedere că BECAN, cel mai mare site din zona de Río Bec, este la numai 15 km distanță. Ceea ce nu era de așteptat, cu toate acestea, este prezența unor atât de multe temple si monumente piramidale cu inscripții, care sunt rare în regiunea Río Bec. Atât Tamchén, cat și Lagunita se pare că au fost abandonate în mare parte în jurul anului 1000 d.Hr., împărtășind soarta altor societați Maya.

Deosebit de interesante sunt diferitele elemente care nu au fost cunoscute în altă parte din zona Maya: două altare de Lagunita au o formă de unghie, iar al treilea este dreptunghiular și are o serie de hieroglife Ajaw pe laturile sale. Aceste scrieri sunt obișnuite în manuscrise, dar nu pe monumente din piatra. De asemenea, desi textele hieroglifice apar în mod normal într-un număr par de coloane, inscripția de pe Stela 2 din Lagunita are un număr impar de coloane, mai exact trei.

Un uriaș mormânt a fost descoperit în Grecia - Partea a doua: imagini ale intrării

Săpăturile arheologice din nordul Greciei, de la Amphipolis ( mai multe detalii găsiți AICI ) au captivat deja imaginația publicului, dar Ministerul Culturii a făcut apel la "înțelegere si răbdare".

Deja au fost îndepărtate, folosind utilaje mecanizate, blocurile de piatră ce blocau intrarea.


Mormântul deja parțial excavat, care a fost descoperit în interiorul movilei din Amphipolis, a stârnit puternic interesul mass-mediei, pe fondul speculațiilor că acolo ar putea exista comori extraordinare sau rămășițele unui celebru personaj istoric.


Doar câtorva agenții de presă celebre le-a fost permis să se apropie, pentru a realiza filmări și fotografii ale intrării.



Un mare aflux de vizitatori curioși au venit in zonă, dar nu au putut vedea de aproape extraordinarele relicve istorice de la exterior. Unii au fost mai inventivi și au folosit binocluri și alte dispozitive de apropriere a imaginii.

Un detectorist a descoperit un tezaur monetar în Bistrița-Năsăud

Mai multe monede care datează din secolul I Î.Hr, înainte ca Dacia să fie cucerită, au fost descoperite în urmă cu câteva zile în judetul Bistriţa-Năsăud de către un pasionat detectorist de metale bistrițean. Acestea au fost predate Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.


Tezaurul monetar este format din 28 de monede şi 9 fragmente de denari romani din argint, ce datează din anii 82-78 Î. Hr.


Nu a fost dezvăluită locaţia exactă unde s-a făcut descoperirea. Tezaurul a fost gasit într-o zonă unde legislatia permite detectia. De asemenea, bistriţeanul, care a îmbrățișat acest hobby în urmă cu un an, doreşte să rămână anonim.


Monedele au fost predate Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, cel care le-a descoperit urmând să primească minim 30% din valoarea totală a monedelor, conform legii.


Potrivit istoricului şi arheologului Corneliu Gaiu, din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, unde au ajuns monedele, descoperirea făcută de catre detectorist este una interesantă şi importantă: „Monedele romane republicane erau folosite în secolul I Î.Hr., înainte de cucerirea Daciei, în schimburile dintre daci şi romani. Cele găsite e posibil să fi aparţinut unei căpetenii, întrucât doar căpeteniile aveau acces la un număr aşa mare de monede”, precizează Corneliu Gaiu.


Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud au mai fost descoperite monede foarte vechi în localităţile Stupini, Sângeorzul Nou, Visuia sau Şieu Odorhei. Odată restaurate, monedele vor intra în colecţiile muzeului şi vor putea fi admirate de cei care calcă pragul acestuia. Surse informații și foto: adevarul.ro, holland.ro.

"Dacă găsiți vreo comoară, să-mi spuneți!"

"Dacă găsiți vreo comoară, să-mi spuneți!" . Acest sfat, dat de către o femeie dintr-un sat cu 500 locuitori din Franța celor trei muncitori pe care îi angajase pentru amenajari in curte, s-a dorit a fi o glumă. Dar femeia nu stia poanta glumei: in timpul lucrarilor, muncitorii chiar au găsit o comoara și și-au însușit-o, fără să anunțe pe proprietarii terenului. Comoara era formata din aur in valoare de 1.2 milioane dolari, acesta fiind ingropat în gradina clientului.


Potrivit cotidianului local francez Paris Normandie, cei trei bărbați au fost citati intr-o instanță penala, sub acuzatia de furt, după sustragerea a 16 lingouri de aur și sute de monede ( tot din aur), pe care le-au descoperit ingropate în grădina unui cuplu.

Un serviciu de la ministerul francez de finanțe, însărcinat cu lupta impotriva spălarii de bani, s-a sesizat după ce unul dintre muncitori a încasat două cecuri în valoare de 270.000 de euro (361.000 dolari) și 30.000 de euro (40.000 dolari).

Chemat de către Poliție pentru a justifica aceste tranzacții neobișnuite pentru situatia sa financiară, lucrătorul a recunoscut imediat descoperirea comorii și a dezvăluit întreaga poveste.

El a arătat că, după mai multe zile de lucru in gradina cuplului respectiv, micul excavator folosit la amenajare a aruncat cateva obiecte solide. Muncitorii au fost surprinsi, in timp ce priveau niste borcane mari din sticlă, că erau umplute cu 600 de monede de aur cu valoarea nominala de 20 dolari americani ( din anii 1924- 1927), precum și 16 lingouri de aur ( fiecare cântărind câte un kilogram).

Ascunzând proprietarilor terenului descoperirea, cei trei muncitori ( în vârstă de 20, 33 și 40 ani ) au sustras comoara, transportand-o in alta locație decat gradina. Apoi au contactat un colectionar local de monede, care le-a cumparat lingourile si monedele din aur. Estimat la 900.000 de euro (1.2 milioane dolari), se crede că tezaurul a fost îngropat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Conform cercetărilor Politiei, cei trei muncitori si-au achiziționat ulterior mașini și motociclete, iar apoi au ales sa investească bani în asigurări de viață sau renovarea caselor proprii.

După mărturisirea faptelor, un autoturism Land Rover, un Citroen DS3, un Peugeot 3008, un Suzuki GSR și mai multe sute de mii de euro au fost puse sub sechestru.

Proprietarii gradinii nu au aflat despre descoperirea comorii decat in momentul in care ofițerii de Poliție i-au contactat.

Legea franceza prevede că dacă o comoara nu este găsit de către proprietarii terenului, ci de părti terțe, atunci proprietarii trebuie să ofere o parte din comoara celui sau celor care au descoperit-o.

Indiferent dacă respectivii trei muncitori vor primi sau nu unele compensații materiale, vor avea insă de infruntat instanța penala, pentru acuzatia de furt, din cauza ca nu au anuntat proprietarii terenului despre descoperire si si-au insusit intreaga comoara, fără să aiba intentia o împartă cu acestia, conform legii. In instanta a fost citat si numismatul care a cumparat aurul si monedele, sub învinuirea de tăinuire a faptei celor trei muncitori.

Un uriaș mormânt a fost descoperit în Grecia

Arheologii care excavau o movilă veche din nordul Greciei au descoperit ceea ce pare a fi intrarea unui foarte important mormânt de la sfârșitul domniei regelui Alexandru cel Mare, mai mare decat oricare descoperit până acumau declarat oficialii greci.


Prim-ministrul Antonis Samaras, care a vizitat sit-ul arheologic din Amphipolis, a declarat ca descoperirea "este în mod clar extrem de importantă" și este datată între anii 325-300 î.Hr. "Săpăturile vor răspunde la întrebarea crucială: cine si ce a fost îngropat în interiorul mormântului", a declarat Samaras.



Alexandru cel Mare, care a început sa-si construiască imperiul incepand cu regiunea din nordul Greciei, ajungand până în India, a murit în anul 323 î.Hr. și a fost îngropat în Egipt. Companionii săi regali au fost înmormantati în mod tradițional într-un cimitir de lângă Vergina, departe spre vest. Mormântul bogat al tatălui lui Alexandru, Filip al II-lea, a fost descoperit în anii 1970.

Arheologii cred că recenta descoperire, care este înconjurată de un zid surprinzător de lung și bine construit, cu decoratiuni din marmură, pare sa fie mormantul unui oficial important.




Arhelogul Katerina Peristeri a susținut că atentia asupra movilei a fost atrasă de descoperirea, acum un secol, a unui imens leu din piatră, la 5 kilometri de sit-ul actual.


În trecut, leul a fost asociat cu Laomedon de Mytilene, unul dintre comandanții militari ai lui Alexandru, care a devenit guvernator al Siriei, după moartea regelui.


Este de așteptat ca mormântul să fie deschis în următoarele două săptămâni.

Până în prezent, muncitorii au prezentat 13 trepte care duc la o cale largă, flancată cu pereți de zidărie, care se termină într-un arc construit deasupra si care acoperă doi sfincsi cu aripi, dar fără cap, creaturi mitice care imbina caracteristici umane, de păsări și de leu.


Paza puternică a Poliție elene a imprejmuit movila, iar in zonă au circulat mașini si utitaje, care transportau pamantul rezultat din excavarea de marți.


Mormântul are 497 metri lungime și este construit cu marmura importată din insula Thassos. Există presupunerea ca uriasul mormânt a fost construit de către renumitul arhitect Dinocrates, care a fost prieten cu Alexandru cel Mare.




Autoritatile ele a declarat ca situl arheologic mentionat va dezvalui o multime de comori, ascunse privirii omului de peste doua milenii, dar si "ceva care va fi cu adevarat extraordinar si util pentru o istorie mai corectă".

UPDATE 26 august 2014: Partea a doua: imagini ale intrării, pe care le găsiți AICI.

Norocul începătorului: a descoperit monede romane din aur, în valoare de peste 125.000 euro, în primele 20 minute de utilizare a primului său detector de metale

"Norocul începatorului" este o expresie folosită în diverse domenii de activate. Desi provine probabil din lumea jocurilor de noroc, expresia este cu atât mai încântătoare cu cât se aplică celor care încearcă un nou hobby.

Wesley Carrington era într-o excursie, încercand să îsi testeze primul său detector de metale, pe care tocmai ce îl achiziționase. La doar 20 de minute de la începerea testelor, a descoperit un tezaur de monede romane din aur, estimate financiar la valoarea de 100.000 de lire sterline (peste 125.000 euro). Proaspatul detectorist a sugerat în glumă că ar fi "atins punctul culminant chiar la începutul carierei" sale de căutător de comori.

Novicele detectorist a dezvăluit că își cumpărase detectorul de metale de la un magazin local și l-a dus direct in pădure, pentru a-l testa. Descoperirile sale din primele minute au inclus o lingură și o jumătate de monedă recentă, dar apoi detectorul a început sa bipăie puternic. A săpat aproximativ 7 centimetri si a descoperit primele 55 de monede din aur, datând de peste 1600 de ani.

Experții anuntati de catre proaspatul detectorist au ajuns la locul descoperirii peste cateva zile si au mai găsit alte 104 de monede. Acestia au descris comoara ca spectaculoasă și de importanță națională.


Povestea din spatele remarcabilei descoperiri a aparut acum un an, la o expertiză oficială care a avut loc pentru a decide dacă monedele descoperite trebuie calificate drept "comoară". Specialistii autoritatilor din zona descoperirii ai decis că monedele vor fi trimise la British Museum, pentru o evaluare formală, înainte de a fi puse in vanzare la licitatie. Orice beneficii materiale obtinute din urma vanzarii comorii vor fi împărțite între descoperitor și proprietarul terenului unde a fost făcută descoperirea.

Detectoristul a spus ca nu mai efectuase detecții niciodată, dar că urmărise anterior câteva videoclipuri pe Youtube, pentru a afla cum se utilizează un detector. Apoi a cumparat din curiozitate cel mai ieftin detector de metale din magazinul local. La 20 de minute dupa ce a ajuns in padure si dupa ce a gasit cateva obiecte metalice fara valoare istorică, detectorul a scos un sunet puternic.

"Am săpat un pic in pamant si am găsit o monedă care era de culoare aurie, cu o cifră romană pe ea. Știam ce era, dar nu mi-am dat seama ce semnificației istorică are. Apoi am mai gasit două monede, ajungand in final la un total de 55. Monedele incepeau sa fie unite intre ele, cand le extrăgeam din pamant", a precizat descoperitorul comorii, care a mai spus că apoi s-a oprit din săpat, pentru că se înnoptase.


Câteva zile mai târziu, s-a întors la magazinul de unde cumpărase cu 135 lire sterline detectorul Garrett Ace 150. I-a aratat proprietarului magazinului de detectoare monedele gasite si l-a intrebat ce trebuie sa facă mai departe. Proprietarul magazinului a contactat autoritatile si muzeul local, iar un voluntar și personal arheologic de la muzeu au mers la locul descoperirii, reluând cautarile cu ajutorul unui excavator. Utilajul i-a ajutat sa gasească mai multe monede, mai exact încă 104 monede romane.

Examinarea ulterioară a monedelor descoperite a dezvăluit ca făceau parte din perioada domniei a cinci sau șase împărați romani, de la Honorius la Grațian, și că au fost bătute în diferite zone ale Europei, inclusiv pe teritoriile de astăzi ale Italiei, Germaniei, Franței, Turciei și Greciei.

Ofițerul de legătură pentru patrimoniu din zona descoperirii a declarat: "Am fost de zece ani in locatiile diverselor descoperiri și aceasta este cu siguranță cea mai spectaculoasă dintre cele la care am participat. Nu știu ce șanse mai sunt ca un astfel de noroc sa îl mai aibă cineva. Ca sa întelegeti mai bine, eu personal mai vazusem anterior doar patru monede de aur romane, gasite în 50000 de diverse descoperiri."

Descoperitorul comorii s-a alăturat intre timp unui club de detectoristi și a mai cumparat un detector nou, mai performant, dar nu a mai descoperit nici un tezaur.

Comoară antică descoperită cu ajutorul unui detector de metale în comuna suceveană Cacica

Paul Croitoriu, un pasionat de detecție metale, a descoperit pe un drum din comuna suceveană Cacica o comoară formată din 309 monede întregi din argint brut, plus alte 40 fragmentare, dintre care o parte pot fi reconstituite. Tezaurul cântăreste aproximativ 1,5 kg.


Comoara a fost descoperită la marginea unei păduri, în perioada 2-3 august 2014, cu ajutorul unui detector de metale Garrett ACE 150, care este unul relativ ieftin ( doua sute de euro ).


Monedele au fost descoperite la adâncimi între 4 cm si 70 cm, împrastiate pe o suprafata de 25 mp ( 5 x 5 m ).


Monedele, cu dimensiuni ce variază între 15-22 mm, sunt probabil imitații de tetradrahme Philip al II-lea al Macedoniei (n. 382 î.Hr .– d. 336 î.Hr, tatăl lui Alexandru cel Mare ) și au fost predate miercuri în custodia Muzeului Bucovinei, dupa cum a declarat Emil Constantin Ursu, directorul instituției.


„Fiecare monedă este din argint brut, un argint care nu este de o foarte bună calitate. Unele dintre monede au pe o parte chipurile unor personalităţi ale acelor vremuri şi pe cealaltă parte un cal sau diverse alte însemne”, a declarat Viorel Blănaru, consilier la Direcția pentru Cultură Suceava. Descoperirile arheologice anterioare ( din 1989 ) de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu. În zonă există și acum mai multe izvoare sărate.

Tezaurul descoperit luna aceasta la Cacica este insa unicul de acest fel descoperit vreodată la Suceava. Pe teritoriul judeţului, în urma săpăturilor arheologice, s-au mai descoperit şi alte comori, datând din epoci mai puţin îndepărtate. „Atunci când împreună cu Florin Hău făceam săpături la Curtea Domnească am mai găsit un tezaur de 450 de piese datând din prima partea a domniei lui Ştefan cel Mare. Tezaurul era format din monede mici. Aici (tezaurul de la Cacica – n.r.) este vorba despre o cantitate de peste 1,5 kilograme de argint”, a mai precizat Viorel Blănaru.

„Monedele dacice sunt imitaţii după cele macedonene. Sunt copii după monedele emise de regii Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare. Au în jur de patru grame sau puţin peste 4 grame fiecare. După ce un specialist numismat va studia tezaurul şi va publica rezultatele cercetării sale, atunci se vor putea formula diverse ipoteze. Un aspect este cert: până acum, în Bucovina, nu s-a mai descoperit tezaure de monede dacice”, a spus Victoria Batariuc, doctor în istorie medievală şi fost arheolog al Muzeului Bucovinei.

După ce va fi restaurat va intra în patrimoniul Muzeului Bucovinei.

Pasionatul detectorist Paul Croitoriu a respectat cu strictețe legea si a anunțat inițial Primăria, apoi a mers la Direcția Județeană de Cultură. În final, tezaurul a ajuns la Muzeul Bucovinei, un reprezentant al acestei institutii confirmând autenticitatea artefactelor. Predarea s-a făcut şi în prezenţa unui angajat al Primăriei Cacica, aşa cum prevede legea.

Reprezentantul Muzeului Bucovinei a arătat că descoperitorul tezaurului trebuie sa fie recompensat cu 30% din valoarea monedelor ( vechi de aproximativ 2300 ani ) ce compun comoara.

Ca opinie personală, tinand cont de valoarea istorică a tezaurului, detectoristul ar trebui să primească 45% din valoarea de piața a monedelor.

„Ar trebui să primesc 30% din valoarea obiectelor şi încă 15% dacă este vorba despre tezaur. Dacă voi primi ceva, îmi cumpăr un nou detector de metale”, a precizat Paul.

Paul Croitoriu este unul dintre puţinii suceveni căutători de metale. Este pasionat de istorie şi, în mod special, de arheologie. Nu-i place să i se spună „căutător de comori”, cu toate că are un aparat de detectat metale pe care îl foloseşte în expediţiile sale. A plătit pe el 200 de euro, l-a cumpărat anul trecut şi spera să găsească în pământ vârfuri de săgeţi medievale şi o cască de soldat din cel de-al Doilea Război Mondial.

Paul Croitoriu a fost mai norocos de atât. Cu ajutorul aparatului său a reuşit să găsească tezaurul geto-dacilor pe un drum public, între Cacica şi Pârteştii de Sus, drum despre care vârstnicii spun că ar fi fost „al regilor”. S-a întâmplat la finele săptămânii trecute. „Am făcut o partidă de detecţie împreună cu un prieten din străinătate”, ne-a spus bărbatul. „Înainte să găsesc monedele, am dat peste o cutie de conserve”, a completat Paul.

Imediat după ce a găsit tezaurul, bărbatul a contactat autorităţile. Susţine că nu s-a gândit nicio secundă să păstreze cele peste 300 de monede, pe care le-a găsit împrăştiate pe o rază de aproximativ cinci metri. Tentaţia a fost mare, dacă ne gândim că pe site-urile specializate o monedă geto-dacică, aşa cum sunt cele descoperite de Paul, se vinde cu 500 de euro. Altfel spus, pe piaţă, comoara de la Cacica valorează aproximativ 150.000 de euro. „M-am gândit să fiu un exemplu pentru fiul meu. Şi el este pasionat de istorie”, a spus bărbatul.


Valoarea istorică a acestor monede este mai mare decât cea bănească. Monedele sunt indicii clare că geto-dacii au trăit şi pe aceste teritorii sau au făcut comerţ în zonă. Tezaurul este primul de acest gen descoperit în judeţul Suceava şi cel mai mare descoperit până acum pe teritoriul României.

În acest articol a fost coroborate din informatii si fotografii din urmatoarele surse: ziarulevenimentul.ro, monitorulsuceava.ro si forumul detectiemetal.com.

PS: Daca sunt informații eronate în acest articol, vă rugam să faceți precizări la comentarii, să le corectăm.

UPDATE 17 august 2014 - Update video:


Disclaimer

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.





 
Copyright © 2010-2014 HARTA COMORII.