NEWS

EXCLUSIV

Comori din Romania

Comori internationale

Comori ascunse in ape

Detectoare de metale

Comori dacice de zeci de kilograme de aur: 4 hunedoreni, condamnați la închisoare și despăgubiri de milioane de euro

Patru hunedoreni, ce au fost anchetati traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului, în valoare de aproape patru milioane de euro, au fost condamnati la inchisoare si plata unor despagubiri colasale, de catre tribunalul Hunedoara.

Doua dintre cele patru persoane au fost condamnate la câte 7 ani şi 4 luni de închisoare şi 3 ani interzicerea anumitor drepturi. Un al treilea a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare, iar al patrulea a primit o condamnare de 6 ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Magistraţii au dispus obligarea a doua dintre persoane de a returna obiectele de patrimoniu sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţi în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro. Obligă pe inculpaţi în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara.


Cele patru persoane au fost trimise în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012, fiind judecate în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro.

Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au extras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost extrase în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.

Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.


Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost reciclati astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informeaza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Tezaur dacic, descoperit la granița României, ținut secret 3 ani

Un mare tezaur de aur dacic, ce contine bijuterii din aur masiv, a fost descoperit într-un sat de lângă granița cu România. Comoara a fost descoperita de mai mult timp, dar nu a fost expusa publicului. Artefactele au fost gasite in cea mai nordica fortificatie a regatelor dacice. Fiind intinsa pe trei hectare si jumatate, aceasta este situata intr-o zonă impadurita, in satul Mala Kopanya din Ucraina, la doar 30 km de granita cu țara noastră, anunță televiziunea Digi 24.


Cetatea a fost initial descoperită din intamplare, pe la sfârşitul secolului XIX, sapaturi fiind efectuate sporadic in zona, apoi, din anii '70, sistematice, de catre un arheolog ucrainean.

Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal. În 1977 au început lucrările la cetatea propriu zisă, iar în 2007 este atestat un nou sit arheologic, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte.


În urmă cu trei ani, la Mala Kopanya a fost scos la lumină acest tezaur de aur dacic, cel mai mare după comorile descoperite la Sarmisegetuza, dupa parerile unor arheologi.


Printre pandative şi brăţări din aur a ieşit în evidenţă un colan numit de arheologi "torques". Acesta s-a păstrat fragmentat în 20 de bucăți, care au în total peste un kilogram. Aceste podoabe, torques, erau purtate doar de un conducător de rang înalt.


Piesele sunt păstrate în depozitele muzeului din Ujgorod şi sunt accesibile doar specialiștilor. Aceste obiecte sunt cunoscute cercetătorilor din circuitul științific, dar de filmat nu au fost filmate niciodată pentru publicul larg. Nu ar fost expuse pentru că ar avea nevoie de pază specială și de o locație adecvată, însă televiziunea Digi 24 a reusit sa obtina aprobarea sa realizeze  fotografii doar ale unor artefacte din acest tezaur impresionant.


Arheologii sunt de părere că la Mala Kopanya este un adevărat complex de clădiri, de mare importanţă pentru studiul istoriei dacilor.

"Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă așezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă", spune directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.


Autoritățile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic. Arheologii ucraineni cred că în cetatea de la Mala Kopanya exista chiar şi o monetărie, care așteaptă să fie descoperită.

A descoperit o comoară în Prahova, în timp ce săpa un șanț in curte

După sărbatorile de Paste din acest an, Grigore Ion Vasile săpa un șanț pentru apă, când a descoperit în curtea casei sale din satul Mălăieștii de Jos, comuna Dumbrăvești, la o adancime de 40 cm, o cană din bronz ce continea artefacte din argint: 74 monede, cinci brățări, o fibulă, două lingouri si o podoabă atasata de trei monede, anunță phon.ro.


Observand importanta descoperirii, fiul acestuia, Florin, a apelat telefonic Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, arheologii preluand comoara.


Ulterior, va urma si evaluarea si stabilirea recompensei pentru cel care gasit tezaurul.


Monedele acopera doua secole, de la Vespasian până la Valerianus (secolului I - III d. Hr) si au fost expuse incepand de saptamana trecuta la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, în cadrul expoziției temporare ”Comori antice redescoperite: Tezaurul de epocă romană de la Mălăieștii de Jos – județul Prahova”.


Arheologii consideră că este cea mai importantă descoperire din Prahova din 1932, cand a fost gasit tezaurul de argint de la Coada Malului, mai precizeaza sursa citată.

De-a lungul vremii, în Prahova, au avut loc mai multe descoperiri spectaculoase ce pot fi încadrate categoriei tezaur de importanță națională, precum coiful de aur de la Coțofenești, podoabele dacice de la Coada Malului, tezaurele monetare antice precum cele de la Chițorani, Cocoșești, Valea Călugărească, Tinosu, Măneciu, depozitele de piese realizate din bronz, precum cele de la Drajna de Jos, Străoști, Olteni, Predeal Sărari, cu o vechime ce depășește 3.500 de ani. 

În ultimii ani, cu ajutorul detectoarelor de metal, au fost descoperite alte tezaure monetare antice, în localitățile Potigrafu, Balta Doamnei, Vărbila, Breaza, deținute astăzi de Muzeul Național de Istorie a României.

A fost descoperită o bară de argint de 50 kg

Exploratori subacvatici din Madagascar au gasit ceea ce ei consideră a fi o comoară a piratului William Kidd.


Soldații din insula Sainte Marie au pazit bara de argint de 50 kg, după ce scafandrii a adus-o la mal. Președintele Madagascarului, precum și diplomati americani si din Anglia au primit comoara în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe insula. Ambasadorul britanic din Madagascar a declarat că speră că descoperirea acestei comori să imbunatatească profilul de destinație turistică a Madagascarului.


Echipa consideră că bara de argint are originile în Bolivia secolului al XVII-lea, iar corabia a fost construită în Anglia. Epava navei Whydah, o corabie de pirați care s-a scufundat în largul coastei SUA în 1717, a fost descoperita in anul 1984.


Căpitanul Kidd a fost executat în anul 1701 pentru piraterie, după întoarcerea dintr-o călătorie din Oceanul Indian. Legendele arata ca inainte de a fi capturat si executat, Căpitanul Kidd a ascuns o mare parte din prada sa, ceea ce a determinat ca numerosi căutatori de comori din întreaga lume să caute tezaurele piratului, iar pe Robert Louis Stevenson să scrie romanul "Comoara din insula".

Comoara de la Chiciura, descoperită de un pasionat detectorist

Detectoristul Marius Irimia a descoperit un tezaur compus din 92 de denari imperiali romani, inclusiv vasul de tezaurizare ( ulcică), pe un deal dintre comunele Ștefan cel Mare și Dragomirești, într-o zonă căreia localnicii îi spun Chiciura, anunță Mesagerul Neamț.

Tezaurul a fost predat conform legii Direcției pentru Cultură Neamț și va fi transferat la Muzeul de istorie, unde, după expertiză, vor fi datate oficial monedele și se va stabili valoarea finanicara a acestora.

Marius Irimia a mai făcut in trecut descoperiri, pe care le-a predat conform legii, desi încă nu a primit recompense materiale până acum, mai precizează sursa citata.


Sursă imagine si articolul complet le găsiti AICI.

A fost gasită epava unei corăbii ce transporta 10.000 monede din aur ?

O echipă de arheologi subacvatici din Finlanda a anuntat astazi că a descoperit o epavă veche de peste 500 ani, despre care se crede că este plină cu comori.


Echipa consideră că descoperirea este epava navei Hanneke Wromen, care s-a scufundat pe 20 noiembrie 1468, cu 200 de pasageri și membri ai echipajului la bord. Nava se deplasa pe ruta dintre Germania catre Estonia actuală, când s-a scufundat în timpul unei furtuni.


În conformitate cu înregistrările istorice, nava transporta 10.000 monede din aur, atunci când s-a scufundat. Istoricii cred că tezaurul ar valora 50 milioane euro. Echipa căuta epava de anul trecut.


Consiliul Național de Antichități din Finlanda a autorizat investigații suplimentare, iar echipa speră ca va recupera monedele din aur. Cercetatorii vor să dateze de asemenea lemnul epavei, pentru a confirma că este într-adevăr vorba despre Hanneke Wromen.

3 comori au fost descoperite în Buzău, cu ajutorul detectoarelor de metale

O comoară de câteva kilograme, ce contine 162 de monede medievale din argint, a fost gasita de un tânăr de 22 de ani in satul Săsenii Vechi ( comuna Verneşti, județul Buzău ), cu ajutorul unui detector de metale, intr-o padure de fag.

Monedele sunt austro-ungare si poloneze, din secolele XVI-XVII, iar descoperitorul a precizat că le-a gasit întâmplator, intr-un weekend, când a inceput sa detecteze prin padurile apropiate. Comoara se afla intre doi copaci, intr-o groapă de la suprafata, acoperită cu pământ. Asadar, probabil proprietarul a ascuns in graba comoara si nu a mai reusit să o recupereze. Tezaurul a fost predat la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău, iar descoperitorul va trebui să fie recompensat conform legii, un premiu binemeritat, mai ales ca este șomer. Comoara este una foarte valoarosă, cele mai multe monede fiind din perioada împăraţilor austro-ungari Ferdinand I şi Maximilian.


Ulterior, acelasi detectorist a mai găsit  într-o altă locaţie 40 de monede ce datează din secolul XV.

O a treia comoară a fost descoperită de un alt detectorist in satul Pardoș, unde a găsit 50 monede de argint ( aspri otomani ), în greutate totala de aproximativ 1,5 kg.


Monedele sunt din secolul XVIII si vor fi expertizate de specialistii de la Bucuresti. Fiecare monedă cântăreste intre 25 si 32 grame. Monedele au fost predate Muzeului Judeţean de Istorie Buzău. După evaluare se va stabili si oferi de asemenea o recompensă si pentru descoperitorul acestei comori otomane.

Capitala Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstituită 3D

O echipă de români de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj şi de italieni Centrul Naţional de Cercetare din Roma vor reconsitui tridimensional oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, utilizand aparatură modernă, incusiv o dronă, in cadrul unui proiect ce va dura 2 ani si la finalul căruia va fi organizată o expozitie virtuală a acestei reconstituiri.



Proiectul va fi realizat pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive ( ce utilizează tehnologii de rezistivitate, geomagnetism şi topografie), incluzand atât monumentele vizibile, cât si monumentele necercetate, aflate sub pământ, prin detectarea si analiza anomaliile din sol, ce semnalează structurile arheologice.

Va fi realizata morfologia solului, detectandu-se structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea 3D oraşul de acum două milenii.

Până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică suprafaţă a oraşului, iar proiectul va analiza sistematic o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor.

La finalul proiectului va fi realizată si publicată şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D, care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pe computere.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.

Colecție online 3D de artefacte și fosile

Începand de luna aceasta, puteti admira sute de artefacte si fosile care pot fi mișcate 3D in orice directie, prin intermediul websiteului Institutului Cultural Google, un proiect ambițios care isi propune nu doar prezentarea de colectii 2D, ci si tridimensionale.



Colectia de artefacte poate sa fie studiata in 3D dând click AICI.


Disclaimer

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.





 
Copyright © 2010-2015 HARTA COMORII.