NEWS

EXCLUSIV

Comori din Romania

Comori internationale

Comori ascunse in ape

Detectoare de metale

"Dacă găsiți vreo comoară, să-mi spuneți!"

"Dacă găsiți vreo comoară, să-mi spuneți!" . Acest sfat, dat de către o femeie dintr-un sat cu 500 locuitori din Franța celor trei muncitori pe care îi angajase pentru amenajari in curte, s-a dorit a fi o glumă. Dar femeia nu stia poanta glumei: in timpul lucrarilor, muncitorii chiar au găsit o comoara și și-au însușit-o, fără să anunțe pe proprietarii terenului. Comoara era formata din aur in valoare de 1.2 milioane dolari, acesta fiind ingropat în gradina clientului.


Potrivit cotidianului local francez Paris Normandie, cei trei bărbați au fost citati intr-o instanță penala, sub acuzatia de furt, după sustragerea a 16 lingouri de aur și sute de monede ( tot din aur), pe care le-au descoperit ingropate în grădina unui cuplu.

Un serviciu de la ministerul francez de finanțe, însărcinat cu lupta impotriva spălarii de bani, s-a sesizat după ce unul dintre muncitori a încasat două cecuri în valoare de 270.000 de euro (361.000 dolari) și 30.000 de euro (40.000 dolari).

Chemat de către Poliție pentru a justifica aceste tranzacții neobișnuite pentru situatia sa financiară, lucrătorul a recunoscut imediat descoperirea comorii și a dezvăluit întreaga poveste.

El a arătat că, după mai multe zile de lucru in gradina cuplului respectiv, micul excavator folosit la amenajare a aruncat cateva obiecte solide. Muncitorii au fost surprinsi, in timp ce priveau niste borcane mari din sticlă, că erau umplute cu 600 de monede de aur cu valoarea nominala de 20 dolari americani ( din anii 1924- 1927), precum și 16 lingouri de aur ( fiecare cântărind câte un kilogram).

Ascunzând proprietarilor terenului descoperirea, cei trei muncitori ( în vârstă de 20, 33 și 40 ani ) au sustras comoara, transportand-o in alta locație decat gradina. Apoi au contactat un colectionar local de monede, care le-a cumparat lingourile si monedele din aur. Estimat la 900.000 de euro (1.2 milioane dolari), se crede că tezaurul a fost îngropat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Conform cercetărilor Politiei, cei trei muncitori si-au achiziționat ulterior mașini și motociclete, iar apoi au ales sa investească bani în asigurări de viață sau renovarea caselor proprii.

După mărturisirea faptelor, un autoturism Land Rover, un Citroen DS3, un Peugeot 3008, un Suzuki GSR și mai multe sute de mii de euro au fost puse sub sechestru.

Proprietarii gradinii nu au aflat despre descoperirea comorii decat in momentul in care ofițerii de Poliție i-au contactat.

Legea franceza prevede că dacă o comoara nu este găsit de către proprietarii terenului, ci de părti terțe, atunci proprietarii trebuie să ofere o parte din comoara celui sau celor care au descoperit-o.

Indiferent dacă respectivii trei muncitori vor primi sau nu unele compensații materiale, vor avea insă de infruntat instanța penala, pentru acuzatia de furt, din cauza ca nu au anuntat proprietarii terenului despre descoperire si si-au insusit intreaga comoara, fără să aiba intentia o împartă cu acestia, conform legii. In instanta a fost citat si numismatul care a cumparat aurul si monedele, sub învinuirea de tăinuire a faptei celor trei muncitori.

Un uriaș mormânt a fost descoperit în Grecia

Arheologii care excavau o movilă veche din nordul Greciei au descoperit ceea ce pare a fi intrarea unui foarte important mormânt de la sfârșitul domniei regelui Alexandru cel Mare, mai mare decat oricare descoperit până acumau declarat oficialii greci.


Prim-ministrul Antonis Samaras, care a vizitat sit-ul arheologic din Amphipolis, a declarat ca descoperirea "este în mod clar extrem de importantă" și este datată între anii 325-300 î.Hr. "Săpăturile vor răspunde la întrebarea crucială: cine si ce a fost îngropat în interiorul mormântului", a declarat Samaras.



Alexandru cel Mare, care a început sa-si construiască imperiul incepand cu regiunea din nordul Greciei, ajungand până în India, a murit în anul 323 î.Hr. și a fost îngropat în Egipt. Companionii săi regali au fost înmormantati în mod tradițional într-un cimitir de lângă Vergina, departe spre vest. Mormântul bogat al tatălui lui Alexandru, Filip al II-lea, a fost descoperit în anii 1970.

Arheologii cred că recenta descoperire, care este înconjurată de un zid surprinzător de lung și bine construit, cu decoratiuni din marmură, pare sa fie mormantul unui oficial important.




Arhelogul Katerina Peristeri a susținut că atentia asupra movilei a fost atrasă de descoperirea, acum un secol, a unui imens leu din piatră, la 5 kilometri de sit-ul actual.


În trecut, leul a fost asociat cu Laomedon de Mytilene, unul dintre comandanții militari ai lui Alexandru, care a devenit guvernator al Siriei, după moartea regelui.


Este de așteptat ca mormântul să fie deschis în următoarele două săptămâni.

Până în prezent, muncitorii au prezentat 13 trepte care duc la o cale largă, flancată cu pereți de zidărie, care se termină într-un arc construit deasupra si care acoperă doi sfincsi cu aripi, dar fără cap, creaturi mitice care imbina caracteristici umane, de păsări și de leu.


Paza puternică a Poliție elene a imprejmuit movila, iar in zonă au circulat mașini si utitaje, care transportau pamantul rezultat din excavarea de marți.


Mormântul are 497 metri lungime și este construit cu marmura importată din insula Thassos. Există presupunerea ca uriasul mormânt a fost construit de către renumitul arhitect Dinocrates, care a fost prieten cu Alexandru cel Mare.




Autoritatile ele a declarat ca situl arheologic mentionat va dezvalui o multime de comori, ascunse privirii omului de peste doua milenii, dar si "ceva care va fi cu adevarat extraordinar si util pentru o istorie mai corectă".

Norocul începătorului: a descoperit monede romane din aur, în valoare de peste 125.000 euro, în primele 20 minute de utilizare a primului său detector de metale

"Norocul începatorului" este o expresie folosită în diverse domenii de activate. Desi provine probabil din lumea jocurilor de noroc, expresia este cu atât mai încântătoare cu cât se aplică celor care încearcă un nou hobby.

Wesley Carrington era într-o excursie, încercand să îsi testeze primul său detector de metale, pe care tocmai ce îl achiziționase. La doar 20 de minute de la începerea testelor, a descoperit un tezaur de monede romane din aur, estimate financiar la valoarea de 100.000 de lire sterline (peste 125.000 euro). Proaspatul detectorist a sugerat în glumă că ar fi "atins punctul culminant chiar la începutul carierei" sale de căutător de comori.

Novicele detectorist a dezvăluit că își cumpărase detectorul de metale de la un magazin local și l-a dus direct in pădure, pentru a-l testa. Descoperirile sale din primele minute au inclus o lingură și o jumătate de monedă recentă, dar apoi detectorul a început sa bipăie puternic. A săpat aproximativ 7 centimetri si a descoperit primele 55 de monede din aur, datând de peste 1600 de ani.

Experții anuntati de catre proaspatul detectorist au ajuns la locul descoperirii peste cateva zile si au mai găsit alte 104 de monede. Acestia au descris comoara ca spectaculoasă și de importanță națională.


Povestea din spatele remarcabilei descoperiri a aparut acum un an, la o expertiză oficială care a avut loc pentru a decide dacă monedele descoperite trebuie calificate drept "comoară". Specialistii autoritatilor din zona descoperirii ai decis că monedele vor fi trimise la British Museum, pentru o evaluare formală, înainte de a fi puse in vanzare la licitatie. Orice beneficii materiale obtinute din urma vanzarii comorii vor fi împărțite între descoperitor și proprietarul terenului unde a fost făcută descoperirea.

Detectoristul a spus ca nu mai efectuase detecții niciodată, dar că urmărise anterior câteva videoclipuri pe Youtube, pentru a afla cum se utilizează un detector. Apoi a cumparat din curiozitate cel mai ieftin detector de metale din magazinul local. La 20 de minute dupa ce a ajuns in padure si dupa ce a gasit cateva obiecte metalice fara valoare istorică, detectorul a scos un sunet puternic.

"Am săpat un pic in pamant si am găsit o monedă care era de culoare aurie, cu o cifră romană pe ea. Știam ce era, dar nu mi-am dat seama ce semnificației istorică are. Apoi am mai gasit două monede, ajungand in final la un total de 55. Monedele incepeau sa fie unite intre ele, cand le extrăgeam din pamant", a precizat descoperitorul comorii, care a mai spus că apoi s-a oprit din săpat, pentru că se înnoptase.


Câteva zile mai târziu, s-a întors la magazinul de unde cumpărase cu 135 lire sterline detectorul Garrett Ace 150. I-a aratat proprietarului magazinului de detectoare monedele gasite si l-a intrebat ce trebuie sa facă mai departe. Proprietarul magazinului a contactat autoritatile si muzeul local, iar un voluntar și personal arheologic de la muzeu au mers la locul descoperirii, reluând cautarile cu ajutorul unui excavator. Utilajul i-a ajutat sa gasească mai multe monede, mai exact încă 104 monede romane.

Examinarea ulterioară a monedelor descoperite a dezvăluit ca făceau parte din perioada domniei a cinci sau șase împărați romani, de la Honorius la Grațian, și că au fost bătute în diferite zone ale Europei, inclusiv pe teritoriile de astăzi ale Italiei, Germaniei, Franței, Turciei și Greciei.

Ofițerul de legătură pentru patrimoniu din zona descoperirii a declarat: "Am fost de zece ani in locatiile diverselor descoperiri și aceasta este cu siguranță cea mai spectaculoasă dintre cele la care am participat. Nu știu ce șanse mai sunt ca un astfel de noroc sa îl mai aibă cineva. Ca sa întelegeti mai bine, eu personal mai vazusem anterior doar patru monede de aur romane, gasite în 50000 de diverse descoperiri."

Descoperitorul comorii s-a alăturat intre timp unui club de detectoristi și a mai cumparat un detector nou, mai performant, dar nu a mai descoperit nici un tezaur.

Comoară antică descoperită cu ajutorul unui detector de metale în comuna suceveană Cacica

Paul Croitoriu, un pasionat de detecție metale, a descoperit pe un drum din comuna suceveană Cacica o comoară formată din 309 monede întregi din argint brut, plus alte 40 fragmentare, dintre care o parte pot fi reconstituite. Tezaurul cântăreste aproximativ 1,5 kg.


Comoara a fost descoperită la marginea unei păduri, în perioada 2-3 august 2014, cu ajutorul unui detector de metale Garrett ACE 150, care este unul relativ ieftin ( doua sute de euro ).


Monedele au fost descoperite la adâncimi între 4 cm si 70 cm, împrastiate pe o suprafata de 25 mp ( 5 x 5 m ).


Monedele, cu dimensiuni ce variază între 15-22 mm, sunt probabil imitații de tetradrahme Philip al II-lea al Macedoniei (n. 382 î.Hr .– d. 336 î.Hr, tatăl lui Alexandru cel Mare ) și au fost predate miercuri în custodia Muzeului Bucovinei, dupa cum a declarat Emil Constantin Ursu, directorul instituției.


„Fiecare monedă este din argint brut, un argint care nu este de o foarte bună calitate. Unele dintre monede au pe o parte chipurile unor personalităţi ale acelor vremuri şi pe cealaltă parte un cal sau diverse alte însemne”, a declarat Viorel Blănaru, consilier la Direcția pentru Cultură Suceava. Descoperirile arheologice anterioare ( din 1989 ) de la Cacica au atestat că aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Criș din neoliticul timpuriu. În zonă există și acum mai multe izvoare sărate.

Tezaurul descoperit luna aceasta la Cacica este insa unicul de acest fel descoperit vreodată la Suceava. Pe teritoriul judeţului, în urma săpăturilor arheologice, s-au mai descoperit şi alte comori, datând din epoci mai puţin îndepărtate. „Atunci când împreună cu Florin Hău făceam săpături la Curtea Domnească am mai găsit un tezaur de 450 de piese datând din prima partea a domniei lui Ştefan cel Mare. Tezaurul era format din monede mici. Aici (tezaurul de la Cacica – n.r.) este vorba despre o cantitate de peste 1,5 kilograme de argint”, a mai precizat Viorel Blănaru.

„Monedele dacice sunt imitaţii după cele macedonene. Sunt copii după monedele emise de regii Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare. Au în jur de patru grame sau puţin peste 4 grame fiecare. După ce un specialist numismat va studia tezaurul şi va publica rezultatele cercetării sale, atunci se vor putea formula diverse ipoteze. Un aspect este cert: până acum, în Bucovina, nu s-a mai descoperit tezaure de monede dacice”, a spus Victoria Batariuc, doctor în istorie medievală şi fost arheolog al Muzeului Bucovinei.

După ce va fi restaurat va intra în patrimoniul Muzeului Bucovinei.

Pasionatul detectorist Paul Croitoriu a respectat cu strictețe legea si a anunțat inițial Primăria, apoi a mers la Direcția Județeană de Cultură. În final, tezaurul a ajuns la Muzeul Bucovinei, un reprezentant al acestei institutii confirmând autenticitatea artefactelor. Predarea s-a făcut şi în prezenţa unui angajat al Primăriei Cacica, aşa cum prevede legea.

Reprezentantul Muzeului Bucovinei a arătat că descoperitorul tezaurului trebuie sa fie recompensat cu 30% din valoarea monedelor ( vechi de aproximativ 2300 ani ) ce compun comoara.

Ca opinie personală, tinand cont de valoarea istorică a tezaurului, detectoristul ar trebui să primească 45% din valoarea de piața a monedelor.

„Ar trebui să primesc 30% din valoarea obiectelor şi încă 15% dacă este vorba despre tezaur. Dacă voi primi ceva, îmi cumpăr un nou detector de metale”, a precizat Paul.

Paul Croitoriu este unul dintre puţinii suceveni căutători de metale. Este pasionat de istorie şi, în mod special, de arheologie. Nu-i place să i se spună „căutător de comori”, cu toate că are un aparat de detectat metale pe care îl foloseşte în expediţiile sale. A plătit pe el 200 de euro, l-a cumpărat anul trecut şi spera să găsească în pământ vârfuri de săgeţi medievale şi o cască de soldat din cel de-al Doilea Război Mondial.

Paul Croitoriu a fost mai norocos de atât. Cu ajutorul aparatului său a reuşit să găsească tezaurul geto-dacilor pe un drum public, între Cacica şi Pârteştii de Sus, drum despre care vârstnicii spun că ar fi fost „al regilor”. S-a întâmplat la finele săptămânii trecute. „Am făcut o partidă de detecţie împreună cu un prieten din străinătate”, ne-a spus bărbatul. „Înainte să găsesc monedele, am dat peste o cutie de conserve”, a completat Paul.

Imediat după ce a găsit tezaurul, bărbatul a contactat autorităţile. Susţine că nu s-a gândit nicio secundă să păstreze cele peste 300 de monede, pe care le-a găsit împrăştiate pe o rază de aproximativ cinci metri. Tentaţia a fost mare, dacă ne gândim că pe site-urile specializate o monedă geto-dacică, aşa cum sunt cele descoperite de Paul, se vinde cu 500 de euro. Altfel spus, pe piaţă, comoara de la Cacica valorează aproximativ 150.000 de euro. „M-am gândit să fiu un exemplu pentru fiul meu. Şi el este pasionat de istorie”, a spus bărbatul.


Valoarea istorică a acestor monede este mai mare decât cea bănească. Monedele sunt indicii clare că geto-dacii au trăit şi pe aceste teritorii sau au făcut comerţ în zonă. Tezaurul este primul de acest gen descoperit în judeţul Suceava şi cel mai mare descoperit până acum pe teritoriul României.

În acest articol a fost coroborate din informatii si fotografii din urmatoarele surse: ziarulevenimentul.ro, monitorulsuceava.ro si forumul detectiemetal.com.

PS: Daca sunt informații eronate în acest articol, vă rugam să faceți precizări la comentarii, să le corectăm.

UPDATE 17 august 2014 - Știre PRO TV:

Detectoare VLF vs. detectoare PI - Avantaje și dezavantaje

Pasionatii de detectie metal au la dispozitie mult tipuri de detectoare de metale. In principal sunt fabricate doua tipuri: detectoare VLF ( foarte joasă frecvență ) și detectoare PI ( puls inducție ). Ambele tipuri au puncte forte și punctele slabe.



Scopul prezentului articol este de a oferi incepatorilor in detectia de metale un topic de discutii, pentru a afla mai multe informatii despre aceste diferențe, încât să-i ajute în luarea unei decizii in privinta categoriei din care sa facă parte detectorul de metale pe care il vor cumpara.

Dintre cele două categorii, detectoarele VLF sunt cele mai populare, fiind fabricate și vândute catre detectoristi in mai mare numar decat detectoare PI, deoarece detectoarele VLF sunt mai versatile. Acest tip de detectoare oferă un echilibru mai bun între  mineralizarea solului și discriminarea între diferitele tipuri de metale. Pot oferi chiar o mai buna idee despre ținta pe care au detectat-o, ceea ce inseamna că puteți decide mai usor dacă trebuie sau nu să săpați pentru a extrage respectivul obiect din pământ, evitând astfel sa săpati după o multime de gunoaie. Aceste detectoare sunt dotate deseori cu un ecran care afișează diverse tipuri de opțiuni și informații, de la presetări personalizate până la tipul de tință pe care să o detecteze.


Detectoarele de metale PI sunt folosite pentru o detectie mai specializată. Sunt un tip de detectoare ce detecteaza simultan toate metalele ( all metal ). Deși unii detectoristi spun exista unele metode si pasi de urmat pentru a face o oarecare discriminare, detectoarele PI nu oferă nici astfel capacitatea de discriminare ale detectoarele VLF. Însă, fiindca semnalul nu este afectat de mineralizarea cu fier a solului, detectoarele PI pătrund mult mai bine in adâncime, inclusiv în apă sarată și nisip umed și pot sa fie utilizate foarte eficient in zonele cu foarte putin gunoi. Acest tip de detector este de asemenea frecvent utilizat pentru căutarea de pepite de aur, deși si un VLF poate executa decent aceasta sarcină.




Mai jos aveti doua astfel de comparatii intre cele doua tipuri de detectoare:



Pentru un incepator in detectie, este recomandabil tipul VLF de detectore de metale. Preturile detectoarelor VLF variaza de la peste o sută de euro la peste o mie de euro. Dupa ce acumulați mai multa experiență in detectia de metale, detectoarele PI pot să devină un instrument valoros pentru detectarea în anumite locații și pentru scopuri de detectie specifice. Cu toate acestea, majoritatea pasionaților de detectie metale au doar unul sau mai multe detectoare de tip VLF, fara a detine si un detector de tip PI.

Dvs. ce părere aveți ? Care detectoare sunt mai eficiente? Cele PI sau cele VLF? Merită ca un detectorist sa investeasca in ambele tipuri de detectoare de metale?

Sfaturi pentru o mai bună detecție de metale

Am deschis acest subiect de discutii, pentru ca detectoristii cu mai mare sau mai mică experiență să ofere diverse sfaturi colegilor de hobby. Orice sfat este binevenit, chiar daca pare banal sau chiar daca nu sunteti sigur de el. E recomandabil sa păstram discutiile la nivel oarecum practic si sa nu diluăm acest subiect cu discutii offtopic. Sa dam cateva exemple de astfel de sfaturi, asteptând in acelasi timp altele de la dvs, la comentariile articolului.

Exemplul 1: Detectoare de metal pot ajuta la descoperirea de comori, dacă sunt utilizate corect. Tehnicile utilizate de către experții in detectie implică de obicei doua mari "secrete", mai mult decat orice altceva: răbdare si pasiune. Când scanezi pe o pajiște, în căutarea de comori istorice, nu uita că scanând puțin mai incet poate insemna de fapt diferenta dintre o decoperire sau ratarea descoperirii. La urma urmei, dacă sunteți în căutarea a ceva care a asteptat in pământ 100 de ani, 500 de ani sau 2000 de ani, poate să mai aștepte câteva minute, pentru a fi găsit!

Exemplul 2: Cele mai multe detectoare de metale funcționează prin crearea unui câmp magnetic. Dacă veți tine bobina de detecíe cat mai jos, cu atat mai adanc va pătrunde în sol campul magnetic. Acest lucru înseamnă că trebuie să țineti detectorul cât mai aproape de sol, mai tot timpul.

Exemplul 3: Faceti scanarea cu o miscare lenta și deliberată. Ideea este de a oferi detectorului de metale timpul necesar pentru a detecta in pământ depozite mici de metale, aceasta detectie de obicei nefiind posibilă la o "măturare" foarte rapidă. Dacă sunteți într-un loc plin de "gunoaie", asigurați-vă că oferiti mai mult timp fiecarei treceri cu detectorul peste portiunea scanată.

Exemplul 4: Detectoarele de metal au diverse sunete, în funcție de ceea ce au detectat. Trebuie să înveți să le diferentiezi, pentru ati da seama ce poate indica sunetul. Fierul, aurul, argintul, cuprul și oțel pot avea astfel propriile lor sunete, distinct oferite de catre detectorul de metale. Obișnuirea cu detectorul si diferențiare sunetelor vă va câstiga timp, evitand săparea pentru a dezgropa in final doar obiecte neinteresante, cum ar fi cuie ruginite și capace de sticlă. Veți stii ce semnale să ignorati, atunci când vă veți cunoaște cu adevărat detectorul de metale.

Exemplul 5: După ce tipar mișcăm detectorul când scanăm ? In nici un caz in zig-zag, cum fac majoritatea cautatorilor, mergand continuu si miscand detectorul stanga - dreapta. Astfel veti avea o traiectorie in zig-zag si puteti trece pe langa obiecte importante, mai ales daca avansati repede inainte. Metoda in zig-zag este eficienta oarecum, doar daca inaintati extrem de incet, ceea ce nu cred ca fac majoritatea.



Trebuie sa cautati in forma de E ( model E al cautarii ). In acest mod nu veti rata nici un obiect pe suprafata de cautare ( bineinteles, pana la adancimea la care scaneaza detectorul dumneavoastra) .


Cum se aplica mai exact acest model? Pornind de la stanga parcelei alese, scanati spre drepta, in lateral, fara sa avansati in mers in fata, pana ajungeti la marginea din dreapta a parcelei alese, apoi inaintati in fata doar atat cat are diamentru bobina detectorului dumneavoastra ( 10-20 cm ), apoi scanati spre stanga pana la marginea din stanga a parcelei alese, apoi iar avansati cat are diametrul bobina de cautare a detectorului dumneavoastra, iar scanati spre dreapta fara sa inaintati in timpul scanariii laterale, si tot asa mai departe, pana terminati de scanat intreaga parcela. Stiu, poate fii monoton, dar va luati o grija: daca nu ati gasit nimic acolo, inseamna ca nu este chiar nimic pe acel teren pana la adancimea la care scaneaza detectorul dumneavoastra ( mai multe detalii în articolul de AICI).

Au fost 5 exemple, nu stiu dacă sunt prea bune si nici dacă sunt foarte corecte. Astfel de exemple constructive așteptăm si din partea dvs la comentarii, în speranța ca vom ajuta si pe alti colegi de hobby cu sfaturi pentru o mai bună detecție de metale.

Omul care a avut acces la documente secrete din biblioteca Vaticanului: "Limba latină se trage din cea română și nu invers"

Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie care a şocat lumea academică şi nu numai. El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum, anunță libertatea.ro.


Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea (foto), unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă: “Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină - n.r.)”. Această declaraţie o puteţi vedea in videoclipul de mai jos, la minutele 52:30 - 53:11.



Cu alte cuvinte, teoria conform căreia romanii au cucerit o parte din Dacia, iar dacii, inclusiv cei din teritoriile necucerite de Roma, şi-au abandonat limba strămoşilor lor şi au început să vorbească latina e falsă. Conform declaraţiei lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori: vorbeau deja limba din care se născuse chiar latina. Din această perspectivă, românii apar drept unul şi acelaşi popor cu dacii, continuatorii direcţi şi legitimi ai acestora. Mai mult, ar rezulta că şi romanii ar fi fost neam tracic. Menţionăm că Miceal Ledwith este o personalitate irlandeză care nu are interese personale în România. De asemenea, reamintim că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în ţara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”. În această ordine de idei, se pune întrebarea: ce ştiu cei de la Vatican despre noi, iar noi habar nu avem?

Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci. Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că genetic suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă.

Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoş (foto), specialist în genetică, cu sprijinul Universităţii din Hamburg, Germania, a pornit de la ţesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparţinând populaţiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă. Datele genetice obţinute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi. Concluzia a fost că între actuala populaţie a României şi cele care au trăit pe teritoriul acestei ţări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedeşte continuitatea şi legătura strânsă cu populaţia străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic, mai anunța Libertatea.

Noi comori au fost recuperate din ocean

Peste 13500 de monede din aur și argint, precum și "elemente importante ale patrimoniului cultural", au fost recuperate în largul coastei Carolinei de Sud de către Odyssey Marine Exploration, care continuă căutările in sit-ul naufragiului SS Central America.


Pe 18 iulie 2014, compania de explorare marină la mare adâncime a prezentat un inventar complet al comorii recuperate, care include o mare varietate de monede din aur și argint, inclusiv o moneda rară de 20 dolari. De asemenea, compania a declarat că pe lângă moneda Double Eagle a descoperit monede de 10 dolari, 5 dolari, 2.50 dolari și 1 dolar, precum monede cu valori mai mici.


De asemenea, compania a anunțat că a recuperat lingouri din aur, pepite, praf de aur, dar și aur cu proveniența din alte țări.


Cercetatorul sef Bob Evans a precizat că monedele datează din anii 1823-1857 și sunt "o capsulă a timpului pentru aproape toate monedele care erau încă utilizate în anul 1857. Este uimitoare varietatea si calitatea monedelor, descoperirile din acest an fiind foarte diferite față de cele din anii anteriori."


Cu toate că lista de inventar a oferit unele detalii cu privire la monedele și artefactele recuperate, nu există informații cu privire la valoarea comorilor descoperite, motivandu-se că "rapoartele operaționale detaliate ar perturba recuperarea obiectelor vizibile."



În luna mai 2014, compania a raportat totuși că în timpul primei sale scufundări de două ore a recuperat aproximativ 28 de kilograme de aur, care ar valoara aproximativ 1,3 milioane de dolari.



Epava navei SS Central America a fost descoperită în anul 1988, la o adâncime de 7200 de metri, iar operațiunile de recuperare s-au desfășurat până în anul 1991. Operațiunile inițiale de recuperare au fost oprite in momentul în care descoperirea a devenit obiect al litigiilor juridice, 39 companii de asigurare depunand cereri pentru revendicarea aurului.

Pe 6 martie 2014, Odyssey, un pionier in explorarea de mare adâncime in ocean, a primit contract exclusiv pentru operațiunea de recuperare a comorilor.

Conform datelor istorice, nava SS Central America a fost prinsă pe 12 septembrie 1857 într-un uragan și s-a scufundat la 160 mile în largul coastei Carolinei de Sud. Nava avea 425 de pasageri, împreună cu o mare încărcătură de lingouri de aur si monede noi.

Scafandrii din Constanța au descoperit o navă antică

Scafandrii de la Club Marine Explorer din Constanţa au descoperit rămăşiţele unei nave antice îngropate în nisip. Aceasta măsoară 20 de metri şi se află la o adâncime de circa 17 metri.

Scafandrii de la Club Marine Explorer au făcut luni o descoperire importantă, în timpul unei misiuni de rutină pentru verificarea ţintelor de pe sonar. În zona portului antic, la doi kilometri de comandament, aceştia au detectat rămăşiţele unei nave antice îngropate în nisip.


Pe amplasament au fost găsite rămăşite ale balastului: roci, bucăţi de cărămidă, fragmente ceramice şi lemn.


Analiza geologică a acestora a demonstrat că este vorba despre roci magmatice ce provin de pe coasta Italiei.

Cel mai probabil, corabia s-a scufundat în urma unei furtuni şi a ajuns pe fundul mării cu chila în sus. Din acest motiv se crede că încărcătura se află încă la bord, mai precizează sursa citată.

Deocamdată însă, scafandrii de la Club Marine Explorer nu pot explora epava şi recupera eventuala încărcătură, întrucât au nevoie de aprobări speciale.

Sursa imagini, precum si alte detalii gasiti pe pagina de Facebook a clubului, dând click AICI.

Disclaimer

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.





 
Copyright © 2010-2014 HARTA COMORII.