NEWS

EXCLUSIV

Comori din Romania

Comori internationale

Comori ascunse in ape

Detectoare de metale

Capitala Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstituită 3D

O echipă de români de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj şi de italieni Centrul Naţional de Cercetare din Roma vor reconsitui tridimensional oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, utilizand aparatură modernă, incusiv o dronă, in cadrul unui proiect ce va dura 2 ani si la finalul căruia va fi organizată o expozitie virtuală a acestei reconstituiri.



Proiectul va fi realizat pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive ( ce utilizează tehnologii de rezistivitate, geomagnetism şi topografie), incluzand atât monumentele vizibile, cât si monumentele necercetate, aflate sub pământ, prin detectarea si analiza anomaliile din sol, ce semnalează structurile arheologice.

Va fi realizata morfologia solului, detectandu-se structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea 3D oraşul de acum două milenii.

Până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică suprafaţă a oraşului, iar proiectul va analiza sistematic o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor.

La finalul proiectului va fi realizată si publicată şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D, care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pe computere.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.

Colecție online 3D de artefacte și fosile

Începand de luna aceasta, puteti admira sute de artefacte si fosile care pot fi mișcate 3D in orice directie, prin intermediul websiteului Institutului Cultural Google, un proiect ambițios care isi propune nu doar prezentarea de colectii 2D, ci si tridimensionale.



Colectia de artefacte poate sa fie studiata in 3D dând click AICI.


Filmul românesc "Comoara" se lansează în cinematografe

Filmul "Comoara" de Corneliu Porumboiu va debuta pe marile ecrane din România pe 29 mai 2015.


Sinopsis: Costi lucrează la primărie si are viaţă liniştită, până când intr-o seară, un vecin disperat că îi scoate banca apartamentul la vânzare, il roagă să îi împrumute nişte bani. Cum si Costi are credite la bancă, il refuză inital. Dar vecinul îi spune că în satul bunicilor săi există o legendă: se zice că străbunicul său ar fi îngropat o comoară în curtea casei, înainte de venirea comuniştilor la putere. Il roagă pe Costi să plătească pe cineva cu un detector de metale şi îi spune că dacă vor găsi comoara, o vor impărţi jumătate - jumătate. Costi nu stă prea mult pe gânduri. De a doua zi caută pe cineva cu un detector de metale...

Mai exista un film romanesc denumit "Comoara", din anul 1962, dar povestea aceluia este cu totul alta : "În secolul 16, românii dintr-un ţinut transilvănean descoperă din întâmplare comoara regelui dac Decebal. Giuvaerurile sunt imediat trimise în principatul Moldovei, condus de prinţul Petru Rareş, dar prinţul Transilvaniei şi regele Ungariei tocmesc o bandă de mercenari şi le ordonă să atace mesagerii şi să fure comoara."

Dacă sunteti pasionati de comori si detectie metale, probabil ambele filme sunt recomandate si pentru dvs.

Cele 4 monede indică o comoară mai mare ?

Patru monede din argint din secolul al XIV-lea au fost descoperite pe un teren din apropiere de Banbridge ( Irlanda de Nord ), de către detectoristul amator Tom Crawford. Monedele au fost găsite împrăștiate pe o suprafață de aproximativ 100 de metri patrati. Specialistii cred ca respectivele monede pot indica faptul că o comoară este îngropata pe terenul unde au fost găsite. În anul 2001, cinci monede similare au fost descoperite în aceeași zonă.


Dr. Greer Ramsey, de la Muzeul National al Irlandei de Nord, a declarat: "Este posibil să existe mai multe monede ingropate acolo, mai ales că alte tezaure găsite în regiune cuprind de regulă între 25 și 30 de monede".

Robert Heslip, un curator cu Muzeul Ulster, a declarat: "Singurul mod de a păstra în trecut banii în siguranță era sa fie ingropati, iar aceasta metoda trebuie considerată ca un comportament normal pentru acele vremuri".

Monedele, care sunt acum in custodia Muzeului National al Irlandei de Nord, sunt considerate a fi de valoare finanicara modestă. Astfel de monede scotiene sunt frecvent descoperite in estulul Ulsterului. Acestea vor fi trimise la Muzeul Britanic din Londra pentru evaluare, iar recompensa va fi împărțită între proprietarul terenului și detectorist.

Întrebat dacă intenționează să revină în zona de căutări suplimentare, detectoristul a glumit: "Poate, daca proprietarul terenului va ara câmpul".

Descriind descoperirea ca "minunată", arheologul Suzanne Anderson a spus: "După ce am ascultat si declaratiile sub jurământ, declar că descoperirea este comoara."

Detectoristul s-a declarat încântat de descoperire: "Am știut de îndată ce am văzut monedele că vor fi declarate comoară. Odată ce ai vazut sclipirea argintului, atunci știi că ai găsit ceva bun".

Proprietarul terenului a dezvăluit că pe respectivul câmp a existat un vechi fort si de aceea nu a fost surprins ca s-a gasit acolo o comoară.

8 descoperiri ale detectoriștilor, declarate comori

Mai multe monede din aur, argint, inele si alte artefacte, descoperite cu ajutorul detectoarele de metale, au fost declarate comori de autoritatile abilitate din Cardiff.


Printre cele 8 comori se află un tezaur de 17 monede medievale, descoperit de Roland Mumford în decembrie 2012, în timp ce detecta pe un teren agricol din Wenvoe, Vale of Glamorgan. Cea mai vechi moneda dintre acestea este una din anul 1290, înfătișând pe Edward I. Tezaurul contine 5 monede din aur și 12 monede de argint cu Edward III (1327-1377), acestea fiind perioada 1365-1370.



O alta descoperire declarată comoara este formată din două artefacte din bronz, identificate ca fiind un topor complet de tip Croxton și un fragment dintr-un topor din South Wales. Acestea au fost descoperite în Llancarfan, Vale of Glamorgan, de către David Harrison. Artefactele au fost găsite in acelasi loc, în octombrie 2013, în timp ce Harrison făcea detectie pe un teren agricol.



Un inel sigilar de argint din secolele XV - XVI, ce a fost descoperit de către Michael Gerry pe 31 august 2013, în Sully, a fost de asemenea declarat comoară.


Un inel de aur din secolul al XVI-lea, inscripționat cu textul "Such este dragostea mea", ce a fost găsit de către David Hughes, pe 19 aprilie 2013, pe teren din Llantwit Major, a fost de asemenea declarat comoară.


Fragmentele unui inel de argint devoțional, găsit de Mark Lambert, în aprilie 2013, pe teren din St Athan, au fost declarat tot comoară. Artefactele fragmentare sunt din secolul XV sau inceputul secolului al XVI-lea.



Un mic pandativ din aur, de la jumatatea secolului al XVI-lea, a fost declarat tot comoară. Acesta a fost găsit în St. Donats de către David Hughes, în noiembrie 2011. Pandantivul contine patru prize circulare cu locații pentru mărgele, perle sau pietre semi-pretioase. Aceste prize erau fixate in formă de cruce, pe un mic suport circular. Suportii pentru pietre pretioase ai pandantivului sunt decorati la exterior cu fir răsucit din aur.



Fragmentele unei insigne din argint, reprezentand un cocoș si purtând motto-ul "Si Deus nobiscum (Dacă Dumnezeu este cu noi)", descoperit de Mark Newbury în septembrie 2012 la Pentyrch, a fost de asemenea declarate comoară.



O ac de argint pentru rochii, din secolul al XVII-lea, găsit de către Robert Lock și Joseph Cartwright, în august 2011, pe un teren de la St Athan, chiar dacă de valoare financiară mică, a fost a opta descoperire declarată comoară.

Locația descoperirii comorii sciților, regăsită

Acum peste 130 ani, un fermier polonez a descoperit in Vettersfelde (în prezent Witaszkowo, Polonia) un tezaur de aur din secolul al șaselea î.Hr. Unele dintre artefacte au fost preluate de un muzeu din Berlin, dar mare parte a comorii s-a pierdut. De asemenea, locatia descoperirii a fost uitată, nimeni nu a mai stiut unde a fost gasit tezaurul.


Comoara a apartinut unui grup războinic de invadatori nomazi, probabil de origine iraniană, care au fondat o adevarată forță în zona geografică a Crimeei. Unii cercetători cred că tezaurul a apartinut unor lideri sciți care au pierit în lupta cu localnicii, în timp ce alții cred că sciții au oferit comoara unor șefii locali, sub formă de cadouri diplomatice.



Sciții nu doar distrus și jefuit, dar de asemenea au încercat să obțină controlul asupra rutelor comerciale lungi, pe baza unor bune relații cu populația locală.




Comoara include mai multe artefacte din aur reprezentand animale, inclusiv în formă de pește, dar si discuri decorate cu animale. Cele 5 kilograme ale comorii includ de asemenea diverse bijuterii și boluri din aur, care seamănă cu vasele de băut grecești.



Arheologii cred ca vasele au fost utilizate în ritualuri religioase, deoarece acestea au fost găsite lângă un izvor de ceremonie.



Arheologii au căutat locatia exactă a descoperirii incepand cu Al doilea Război Mondial, dar fara succes. Ulterior, prin studiul documentelor de arhivă păstrate în muzee din Berlin, arheologii au identificat locul original al descoperirii comorii, un teren situat între satele actuale Witaszkowo și Kozów.



Odata cu regasirea locatiei, arheologii recuperat de asemenea mărgele unice din sticlă, despre care se crede ca au fost fabricate in zona Marii Negre.

Un cuplu a descoperit o comoară într-o pădure din Vâlcea

Un cuplu a descoperit o comoară în pădurea din localitatea Bujoreni, județul Vâlcea. Cei doi, soț și soție, au gasit peste 2 kilograme de monede din argint, vechi de aproape 2300 de ani, cu ajutorul unui detector de metale.


Comoara este formata din 179 de monede din argint, ce erau ingropate intr-un vas din lut. Dintre acestea, 178 piese sunt tetradragme dacice ( copii dupa moneda macedoneana din vremea lui Filip al II-lea) si o drahmă, probabil din vremea lui Alexandru cel Mare.



In zona localitate nu există niciun drum dacic sau cetate dacică, asadar probabil monedele au fost ingropate pentru protectie temporara, dar nu au mai fost recuperate pâna când cei doi descoperitori, care au dorit sa isi pastreze anonimatul, le-au regăsit.


Tetradrahmele sunt de tip Prundu-Jiblea ( în acele două localități au mai fost descoperite astfel de tezaure monetare), dar comoara de la Bujoreni este una compacta, cu aproximativ acelasi tip de moneda, spre deosebire de cele 3-4 tipuri de moneda ( tipul Prundu-Jiblea, tipul Adâncata ) din tezaurele anterioare gasite in acele localitati mentionate.


Cele 178 tetradrahme au pe avers reprezentat pe Filip al II-lea Macedoneanul, iar pe revers este fie Călărețul Olimpic, fie Călărețul Trac.


Comoara a fost predata muzeului. Directorul Muzeului Judetean Vâlcea, Claudiu Tulugea, a declarat că "moneda singulară este inscripționată, iar acest lucru reprezintă un fapt deosebit, celelalte 178 de monede fiind unitare ca formă și dimensiune. Este de menționat faptul că astfel de tezaure monetare de asemenea dimensiuni nu găsim decât în Oltenia de Nord”.


Dupa ce valoarea tezaurului va fi stabilită de către experţi, cei care l-au descoperit ar trebui sa primeasca, conform legii, minim 30 % din aceasta sumă.

Un doljean a descoperit cu detectorul de metale diverse artefacte celtice

Dan Cioclea, un localnic in vârstă de 56 de ani, din comuna Desa, judetul Dolj, a gasit pe malul Dunării, la cativa kilometri distanță de localitate ( în zona punctului „Balta Lunguliţa” ), în data de 14 ianuarie 2015, doua morminte ale unor razboinici celti incinerați, impreună cu o sabie in teacă (îndoită ritual), două suliţe, un vârf de lance si un intrument de barbierit ( un fel de lamă ), cu ajutorul unui detector de metale, după doar 10 minute de detecție, a anunțat Jurnalul.ro.

Sursă compilație foto: adevărul.ro and dcnews.ro.
Doljeanul a declarat că reacția sa a fost una obișnuită si că știa dinainte că sunt obiecte mari, dar nu a continuat săpăturile, din cauză că se înserase. Însă a anunțat autoritățile, care au declarat locația sit arheologic, cu interdicția de a efectua detecții si săpături pe o raza de 50 metri, pe perioadă de 12 luni.

Artefactele au ajuns la Muzeul Olteniei, unde arheologii le-au cercetat, ajungand la concluzia că armele au aparținut unor războinici din tribul Scordiștilor, ce au poposit in peninsula Balcanica din anii 300 i.Hr.

Sursă foto: ziarulolteniei.ro

Scordiscii au fost de origine celtică și s-au alăturat populațiile indigene din iliri și traci, mai ales in Croația și Serbia, în valea inferioară a râului Sava. Au luat contact de mai multe ori cu romanii in secolul al II-lea î.Hr ( o parte dintre scordisci au migrat și în Dacia, unde au dus chiar lupte, fiind aliați cu dacii ), înainte de a fi "absorbiti" la începutul secolului I.

Descoperirile de acest gen sunt atribuite grupului cultural Padea-Panaggiurski Kolonii cunoscut mai mult din descoperiri funerare, necropole tumulare la sud de Dunăre şi plane la nord de fluviu. Datorită caracteristicilor inventarului funerar s-a putut determina că acest grup cultural cuprinde în special războinici călăreţi având o unitate de grup şi un stil de luptă identic, utilizând aceeaşi panoplie de arme şi tehnici de luptă. Echipamentul defensiv de luptă include scuturi, şi câteodată cămăşi de zale sau coifuri iar ca arme ofensive aveau în principal spadele lungi de tip La Tène (aşa zisele de tip celtic), lănci de tipul cu nervură mediană şi cuţite curbe. Astfel de arme au mai fost descoperite şi în alte localităţi din Oltenia, la Padea, Cetate, Corlate şi chiar la Desa, în alt punct, „Castraviţa”, în perioada 2011-2014, unde Muzeul Olteniei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, desfăşoară cercetări arheologice sistematice, anunță Ziarul Olteniei.

Descoperitorul trebuie să primească minim 30% din valoarea artefactelor, insă aceasta nu a fost stabilită, arheologii precizand că va fi necesar să apelezi la experți din străinătate pentru evaluare, timp de 18 luni rămânând in.

Dan Cioclea, care este agricultor, a mai descoperit ulterior alte piese, insă a primit de la oamenii legii un avertisment pentru că nu a respectat legea cu declararea obiectelor găsite în 72 de ore. „Persoanele care găsesc astfel de obiecte sunt obligate să anunţe descoperirea obiectelor respective în 72 de ore. Doljeanul le-a găsit pe data de 26 ianuarie, însă s-a prezentat la poliţie pe data de 30 ianuarie. Din această cauză a primit un avertisment“, a declarat purtătorul de cuvânt din cadrul Inspectoratului de poliţie al Judeţului Dolj pentru Adevarul.ro, care a mai precizat că Dan Cioclea spune că este nevinovat şi nu a încălcat legea. „Vreau să îmi retragă avertismentul. Eu am respectat lege“, a spus descoperitorul pentru sursa citată.

Contactat de Gândul, Dan Cioclea a spus că în urmă cu un an a obţinut autorizaţia pentru folosirea unui detector de metale şi de atunci a căutat comori ascunse, dar că totul a pornit de la o neînţelegere. „Eu am două descoperiri, una am făcut-o în ianuarie. Când m-am dus la primărie era închis, că era ora 17.00. M-am dus a doua zi şi secretarul mi-a zis că era 26, eu n-am verificat, dar era 28 ianuarie. Aşa că nu am întârziat. Eu sunt de bună credinţă. Vreau să mi se respecte drepturile. Pentru asta depun contestaţie la primărie pentru avertisment”, a spus Dan Cioclea.

Arheologii au precizat că restul obiectelor vor fi recuperate în vara aceasta, prin săpături arheologice ce vor demara în zonă.

O comoară veche de 2300 ani, descoperită într-o peșteră

Atunci când planifici un itinerar pentru o vacanță, probabil că nu pui pe lista de obiective turistice și pe acela de "a face o descoperire arheologică". Însă doi turisti din Israel au descoperit un tezaur vechi de 2300 de ani, datând din timpul domniei lui Alexandru cel Mare.


Reuven Zachai si fiul său Chen, precum și prietenul lor Lior Hiloni sunt membri ai Clubului de Speologie din Israel. Ei au vizitat o peșteră cu stalactite din nordul Israelului pentru a o cerceta înainte de introducerea in circuitul vizitat de ceilalți membri ai clubului. In peșteră, Chen a observat un obiect strălucitor care nu era tipic pentru pesteri pe care le explorase inainte.

Cei trei bărbați au descoperit apoi două monede vechi din argint, despre care experții cred au fost bătute în timpul domniei lui Alexandru cel Mare. După descoperirea monedelor, exploratorii pesterii au gasit de asemenea bijuterii din argint, inclusiv cercei, brătări si inele, precum și obiecte din cupru.

Comoara probabil a fost initial depozitata intr-o pungă de pânză si a fost ascunsa în speranța unor zile mai bune. Speologii au anuntt descoperirea lor la Autoritatea pentru Antichitati, care a trimis specialisti să examineze noul sit arheologic.

Disclaimer

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.





 
Copyright © 2010-2015 HARTA COMORII.