joi, 2 septembrie 2010

Carul de aur al lui Decebal

Ţăranii din Cioroiu Nou sunt convinşi că satul lor stă pe o comoară veche de 2.000 de ani. Căutătorii de comori, dotaţi cu detectoare de metal au dat iama la marginea satului în speranţa că vor descoperi carul de aur a lui Decebal.




Satul Cioroiu Nou aparţine de comuna Cioroiaşi şi se află la doar 40 de kilometri de Craiova. Cum intri în sat, pe oricine ai întreba de cetatea romanilor, eşti îndrumat către marginea satului, exact unde începe cimitirul. O pancartă care anunţă existenţa unui monument istoric se iveşte pe partea stângă a drumului. La doar câţiva paşi de cimitir apare şi situl arheologic. „La început au spus că ar fi capitala Daciei Malvensis, Malva. Acum am înţeles că se vorbeşte cum că ar fi doar un castru roman“, spune Vergil Dascălu, primarul din Cioroiaşi.



Nu de puţine ori s-a întâmplat ca ţăranii din Cioroiu Nou să găsească bucăţi de lut sau chiar monede antice atunci când îşi lucrau pământul. „S-au găsit multe obiecte pe aici. Cum dădeau cu plugul, cum mai scoteau câte o bucată de oală sau de metal“, povesteşte Gheorghe Macamete (80 de ani). Nea Gheorghe locuieşte chiar la marginea satului, lângă situl arheologic. Despre legenda trăsurii de aur a lui Decebal ştie şi el cam tot ce ştiu şi consătenii lui. „De când eram mic am auzit că trăsura de aur a lui Decebal este îngropată aici. Cică acum 2.000 de ani s-a surpat pământul şi a astupat-o. E aici, sub cetate“, ne mărturiseşte bătrânul. Despre trăsura pe care Decebal a comandat-o ca semn de bogăţie a auzit şi primarul comunei. Acesta povesteşte că s-a trezit cu fel şi fel de căutători de comori, atraşi de legenda fabulosului tezaur. „Au venit la un moment dat nişte domni cu detectoare de metal. Au vorbit cu câţiva oameni din sat şi le-au promis că le ară pământul, achită ei tot, numai să îi lase să se plimbe pe tarla. Aşa au şi făcut. Le-au arat tot pământul şi au căutat comoara cu detectoarele de metal. Nu au găsit nimic“, îşi aminteşte Vergil Dascălu. Comoara inestimabilă este vânată chiar şi de sătenii din Cioroiu Nou. „Ehe, muică, dacă aş găsi eu trăsura mi-aş face casă cu etaj. Aş fi cea mai bogată din sat“, şi-a propus Victoria Dovăneţu (76 de ani).Din vechea cetate s-au ales cu beneficii şi câţiva localnici din Cioroiu. „Eu mi-am făcut şi cuptor pe vatră din câteva cărămizi de acolo. Are cuptorul ăsta 40 de ani. Şi acum e în picioare. Cărămidă cum e asta nu cred că se va mai face vreodată, Vă daţi seama că are 2.000 de ani!“, se mândreşte Oanţă Stanca (74 de ani).

Edilul comunei povesteşte că, de aproape 40 de ani, se tot fac săpături la marginea satului. Până acum s-au găsit monede, oale şi statui, arme şi piese metalice din fier şi bronz. „În ultimii doi ani se lucrează mai intens. Au venit şi cei de la Muzeul Olteniei care s-au implicat în acest proiect. Se pare că pe locul acesta ar fi fost o baie comunală cu scurgere pentru apă“, explică Vergil Dascălu. Reprezentanţii Muzeului Olteniei şi-ar fi dorit să dea viaţă sitului arheologic prin reconstrucţia vechii cetăţi şi animarea ei cu figuranţi îmbrăcaţi în haine de soldaţi romani. „Acest gen de turism ar fi benefic pentru localitatea noastră. În acest mod, comuna noastră ar deveni celebră şi ar ajuta şi bugetul local. Poate că se va întâmpla la un moment dat“, îşi doreşte primarul Dascălu. Până acum, satul doljean este singurul loc unde se presupune că ar fi fost Malva, capitala Daciei Malvensis, cea mai mare provincie dacă din perioada împăratului Antoninus Pius, care cuprindea Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei.

Şeful expediţiei de la Cioroiu Nou, arheologul Dorel Bondoc, nu poate spune cu certitudine că pe raza localităţii Cioroiu Nou a fost capitala Daciei Malvensis, dar confirmă faptul că în zonă a existat cândva o aşezare romană: „Au fost găsite elemente de fortificaţie ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o aşezare militară, dar şi una civilă.“ De căutătorii de comori s-a lovit şi arheologul la începutul expediţiei. „Am anunţat şi poliţia la aceea vreme. Nu au niciun drept să răscolească pământul. Noi facem aici săpături arheologice, nu căutăm comori. Acum s-au mai liniştit, nu au mai venit“, susţine Dorel Bondoc.

Stanca Oanţă a luat cărămizi de la ruine şi şi-a construit un cuptor

Edilul comunei povesteşte că, de aproape 40 de ani, se tot fac săpături la marginea satului. Până acum s-au găsit monede, oale şi statui, arme şi piese metalice din fier şi bronz.

„În ultimii doi ani se lucrează mai intens. Au venit şi cei de la Muzeul Olteniei care s-au implicat în acest proiect. Se pare că pe locul acesta ar fi fost o baie comunală cu scurgere pentru apă“, explică Vergil Dascălu.

Reprezentanţii Muzeului Olteniei şi-ar fi dorit să dea viaţă sitului arheologic prin reconstrucţia vechii cetăţi şi animarea ei cu figuranţi îmbrăcaţi în haine de soldaţi romani. „Acest gen de turism ar fi benefic pentru localitatea noastră. Prin turism cultural, comuna noastră ar deveni celebră şi asta ar ajuta mult bugetul local“, îşi doreşte primarul Dascălu.

Până acum, satul doljean este singurul loc unde se presupune că ar fi fost Malva, capitala Daciei Malvensis, cea mai mare provincie din perioada împăratului roman Antoninus Pius (138-161 d.Hr).Şeful expediţiei de la Cioroiu Nou, arheologul Dorel Bondoc, nu poate spune cu certitudine că pe raza localităţii Cioroiu Nou a fost capitala Daciei Malvensis, dar confirmă faptul că în zonă a existat cândva o aşezare romană: „Au fost găsite elemente de fortificaţie, ceea ce demonstrează că avem de-a face cu o aşezare militară, dar şi cu una civilă.“

De căutătorii de comori s-a lovit şi arheologul la începutul expediţiei. „Am anunţat şi poliţia. Nu au niciun drept să răscolească pământul. Noi facem aici săpături arheologice, nu căutăm comori. În ultimul timp, nu au mai venit“, susţine Bondoc.

Cele trei regiuni ale Daciei

În 159 d.Hr., pe timpul domniei împăratului Antoninus Pius, Dacia s-a împărţit în trei: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis şi Dacia Malvensis.
Prima cuprindea partea de vest a Ardealului, cu Ţara Crişului şi Munţii Apuseni şi avea capitala la Porolissum (azi, Moigrad). Dacia Apulensis avea reşedinţa la Apulum (Alba-Iulia) şi cuprindea restul Ardealului şi Banatul, iar Dacia Malvensis cuprindea Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei.


Surse ( articolul a fost preluat dintr-o colectie de documente Word gasite arhivate pe internet , dar la o cautare pe Google, asa cum bine ne-a atentionat un cititor, mai mult ca sigur acestea sunt sursele originale ): http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Decebal-Oltenii-trasura-cauta-lui_0_128387542.html ; http://www.adevarul.ro/societate/viata/Eldorado-oltenesc_0_127787266.html

Niciun comentariu despre subiectul „Carul de aur al lui Decebal”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.