Comorile lui Voda Brancoveanu

Despre soarta averilor unuia dintre ultimii "domni paminteni" care au condus Tara Romaneasca nu se stiu prea multe lucruri. Ceea ce se cunoaste cu certitudine este faptul ca, in ultimii sai ani de domnie, el era considerat ca fiind unul dintre cei mai bogati oameni din Europa. In anul 1714, dupa caderea in dizgratie a voievodului, cind acesta, impreuna cu cei patru fii si cu principalii sai sfetnici, a fost chemat la Inalta Poarta, alaiul nu a dus cu el decit obisnuitele "peschesuri" cuvenite sultanului si inaltilor sai dregatori. Este drept ca nici acestea nu erau chiar niste fleacuri, insa grosul averii domnului valah a ramas acasa, ascuns in locuri tainice.

Dupa moartea napraznica a "delegatiei", despre soarta acelor averi fabuloase, care il facusera celebru pe Brancoveanu, nu s-a mai aflat niciodata nimic. Nimeni nu mai stie unde or fi fost ascunse milioanele de "galbeni" si multimea de odoare scumpe, despre care au relatat majoritatea cronicarilor vremii. Este foarte posibil ca toate acestea sa se mai afle, inca, ascunse prin cine stie ce tainite din Palatul Mogosoaia sau cel de la Potlogi. O alta ctitorie a voievodului decapitat a fost si Biserica "Sfintul Gheorghe Nou" din centrul Bucurestiului.

Dupa ce aceasta a fost grav afectata in urma cutremurului din 1977, lucrarile de restaurare au durat aproape zece ani, incheindu-se la mult timp dupa ce toate celelalte urme ale seismului erau deja reparate sau, macar, ascunse. In acea vreme s-a vorbit ca intirzierea s-ar fi produs din cauza ca autoritatile vremii, aflind despre ipoteza existentei in acel loc a fabulosului tezaur, ar fi dispus efectuarea unor cercetari minutioase in toata zona. Nu s-a gasit nimic, insa cine stie... mai exista si alte ctitorii brancovenesti, inca necercetate.