sidonieni. A fost adorat şi de vechii evrei idolatri.
BAAL-FEGOR Divinitate adorată < de moabiţi si cunoscută de greci şi romani, cu numele de Priap*.'. AVERN (I) împărăţia lui Pluto* în mitologia romană; (2) Mlaştină lîngă Guma, în Campania (Italia), înconjurată cu stînci abrupte; aici începea, după o veche legendă, Infernul sau lumea celor .de jos. AVESTA Cartea sfîntă a vechilor perşi, conţinînd principalele elemente ale mitologiei si religiei persane, al cărei zeu suprem era Zoroastru*. AVESTIŢA sau ARIPA 'SATANEI Personaj malefic în mitologia românească, amintit de Dimitrie Cantemir în Descripţia Moldaviae. AZRAELE Imaginea îngerului morţii în mitologia turcă. BAAL-SEMEN Epitet atribuit soarelui, de către fenicieni. BAALTI Zeiţă a fenicienilor, reţinută ca soră a zeiţei Astarte* şi soţie a zeului care avea toate însuşirile zeului Saturn*. Este identificată cu Artemis* şi cu Afrodita* din mitologia greacă. BABA DOCHIA -> DOCHIA
BABA NOVAC Personaj din folclorul românesc, erou al baladelor populare, prezent şi în
istoria poporului român, pe vremea lui Mihai Viteazul. Este citat şi de B. P. Hasdeu în
Magnum Etymologicum Romaniae.
BABEL Turn din Babilonia (Asia Mică), ridicat încă din
perioada neolitică (turnul existia încă din mileniul al
pl-lea î.Chr.), pentru a constitui un loc izolat, nesupus
supremaţiei divine. După unele versiuni, limbile celor
ce-1 construiau s-.au. amestecat în aşa fel îneît, neputincioşi de a-si duce opera la
capăt, oamenii au fost siliţi să se împrăştie în to
BASILEA Fiică a lui Uranus* si a Titeei, soră a titanilor*.
BASSARIDE Epitet atribuit prin analogie bacantelor*, de la bassara, veşmînt lung purtat
de Bachus* si de bacantele din Lidia (Asia Mică şi Tracia).
BASTET Zeiţa cu cap de pisică în mitologia egipteană.
BAT ALA „Zeul creator", epitet atribuit de către filipi-nezi divinităţii lor principale.
74
BATTO (1) Fiu al lui Polinestor*, întemeietor, după o versiune, al Cirenei*. (2) 'Păstor al
lui Neleu*, martor la furtul de vite săvîrşit de Apollo*; fiindcă nu si-a ţinut fă-găduiaila de
a păstra această taină, a fost transformat de Hermes* în piatră.
Catul, VII; Ovidiu, Metamorfoze, II, 688 şi urm.
BAUCIS Soţia lui Filemon*, amîndoi, locuitori ai unui .sat din Frigia (Asia Mică). Au
găzduit pe ZeuB* şi pe ,Hermes*, cu.bunăvoinţă. Drept mulţumire, cei doi le-au
.transformat casa într-un. templu, iar pe ei, în preoţii (sau paznicii) acestuia. La bătrîneţe,
Baucis a fost preschimbată într-un tei, iar Filemon, într-un stejar.
B AVANI Soţia lui Siva* în mitologia vedică, similară zeiţei italice Venus*.
BEBRICI Popor legendar din .Bitinia (Asia Mică), care-i atrăgea pe străini si îi ucidea.
Pollux* 1-a ucis pe Ami-cos* (1), regele lor, şi astfel i-a salvat si pe argonauţi* de la o'
moarte sigură.
, BEL (1) în mitologia caldeo-asiriană, stăpînul întregului pămînt si al oamenilor, ca şi al
elementelor atmosferice. Identificat eu. Baal*. (2) Rege al Feniciei, tatăl îui Pig-
-malion* (2) şi al Elisei*.
BELATUCADRO Divinitate arhaică în .Marea Britanie.
BELBUC Geniul binelui în mitologia vandalilor, supra-lumit şi Zeul alb.
75
BELEN Personificare a soarelui în mitologia celţilpr din Gallia. Proteja plantele, vietăţile
si cunoştea arta tămăduirii.
BELIT în mitologia caldeo-asiriană, divinitatea care îl însoţea pe Bel*.
BELIZANA Divinitate galică, similară zeiţei Minerva* din mitologia romană.
BELLEROFON Erou din Corint, fiu al lui Glaucos* (3), rege a'l Corintului, si aii
Eurimedei. Se numeşte astfel, pentru că si-a ucis propriul frate, .din imprudenţă (gr.
belleros, fără voie). Pentru onestitatea lui, dovedită după aceea, a trecut prin mai multe
peripeţii din care a ieşit totdeauna învingător. Printre altele, a ucis Himera*, fo-losindu-se
de calul Pegas*, dăruit de zeiţa Atena*. lobat, regele Liciei, i-a oferit,, după toate aceste
victorii, mîna fiicei sale, Fiilonoe* (2). Dorind însă mai mult, a trezit furia lui Zeus*: pe
calul Pegas a vrut să ajungă pînă în cer, dar Zeus a făcut ca Pegas să fie înţepat de o
insectă şi. Bellerofon să fie aruncat în abis.
BELLEROS Fiul lui Glaucos* (3) şi fratele lui Bellerofon*.
BELO (1) Fiu al lui Poseidon* şi al Libiei*, fratele geamăn al lui Agenor*. A avut de la
Anchirroe* doi . fii: pe Egipt şi pe Danaos*. (2) Regele Sidonului şi părinte al Didonei*.
(3) Numele latin al zeului semit Baal*.
Virgiliu, Eneida, I, 621, 729
BELOMANŢIE Prevestire prin intermediul zborului săgeţilor, practicată de popoarele
orientale în antichitate.
76
BELZEBUT Una din principalele divinităţi siriene. Demonul suprem în scrierile sfinte.
BENDIS Zeiţa tracă a lunii, identificată cu Artemis* la Atena. Serbările în cinstea ei
erau adevărate orgii.
BENSNITEA Zeiţa japoneză a bogăţiei şi procreaţiei.
BEREGHINIE Nimfe* ale apelor si munţilor în mitologia slavilor, în număr de trei sau de
nouă.
BERENICE Soţia lui Ptolemeu, regele Egiptului, în urma unui jurămînt, ea si-a oferit
părul, de o rară frumuseţe, zeiţei Venus*. Cînd acesta a dispărut din templul zeiţei,
astronomul Conon a spus că a fost transfor-m'at într-o constelaţie şi împrăştiat în toate
cele patru vînturi.
Callimâh, Pletele Berenicei, poem în versuri; Jean Racine, Be-renice, tragedie; Pierre Corneille, Tit şi
Berenice, comedie erotica; Ugo Foscolo, Berenice, tragedie
BES Zeu egiptean monstruos şi grotesc, răspândit sub formă de statuete şi amulete,
considerate purtătoare de noroc.
3ESTA In mitologia nordică, zeiţă de proporţii uriaşe, care, împreună cu Bor*, a dat
naştere primilor zei.
3HAIRAVI în mitologia vedică, unul din numele lui Devi sau Parvati, soţia lui Siva*.
3IANOR Fiul lui Hercule* în mitologia romană, consi-ierat întemeietor al oraşului
Mantova.
77
BIBESIA şi EDESIA Zeiţe romane care protejau ban7 chetele; prima se îngrijea de
Vinuri, ă :doirâ, .de selecţia' mâncărilor.
BIBLIS Fiică a lui Milet* si a nimfei* Cian*. Nereuşind să înduplece inima
propriului său frate, Caunus, pe care îl iubea foarte mult, a plîns atîta, încît s-a prefăcut
într-un izvor. Ovidiu, Metamorfoze, IX, 450 şi urm.
BIFRONS Epitet al lui lanus*, datorat virtuţii de a cunoaşte, în egală măsură, trecutul si
viitorul.
BIFR&ST In mitologia nordică, curcubeul, prin care,'ca pe o punte, Asga'rd* comunica cu
pământul.
BIGOIDIS Nimfă* etruscă, expertă în arta interpretării fenomenului trăsnetelor si, prin
aceasta, aflarea intenţiilor zeilor. C'•'.."..',;,
BILE Una din principalele divinităţi ale celţilor din Irlanda.
,.;, :, ;
B/L/ Vrăjitori ai unui trib sălbatic din Africa: tribul Quvias.
BIRMA Nume dat de vechii indieni primului înger creat de zei.
BIRSA Oraş în vechea Cartagină, în care Didona*, ajunsă în Africa, a obţinut de la regele
Iarba o suprafaţă de pămînt cît acoperea o ..piele de bou (gr. byrsa)..
78
Didona a reuşit prin isteţimea fenicienilor săi ,să taie pielea în atâtea bucăţi, încît să poată
cuprinde o porţiune de teren imensă, pe care au construit apoi Birsa.
BITON şi CLEOBE Fraţi al căror nume a rămas vestit în .antichitatea greacă, ca exemplu
de dragoste filială. Ei au tras carul cu care mama lor, Cidippe, preoteasă a Herei*, trebuia
să ajungă la templul zeiţei, cînd caii au refuzat să mai meargă. Locuitorii Argeşului* (5)
au implorat zeii
tea teogonicâ. indiană. Era reprezentat cu patru capete, plutind pe o frunză ' de lotus, adesea
împreună cu soţia lui, Saraswati, protectoare a ştiinţei si a armoniei.
BRAHMANI Preoţii zeului Brahma*, care au constituit prima din cele patru caste indiene.
BRAHMANISM .Doctrină religioasă indiană, după .„cu. c există trei divinităţi principale:
Brahma*, Siva* şi Vişnu*.
care
BRANCHOS întemeietor al templului lui Apollo* la Di-dimos (Asia Mică).
BRANHID Epitet al lui Apollo*, de la numele Branchos*, băieţandru iubit de zeu, care i-a dat
darul profeţiei.
BRAURONA Nume al unui oraş din Atica (Grecia), în care Ifigenia* a transferat din Taurida o
statuie a zeiţei Artemis*. Acolo se ţineau, din cinci în cinci ani, serbările numite Brauronii, în
cinstea zeiţei. Tinere fete, în veşmînt de culoare galbenă, jucau „dansul ursoaicei", evocând
acest animal din care ar fi apărut Artemis însăşi.
BRAGA Zeul cîntecelor, al muzicii şi al poeziei la scandinavi.
BRAGEO Zeul elocinţei în mitologia - scandinavă.
BRAHMA întruchiparea supremă, creatorul universului şi una din cele trei divinităţi din
Trimurti*, trinita-
80
BRIAREU Uriaş, fiu al zeiţei Geea* şi al zeului Ura-nus*, adică al Pămîntului si al Cerului,
reprezentat cu o sută de braţe, toate înarmate cu lănci şi scuturi, pentru a se apăra de Zeuis* si
cu cincizeci de capete, din gurile cărora se revărsau torente de flăcări si fum. Când titanii* sau
revoltat împotriva zeilor din Olimp* (1), Bria-reu i-a ajutat pe zei, aruncând asupra
titanilor blocuri mari de piatră. Cînd, altă dată, i-a sprijinit pe titani în intenţia lor de a cuceri
Olimpul, Zeus 1-a trăsnit. Simboliza dezlănţuirea forţelor naturii.
6 — Dicţionar de mitologie
81
BRIGIT Zeiţa poeziei şi a înţelepciunii în mitologia cel-ţilor din Irlanda.
BROMIS Epitet al lui Bachus* datorat zgomotelor ieşite din comun din timpul
procesiunilor dedicate lui.
BRIHASPATI în mitologia verdică, „zeul rugăciunii", formulă după care s-a creat
lumea.
BRIMO Epitet dat Proserpinei*, pentru groaza care a cu-, prins-o în clipa cînd a fost
răpită de Pluto*, în timp ce culegea flori.
BRONTE Unul din cei trei ciclopi*, care-1 ajutau pe Vulcan* să fabrice fulgerele si
tunetele pentru lupiter*. Era personificarea tunetului.
BRUMALII Serbări organizate la Roma, la sfîrşitul lunii noiembrie, în cinstea lui
Bachus*.
BRISEIS înainte de a fi sclava iubită de Ahile*, a fost soţia lui Mines*, rege al Ciliciei,
ucis de Hermes*. în cearta dezlănţuită între Agamemnon* şi Ahile, pentru Briseis, Ahile
a.trebuit să renunţe la ea, dar, fiindcă a ameninţat că se ya retrage din luptă, a recăpătat-o.
Homer, lliada, I, 184 şi urm..; frescă la Pompei, în Casa Poe-£Ului tragic; Ahile şi Briseis, pictură pe vas, în
Muzeul din Lecce (Italia).
3UBASTIS Zeiţă egipteană, fiică a lui Osiris* şi Isis*, corespunzînd zeiţei Artemis* din
mitologia greacă. Era venerată în oraşul Bubastis, din preajma Nilului.
3UBONA Zeiţa protectoare a vitelor si a creşterii lor î litologia romană.
m
BRISEU Preot al lui lupiter* şi tatăl sclavei Briseis*, iu-. bită de Ahile*. Brişeu a avut cel
dintâi meritul de a scoate mierea din stupi, fără a trezi răzbunarea albinelor.
BRITOMARS Divinitate din insula Creta, reprezentată ca o fecioară de o rară candoare,
fiică a lui Zeus*. Urmărită de Neptun*, s-a aruncat în mare de unde a salvat-o Diana*,
ridicînd-o în Olimp* (1). După o altă versiune, fiind urmărită de Minotaur*, Zeus a
salvat-o si apoi a trecut-o printre diyinităţi.
BRIZO Zeiţa viselor în mitologia greacă. A avut la De-los* un oracol* care interpreta
visele, dînd răspunsuri referitoare îndeosebi la navigaţie şi pescuit.
82
3UCEFAL Calul lui Alexandru cel Mare, căruia i 's-a acordat, la moarte, o atenţie
specială; în memoria lui a fost întemeiat şi un oraş: Bucefala.
3UCENTAUR Animal mitologic monstruos, cu' grumaz l corp de bou şi cap de om.
BUDIIA în mitologia vedică, filozof, fondator al budhis-mului, ultima încarnare a zeului
Vişnu*, considerat zeul1 suprem al indienilor. A fost adorat mai întîi în Indus-tan.
•«p
BUONH Serbări organizate la Atena în cinstea lui Zeus*, în timpul cărora se sacrifica un
bou.
83
BUITI Demon în mitologia persană, inspirat din Ahri-man*. L-a ispitit în nenumărate
situaţii pe Zarathustra*.
BURI -> BOR
BUS IRIS Fiul lui Poseidon* şi al nimfei* Libia*, monstru uriaş care îi ucidea pe toţi
străinii veniţi pe meleagurile lui, în Egipt. Legenda îi atribuie şi răpirea hesperidelor*.
A fost ucis la rîndul lui de Heracles*.
BUTE (1) Unul din fiii vîntului Boreas*, care, în timpul unor serbări dedicate lui
BachUs*, a răpit trei bacante*, dintre care a păstrat-o numai pe Coronida*. Acesta a
răzbunat-o, făcîndu-1 să-si piardă minţile şi să se arunce într-o fîntînă. (.2) Scutier al
lui Anchise* şi apoi protector si tovarăş de lupte al lui Ascaniu*, fiul lui Enea*. (3)
Rege al Siciliei, iubit de Afrodita*, care i-a dat un fiu, pe Erix*.
BUTO Zeiţă egipteană, personificare a nopţii, a întunericului si a haosului.
BUTROTOS Oraş în Epir, în care Enea* s-a întîlnit cu Andromaca*, soţia fidelă a
eroului troian Hector*.
BYBLOS Oraş în Fenicia, vestit pentru cultul lui Adon*.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.