Dictionar mitologie - Litera A

ABAN (l) Fiul lui Hippotoon*. A fost prefăcut în şopîrlă, pentru că a surprins-o pe Cibele*
potolindu-şi setea cu prea multă lăcomie. (2) Tovarăş al lui Enea*, după fuga acestuia din
Troia*, spre Italia. (3) Fiul lui Linceu* (1) si al Hipermnestrei*, tatăl lui Pretos şi Acrisiu*,
bunicul lui Perseu*; întemeietor al oraşului Aba, în Focida (Grecia). (4) Rege al Argeşului*
(5), posesor al unui scut renumit pe care şi 1-a.însuşit Enea*. Virgiliu, Kncida, I, 121
ABANTI Locuitori mitici ai insulei muntoase Eubeea, din Marea Egee. Au luat parte la
războiul împotriva Troici*, sub comanda lui Elpenor*.
&BARIS Poet scit, care a cîntat în versuri călătoria lui Apollo* la hiperboreeni*. Drept
răsplată, zeul 1-a făcut preotul său, i-a insuflat darul profeţiei şi i-a dăruit o săgeată, cu care
putea zbura în cer.

ABATEE Serbări organizate în Grecia în cinstea lui Dio-nysos*; se manifestau în tăcere.
ABDERA Sora lui Diomede* (2), întemeietoarea oraşului cu acelaşi nume, din Tracia. (După
alţii, oraşul a fost întemeiat de Heracles*, în memoria tînărului său prieten, Abeder.) Din
cauza unei invazii de şoareci ' si broaşte, locuitorii 1-au părăsit, refugiindu-se în Macedonia.
7
ABE Oraş în Focida (Grecia), unde se află un oracol* al lui Apollo*. Zeul a primi
astfel şi epitetul de Abeul.
ABEONA Divinitate romană, protectoare a celor ce porneau la drum.
ABIA (1) Doica lui Ilo*, fiul lui Troos*, venerată în-tr-un templu din Messenia. (2) După
Homer, în Iliada, este unul din cele şapte • oraşe oferite de Agamemhon" Iui Ahile*- în
schimbul sclavei Briseis*, pentru a-i potoli furia pricinuită de răpirea acesteia.
ABIAN1 sau ABIENI Popoi Jegendar din Sciţia, care locuia de-a lungul rîului Abios. îşi
împărţeau viaţa cu ga-lactofagii, care se hrăneau exclusiv cu lapte de iapă, spre deosebire
de vecinii lor, antropofagii, care preferau carne de om. După Homer, abianii iubeau
dreptatea şi erau pătrunşi de un profund spirit justiţiar.
ABIDA Divinitate calmucă. Prin respiraţia ei, purifica spiritul morţilor si îl transporta întrun
loc de odihnă veşnică.
ABIDO (1) Oraş în Asia Mică, în apropierea strîmtorii Dardanele, patrie a lui Leandru (-»
HeiVr). (2) Oraş în Egiptul de Sus, centru a1 cultului lui Osiris*.
ABIENI ~> ABIANI
ABILA Munte în Africa, situat în faţa muntelui Calpe*, din Spania; împreună formează
strîmtoarea Gibraltaru-lui; în antichitate, aici erau localizate vestitele. Coloane ale lui
Hercule*.
AB1LL1OS Piui lui Romulus* şi al Ersiliei* în mitologia romană.
ABORIGENI (1) (lat. primii locuitori ai unei regiuni, autohtoni) în mitologia romană,
locuitorii vechii provincii Latitim*, care, mai tîr/du, contopindu-se cu troianii lui Enea*,
s-au numit latini, după regele Latinus*. (2) In mitologia romană, popoare pe care Saturn*
le-ar fi adus din Africa, în Italia.
ABSIRT Fiul lui Eete*. Omorit şi tăiat în , bucăţi de Medeea*, sora lui mai mare,
membrele i-au fost aruncate în calea tatălui lor, spre a-1 împiedeca să o mai urmărească,
după ce, împreună cu lason*, îi furase lîna de aur*. Acesta s-a oprit, într-adevăr, să adune
resturile propriului fiu şi le-a îngropat, după legendă, la Tbmis (Constanţa de azi). t
ABUNDENŢA Divinitate alegorică în mitologia romană, personificată de o femeie tînără
si frumoasă. Purta cu sine cornul abundenţei*, plin cu toate bunătăţile. A fost identificată
cu zeiţa romană Fortuna* şi cu Amalteea* (1), din mitologia greacă.
ABUTTO Divinitate în mitologia japoneză, care vindeca bolile şi îi ajuta pe marinari în
expediţiile lor.
AC AC Fiul lui Licaon* (2) si soţul doicei Iui Mercur*.
IACA CA LIS (1) Plică lui Minos*, primul rege al Cretei. (2) Una din soţiile lui Minos*,
care i-a dat un fiu, pe Oaş.
,»
3.CADEMOS Erou atenian, care le'-a arătat Dioscurilor* locul unde Elena*, sora lor, a
fost ascunsă de Teseu*. Numele
lui a fost dat gimnaziului care a căpătat, pe vremea lui Platon, denumirea de
Academie.
ACAD1NA Izvor legendar lîngă Catania (Sicilia), consacrat fiilor gemeni ai lui lupiter*,
Palicii*. Avea însuşirea de a da pe faţă, făcînd să plutească la suprafaţa apei sau să se
afunde, tablele pe care era înscris adevărul sau, falsitatea umii jurămînt.
AC ALE Nepotul lui Dedal*. A inventat compasul şi fierăstrăul. Invidios, Dedal 1-a
aruncat din vîrful unui turn, dar zeiţa Atena*, protectoare a artelor, 1-a salvat din cădere,
trănsformîndu-1, în timp ce era în aer, într-o potîrniche.
l ' •••.'' -.; -. ."; -ţ.....
AC AMANT (1) Fiul lui Teseu* şi aLFedrei*. A luat parte la asediul Troiei* si a fost
trimis, împreună cu Diomede* (1), să o ceară troienilor pe Elena*, răpită de la greci, de
către Paris*. A fost unul dintre grecii care s-au introdus în calul de lemn si a contribuit
astfel la cucerirea Troiei. In timpul incendiului care a avut loc în cetate, el a reuşit să
salveze de la moarte pe soţia sa, Laodice* (2), fiica lui Priam* si pe fiul său. (2) Erou
troian, fiul lui Ante-nor*, ucis de un oarecare Merion. Virgiliu, Eneida, II, 262
AC ANTA Nimfă* din mitologia romană, care 1-a adorat pe zeul Apollo* şi a fost
transformată de acesta în planta numită acant.
ACARNAN1A (1) Regiune în Epir (Grecia) fondată, după legendă, de Acarnan, unu,l
dintre epigoni*. (2) Regiune din Egiptul antic, unde exista un templu consacrat lui
lupiter*.
10
ĂCAST Rege al oraşului lolco, în Tesalia (Grecia), primul fiu al lui Pelia*, rege al acestei
regiuni şi participant la expediţia argonauţilor*.
•AC AŢE Erou grec, prietenul cel mai credincios al lui Enea*, pe care 1-a însoţit în
rătăcirile sale pe mane, după căderea Troiei*. Se spune că, inspirat de o profeţie, ar •fi fost
cel care a pronunţat cuvîntul Italia cînd au ancorat la ţărmul acesteia.
Virgiliu, Eneida, I, 188, 312; VI 34, 158
ACCA LARENTIA sau LAVRENTIA Veche divinitate -romană a pămîntului, protectoare a
seminţelor şi rămăşiţelor strămoşilor. Â fost soţia păstorului Faustulus* şi doica lui
Romulus* şi Remus*. Serbările dedicate ei de către romani erau organizate în fiecare an
în ziua de 23 decembrie.
ACCA LAURENTIA '-+ ACCA hARENTIA
ACE Fiica lui Mănos* regele Cretei, şi mama lui Milet*, regele Cariei.
ACESIOS Unul din zeii protectori ai medicinei în mitologia greacă. Avea un. templu în
Olimpia*. Se presupune că ar fi fost şi un epitet al lui Apollo*, el însuşi avînd puteri
tămăduitoare.
ACESO Fiică a lui Esculap* în mitologia romană, la rîn-dul ei o cunoscătoare r leacurilor
şi tratamentelor medicale.
ACESTE Regele Siciliei, fiul zeului-fluviu Crimisos şi al Egeste* în mitologia greacă. 1-a
oferit ospitalitate şi daruri lui Enea* si 1-a ajutat să-1 înrnormînteze pe Anfc'hise*,
tatăl său, pe muntele Erix. în amintirea mamei sale, a întemeiat oraşul Egesta.
Virgiliu, Eneida, l, 550; V, 36, 61, 73
ACONTEU Vînător în mitologia greaca, preschimbat în piatră de privirea Medusei*, în
timp ce asista la nunta lui Perseu*.
ACETE Marinar din Tir care, a salvat un copil de la sălbăticiile unor alţi marinari.
Copilul, fiind în realitate Dionysps*, i-a prefăcut, mai tîrziu, pe netrebnici în J"1 fini, iar pe
Acete 1-a făcut preot al său, în insula Na din Marea Egee. Ovidiu, Metamorfoze, III, G9G
del-Naxos*,.
ACONŢIU Tînăr sărac din insula Ceos, din Marea Egee, de o rară frumuseţe, îndrăgostit
de Cedippe, fiica unui' atenian bogat, neputînd să o ia de soţie, din cauza diferenţei
sociale dintre ei, s-a folosit de viclenia unui jură-mînt pe care Cedippe, după ce 1-a rostit,
nu 1-a mai putut respinge în nici im fel.
ACIDALIA Unul din numele Afroditei* în mitologia greacă, provenit de la izvorul
cu acelaşi nume, din Beo-ţia, în eare aceasta se scălda împreună cu graţiile*, fiindcă avea
darul de a tămădui durerile. Virgiliu, Eneida, I, 720
ACINAX Spadă pe care sciţii o înfigeau în pămînt, ado-rînd-o ca pe un simbol al zeului
Marte*.
ACIS Tînăr păstor sicilian în mitologia greacă, fiul lui Faun* şi al unei nimfe*. Iubit de
Galatea*, a fost strivit de o stîncă prăbuşită asupra lui, din gelozie, de Polifem*. Dar
Galateea 1-a transformat în rîul cu acelaşi nume, care. curge la poalele Etnei* (2).
CI aude Lorrain, Acis şi Galateea; Frangois Perrier, Acis şi Gala-teea, pictură; Ovidiu, Metamorfoze,
XIII, 750 şi urm.
ACLIDE (1) Zeiţa întunericului în mitologia greacă. (2) Divinitate greacă arhaică,,
anterioară, după unele versiuni, p'înă şi haosului*. Din ea ar.fi apăru* •apoi toţi zeii.
ACONIT Plantă otrăvitoare, apărută din balele Cerberului*, cînd Heracles* 1-a scos din
Infern. ,
12
ACRATOFOR Nume al zOalui Dionysos*, provenit de la vasul în care grecii" puneau
vinul la masă. Cu acest nume, el era venerat mai ales în Figalia, din regiimea Arca-diei*.
ACRISIU Rege al Argeşului* (5) în mitologia greacă, căruia oracolul* i-a prezis că va fi
ucis de un nepot. Pentru a evita împlinirea profeţiei, Acrisiu a închis-o pe fiica sa, ,
Danae*, într-un turn de bronz, dar Zeus*, îndrăgostit de "frumuseţea ei, a sedus-o,
strecurîndu-se la ea sub forma unei ploi de aur, .şi dîndu-i astfel un fiu, pe Perseu*.
Mînios, tatăl a părăsit-o pradă apelor mării, cu copilul. Un rege al insulelor Ciclade*,
Polidect*, i-a salvat însă pe amîndoi. Mai tîrziu, după numeroase aventuri, Perseu 1-a
omorît totuşi, din eroare $i fără să ştie cine e, în timpul unor întreceri sportive. Ovidiu,
Metamorfoze, IV, 613
ACROPOLA în genere, partea cea mai înaltă si fortificată a vechilor oraşe greceşti., Mai
întîi loc de'adăpost al ' pulaţiei în caz de război şi sediu al autorităţii supreme, M centru
monumental si spiritual al oraşului. Cea mai. •uimită prin măreţia ei artistică este
Acropola oraşului :?na, produs al geniului grec prin excelenţă. Prima con-uciie
somptuoasă, Partcnonul*, a fost ridicată în timpul
13
lui Pericle (între 447 si 432 î.Chr.). Tot atunci au apărut şi Propileele, care formau intrarea
pe Acropole, cu un templu dedicat Atenei Victorioase (Nike*), Erehteionul*, cu ,'loja
cariatidelor* e te. Pe vremea lui Licurg (secolul IV î.Chr.), activitatea constructivă a fost
dedicată teatrului. Invaziile şi războaiele (inclusiv al doilea război mondial) au distrus în
mare parte aceste comori ale artei universale. -
ACTEON Fiul lui Aristeu* si al Autonoei* în mitologia greacă, crescut si educat de
centaurul* Chiron, care a făcut din el un vînător dibaci. Surprinzînd-o pe Artemis* goală,
pe cînd se scălda împreună cu nimfele* ei, aceasta 1-a prescrrynbat, drept pedeapsă, întrun
cerb,, iar cîinii săi, nerecunoscîndu-1, 1-au sfîşiat. După altă versiune, el a fost
pedepsit astfel, fiindcă a îndrăznit să se întreacă cu zeiţa în meşteşugul vînatului.
Ovidiu, Metamorfoze, III, 193 şi urm.; Domenico Veneziano, Andreea Schiavone, Pleter Brijeghel.
Tiziano, G. B. TiepoJo, pictură
ADAD Zeu al fenomenelor atmosferice, al vîntului, ploii •şi fulgerului în mitologia
babiloneană. Era reprezentat cu o spadă de foc,.simbol al fulgerului. A fost socotit, pe- de
altă >parte, si un zeu binefăcător, fiindcă ploile fao.pă-mîntul roditor. Asirienii 1-au
venerat mai mult ca zeu al dezlănţuirii uraganelor si a altor calamităţi asupra pămînturilor
şi caselor duşmanilor lor.
ADEONA Divinitate "romană, protectoare a călătorilor ce se întorceau la casele lor.
ADISESHA în,« mitologia' vedică şarpele primordial care simbolizează timpul, si pe care
se odihneşte Vişnu*.
14
ADITYA Numele colectiv al celor şapte zei care conduc ordinea universului în mitologia
vedică. Cei mai importanţi sînt Varuna şi Mitra*
ADMET Fiul lui Fe'es în mitologia greacă, regele Tesa-• liei. A participat la războiul
împotriva Troiei* şi la expediţia argonauţilor*. Cînd Apollo* a fost izgonit clin Olimp*
(1) de Zetis*, Admet i-a încredinţat paza turmelor sale şi i-a dat adăpost, drept pentru care
zeul, mai tîrziu, 1-a ajutat în nenumărate situaţii. A convins, printre altele, pe moire* să-'l
scape de moarte, dacă cineva se va oferi să-i ia locul. Soţia lui, Alcesta*, a acceptat acest
sa^ .crifi'ciu, dar Persefona*, mişcată de gestul ei; 1-a lăsat în viaţă. După alte versiune,
Heracles* este cel care 1-a readus din Infern, redîndu-1 Alcestei. Admet şi Alcesta, frescă
pompeiană Ia Muzeul din Napoli
ADMETA (1) Fiica lui Euristeu, rege al Micenei. Pentru a-i satisface o dorinţă, Euristeu ia
poruncit lui Heracles* să lupte pu aiTti.izoan.c-Le* şi să-i smulgă reginei lor, Hippolita*,
centura. Aceasta a fost una din cele douăsprezece munci ale lui Heracles. (2)
Nimfă* oceanică.
ADON Divinitate feniciană, împrumutată de mitologia greacă, cii numele Adonis* (2),
personificare a morţii si renaşterii ciclice u vegetaţiei, •
ADONII Serbări rituale funebre, celebrate în onoarea lui Adonis* (1). în timpul lor,
femeile se îmbrăcau în doliu, mimau disperarea plîngînd şi gemînd, îşi tăiau părul.
•
ADONIS (1) Tînăr de o rară frumuseţe în mitologia rrracă, născut din iubirea-incestuoasă
între Cinir*, regele ('iprului, si fiica sa, Mirra*. Adorat de Afrodita*, aceasta i avut
durerea de a-i vedea ucis de im mistreţ, aţîţat
15
împotriva lui ele gelozia lui Ares*;. 2eiţa 1-a preschimbat atunci pe Adonis intr-o
anemonă, dar Persei'ona* s-a înduioşat de disperarea Afroditei şi i 1-a redat, cu condiţia
de a-1 păstra la ea o jumătate de an. Afrodita se învoi, dar o dată împlinită [jumătatea
anului, nu şi-a respectat ifăgăduiala. Atunci, Zeus* a hotărît ca Adonis să stea o treime din
an cu Afrodita, o a doua treime cu Persefona şi 6 a treia să fie liber. Adonis dedică si
această a treia parte Afroditei. D.upă o altă versiune, Zeus a hotărît ca Adonis să trăiască
şase luni ale anului în lumea umbrelor, iar celelalte şase, printre cei vii. (2) Zeul soarelui
la asirieni şi fenicieni.
Ovidiu, Metamorfoze, X, 519; G. B, Marino, Ado.-î.s, poem; Jeatl de la Fontaine, Amor-şi Psiclie,
poem; Claudi Monteverdi, Adonis, operă lirică; /reşcă la Pompei şi în Doi ; Aurea; Ti-zian, Plecarea lui
Adonis la vînătoare; Paolo Vcronese, Venu.K şi Adonis; Paris Bordone, Venus şi Adonis, Luca
Giordano, Ru-beris ele. pictură; De Rossi, De Vries, Canova, Thorvaldsen, sculptură
A.DRAM Zeu venerat îr Jicilia, in oraşul cu acelaşi nume, din apropierea vulcanului
Et'na* (2). Animalul consacrat lui era câinele, de aceea templul său era plin ,de cîini.
ADRAMMELECH Divinitate rsiriană, căreia i se jertfeau copii, aruncîndu~i în foc. Era
reprezentată sub forma unui păun.
ADRAST (l) Rege al Argeşului* (5), .-conducătorul epigonilor* în războiul «contra"
Tebei* (2). Şi-a căsătorit fiicele, pe Argia* şi Deipile*, cu Polinice* si Tideu*, care s-au
înfăţişat la curtea lui ascunşi sub o piele de leu şi, respectiv, de mistreţ, aşa cum îi
prezisese un oracol* că va avea ca gineri aceste animale,. Pentru a-1 ajuta pe Polinice să
recapete tronul tatălui său, Edip*, uzurpat de Eteocle*, Adrast porni împreună cu acesta,
Tideu, Ca-paneu*, Hippomedon*, Partenipeu* si Amfiaraif", războiul
16
împotriva Tebei, din care a -scăpat numai el. (2) Un alt Adrast a fost ucis de Telemac*,
din cauza perfidiei lui.
Eschil, Cei şapte împotriva Tebei
ADRASTEA (1) Numele' zeiţei romane Nemesis*, • în mitologia greacă. (2) Numele sub
care era adorată Cibele* în templul care îi fusese consacrat în Grecia, de Adrast* (1). (3).
Nimfă* în mitologia greacă ce, împreună cu sora (Melissa*) si tatăl ei (Melisseu*), 1-a
îngrijit pe Zeus* copil, după ce Rhea* 1-a ascuns, să nu-1 înghită Cronos*.
ADYTUM Cameră tainică în templul gec, în care aveau acces numai preoţii oficianţi. Cu,
ajutorul u,nor anumite substanţe excitante, ei intrau într-o stare de delir, care îi făcea să
capete virtuţi profetice, dictate de un preot superior sau o preoteasă, ascuns în adytum,
aflat în spatele absidei (altarului) sa ir sub statuia divinităţii respective.
AEA Insulă din regiunea Colhidei*, reşedinţa regelui Kcte*. Aici se afla pădurea în
care se păstra lîna de aur*.
AEDONA Soţia lui Zeto*, regele Tebei* (2), care a avut un fiu unic, pe Atis*. Geloasă pe
numărul mare de copii ai Niobei*, cumnata sa, Aedona a încercat să ucidă un copil al
acesteia, dar a ucis, din greşeală, pe propriul ei ipil. Zeus*, cuprins de milă, a
preschimbat-o în privi-jhetoare.
Ilomor, Odiseea, XIX, 51»
IK/..//1 (1) Una dintre amazoane*. (2) Una dintre cele mai itinoscute harpii*.
' II uliu, Metamorfoze, XIII, 710 \
l i-'l:()PE Soţia lui Atreu*, rege al cetăţii Micene*, şi mama Iu! Mi-nelau* şi a lui
Agamemnon*. A fost aruncată în
'K |i"M,ir de mitologjş
17
mare de soţul ei, fiindcă a nutrit o dragoste neîngăduită .faţă de cumnatul-ei, Tieste*.
AETLIO Fiul lui Eol*, soţu] tinerei Calice* si- tatăl lui Endimion*.
AEX Una dintre doicile lui Zeus* în mitologia greacă, originară- din Creta. Mai tîrziu,
numele ei a fost dat unei constelaţii.
AFAREU Regele Messenei, tatăl lui Idas* şi al lui Lin-ceu* (2), tineri care au îndrăznit să
se împotrivească Dioseurilor*, Afareu este amintit printre eroii vechiului Peloponez.
AFEA Zeiţa în mitologia greacă, adorată în insula Egina, unde îi era dedicat un templu
vestit.. Era originară din Creta.
AFI Numele zeului Heimdr-ill* din mitologia scandinavă, cînd acesta s-a întrupat în om,
pen'ţru a doua oară, devenind părinte al oamenilor liberi.
o mare putere asupra sentimentelor şi simţurilor muritorilor şi nemuritorilor: a făcut ca
Elena* să se îndragos-.tească de Paris*, a trezit patimi în Fedra* şi în Medeea*. A iubit,
printre alţii, pe Anchise*, cu care a avut un fiu, pe Enea*. Cultul său a fost răspîndit mai
ales în Cipru, Citera, Corint si în Argos* (5), considera sacri porumbeii şi mirtul. La
romani, a fost cunoscută cu numele de Ve-
1US*.
Ipmer, Iliada, XX, 40, 312 şi'urm.; Pierre Louis, Af rodită, obiceiuri vechi, roman; George Moore, Af rodită
în Aulis, român; Praxiteles, Af rodită din Cnidos, sculptură; alte sculpturi ale lui ^idias şi .Scopas. Sînt
vestite: Venus Capitolina, din Roma, Venus Un Milo, de la Luvru. San.dro Botticelli, Rafael, Correggio, Ru-
Dens.etc., pictură
IGADIST -> AGDISTI
1AMEDE Arhitect grec vestit, împreună cu fratele lui, Trofoniu*, a construit templul din
Delfos* dedicat lui Apollo* si o clădire în care să se păstreze tezaurul regelui Beoţiei. Tot
ei au jefuit însă treptat aceste comori, utilizînd un coridor secret de acces în incintă. Cînd
Aga-mede a fost surprins de rege, Trofoniu i-a tăiat capul,. de frică să nu-1 denunţe şi pe
el. Pământul însă 1-a pedepsit pentru crima sa, înghiţindu-1 de viu.
AFRODISII Serbări celebrate în insula Cipru şi la Pufos* (2), în cinstea zeiţei Af rodită*.
AF RODIT A Zeiţa frumuseţii, a iubirii, a voluptăţii şi a fecundităţii în mitologia greacă.
După Homer, este fiica lui Zeus* şi a Dianei*, dar, conform etimologiei numelui, s-a
născut din spuma mării (gr. a/ros, spuma mării). Tot ea mai este si zeiţa mării, cu numele
de Anadiomene* („ieşită din mare") şi protectoare a marinarilor si a porturilor. Adorată
mai întîi în Siria şi Caldeea, cu numele de Astharte* şi Militta*, şi-a ales în Grecia, ca loc
de preferinţă, insula Citera*, situată în Marea Egee. Ea a avut
AGAMEMNON Fiul lui Atreu*, rege al cetăţii Micene*. Cînd Atreu a fost ucis'de Tieste*,
Agamemnon a fugit în Sparta, cu fratele lui, Menelau*. Aici el a luat-o în-căsătorie pe.
Clitemnestra*, iar Menelau, pe Elena*, fiicele regelui Spartei, Tindar*. Cînd s-a iscat
războiul împotriva Troiei*, din cauza răpirii Elenei de către Paris*,, fiul regelui acestei
cetăţi, Agamemnon a devenit şeful suprem al armatelor greceşti, în timpul asediului
Troiei, el a intrat în conflict cu. Ahile*, un alt erou grec, pentru sclava Briseis*. După
cucerirea Troiei, Cassandrâ*, preoteasă a lui Apollo*, i-a prezis că va îi omorît, ceea ce' sa
şi înţîmplat de îndată ce a ajuns la Micene, ucigaşii. Iţii
fiind Egist* si Clitemnestra. Mai tîrziu, Oreste*, pentru a-si răzbuna părintele, i-a ucis pe
amîndoi.
Agamemnon, Oe/oreZe, Eumenidele, tragedii; Sofocle, Electra, tragedia; Euripide, Oreste si Ijigenia în
Taurida, tragedie; Homar, Iliada; Eschil, tragedie; Seneca, Agamemnon, tragedie; Voltaire, Oreste,
tragedie; Vittorio Alfieri, Agamemnon, tragedie; James Thomson, De Vicente Garcia la Huerta,
Nepomucene Leniercier, Agamemnon, tragedie; Darius Milhaud, melodramă, Oreste recucerit de
Ifigenia, frescă pompeiană; Sacrificiul Ifigeniei, frescă pompei ană
AGAN1CE Vrăjitoare din mitologia greacă, renumită în Tesalia.
AGANlPEE (1) Serbări organizate în cinstea muzelor*. (2) Epitet atribuit muzelor*.
Inspiratoare ale harului poetic.
AGANIPPE Nimfă*, fiica rîului Permes,xdin Beotia, care izvora din muntele Helicon*.
Era protectoarea unei fîn-tîni consacrate lui Apollo* şi muzelor*, a cărei apă avea darul
de a-i inspira pe posti-
AGAPENOR Rege al, Arcadiei*. A luat parte la războiul împotriva Troiei*, în funcţia de
comandant al grecilor din Arcadia; la revenirea în patrie, a întemeiat, în insula Cipru,
oraşul Paf os* (2), unde a ridicat un templu zeiţei Afrpdita*.
AGATODEMON (1) Epitet dat de greci unui zeu egiptean, socotindu-1 un fel de
„înger păzitor". (2) Unul dm numele lui PionysQs*, ca wvatpr al situaţiilor critice,
AGAVE (1) Fiica lui Cadmos* şi a Harmoniei*. Şi-a ucis propriul fiu, pe Penteu*, în
timpul unei serbări dionisiace, cuprinsă de o criză de nebunie inspirată de Zeus*, drept
pedeapsă că acesta s-a împotrivit introducerii cultului său în Beotia. (2) Una dintre
nereide*. (3) Una dintre amazoane*.
AGDISTI sau AGADIS1 ' (1) Nurne al zeiţei Cibele*, provenit de l'a muntele Agdos, în
vîrful căruia se înălţa templul ei cel mai vechi. (2) Hermafrodit* de origine,
divină.
AGELAOS Unul din pretendenţii Penelopei* (proci*), soţia lui Ulise*.
Hpmer, Odiseea, XX, 321—339; XXII, 131, 13G, 212, 241, 247, 327 AGELAST (lat. care nu rîde)
Poreclă dată lui Pluto*.
AGENOR Fiul lui Poseidon* şi al Libiei* şi rege al fenicienilor în mitologia greacă,
părinte al lui Cadmos* şi al Europei*. Cartagina* a fost numită -şi Cetatea lui Age-nor,
fiindcă Didona* descindea din acest rege. Cînd Europa a fost răpită de Zeus* prefăcut în
taur, Agenor 1-a trimis pe Cadmos şi pe ceilalţi fii, Fenix* si Cilice*, pe urmele surorii
lor, interzicîndu-le să revină acasă fără ea.
Virgiliu, Eneida, I, 338
AGENOREA Zeiţa muncii şi a industriei la greci, ta romani, a fost zeiţa curajului d a
avîntului nelimitat.
AGES1LAOS Un alt nume al lui Hades*, deoarece împreună cu Hermes* conducea pe
oameni şi popoarele din împărăţia umbrelor infernale.
Fierre Corneille, Ageailas, tragedie
21
'AGIEUh Epitet al zeului Apollo*. provenit de la atributul, s.ău de protector al drumurilor si
drumeţilor.
AGLAIA Una dintre cele trei graţii* în mitologia romay na. Numele ei înseamnă ,,strălucire".
A fost soţia lui Hefaistos*.
AGONALII Serbări romane instituite în cinstea zeului lanus*, ,de regele Numa Pompiliu*, în
ziua de 9 ianuarie; după alţii, la 11 ianuarie sau 21 mai şi 31 decembrie.
AGONI Zei romani, invocaţi de cei ce doreau sa întreprindă o acţiune de mare importanţa.
AGLAURA Fiica lui Cecrop* si preoteasa zeiţei Atena*. A avut două surori: pe Erse si
Pandrosos. în timpul unui război interminabil, Aglaura, pentru a salva oraşul, s-a aruncat din
înălţimea Acropolei*, pentru că un oracol* a prezis că numai printr-un astfel de sacrificiu
oraşul va fi salvat, în templul care i s-a înălţat, tinerii atenieni rosteau, un jurământ de credinţă
patriei, ori de cîte ori plecau în luptă. După o altă versiune, zeiţa Atena le-a încredinţat fiicelor
lui Cecrop o cutie, interzicîndu-le să o deschidă. Cînd, curioase, Aglaura ' si Erse au deschis
Cutia, si-au pierdut minţile şi s-au aruncat de pe Acropole. Oyidiw, Metamorfoze, II, 739 şi
urm.
. AGNIS Divinitatea» arhaică a focului în mitologia vedică, sub toate formele lui. Prezenţa lui
este oriunde, chiar şi în corpul omenesc; purificator, anulează păcatele şi este invocat mult
pentru aceasta; ocroteşte casa si înlătură toate efectele magici duşmănoase. Soarele este
marele foc al cerului,, ca şi fulgerul si trăsnetul, după credinţa respectivă. Este numit şi
Pavaca, „purificatorul".
AGNOS (l) Una din nimfele* care 1-au hrănit pe lupi-ter*.. (2) Izvor sacru de pe muntele
Liceu, în- care, în perioade secetoase, un preot al lui lupiter* arunca o ramură de stejar,
invocînd ploaia.
22.
AGO RAI A Numele zeiţei Atena*, ca inspiratoare a oratorilor în timpul adunărilor populare şi
dătătoare de înţelepciune, tuturor celor ce aveau de luat o hotărîre.
AGRA Colină din preajma rîuluv Issos, pe care se celebrau micile serbări Elcnsine, în cinstea
revenirii primăverii, o dată cu întoarcerea Persefonci* din Infern, pe pămînt.
AGRAULA Soţia lui Cecrop* şi mamă a Agkiurc-i*. La Atena, i s-a consacrat o pădurice. De
la zeul M'^rte*, a avut o fiică, numită Alcippe.
AGR1A Fiică a lui Edip*, ucisă la porunca uzurpatorului tronului acestuia, Creon*.
Sofocle, Edip rege. şi Edip la Colonos
[GR1OPE Un alt nume al Eurîdicei*.
\GROST1NE Epitet folosit pentru nimfe*, ca fiinţe iigreste, legate de pămînt.
23
AîîAÎA Denumire cil dâre era eurioscută Grecia în vremurile, lui Homer (secolele XI—X
î.Chr.). De aici, locuitorii s-au num.it ahei.
AH AR Divinitate cu ' înfăţişare omenească în mitologia vedică. După legendă, a dat
viaţă, din propria-i substanţă, tuturor creaturilor însufleţite.
AflELAU Fiu al eroului troian Antenor*.
AHELOU Zeul rîului cu acelaşi nume -din Helada, în mitologia greacă, fiul lui
Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). Şi-a disputat-o cu Heracles* pe Deianira*, dar semizeul
1-a învins, chiar dacă el a luat mai multe înfăţişări, printre care, pe aceea de taur, apoi
i-a smuls un corn şi 1-a constrîns.să se, ascundă în rîul Toante, numit de atunci Ahelou.
Cornul a fost luat de naiade* şi, umplut ou fructe şi flori, şi a rămas în mitologie cu
numele de cornul abundenţei*. După alte versiuni, Ahelou însuşi i-a dat lui
Heracles cornul Amalteei*, pentru a şi-1 recăpăta pe .al său. Cornul abundenţei se referă
la fertilitatea felului din preajma rîului Ahelou. Ahelou este reprezentat sub forma
unui bătrîn cu coarne, a unui şarpe cu cap de om sau a unui taur cu cap de om şi
barbă lungă. Qvidiu, Metamorfoze, VIII, 547 şi urm., IX, I şi urm.
AHEMENIDE Tovarăş de luptă al lui Ulise*.; a fost părăsit în insula lui Polifem* şi salvat
de Enea*, care 1-a luat cu sine pînă în Italia. Virgiliu, Eneida, III, 61.4; Ovidiu,
Metamorfoze, XIV, 158 ţi urm.
AHEMOM sau AHMON Divinitate feniciană, strămoş al lui U r anus* şi Ti'deu*.
ÂHEROE Copac — pîop - - consacrat zeilor din înfefh, care creştea de-a lungul
Aheronului* (1).
îERON (1) Fiul Soarelui şi al Terrei în mitologia
Seacă, preschimbat în rîu şi rostogolit în Infern, pcn-i că a potolit setea titanilor* cînd
aceştia s-au răzvră-împotriva lui Zeus*. (2) Un alt Aheron a fost tatăl eriniilor*.
Virgiliu, Eneida, VI, 107
AHERUSA Peşteră pe ţărmul Mării Negre, prin care se credea că 'se pătrunde în Infern..
. v
AHERUSII Nume generic dat mlaştinilor, peşterilor şi lacurilor din Italia, Grecia si Egipt,
prin care se credea că se ajunge în regiunile infernale.
AHEU Strămoşul cel mai îndepărtat al aheilor, fiul lui-Xuto: şi al Creusei, fiica lui
Erehteu.
AHILE Rege al Tesaliei (Grecia), fiul lui Peleu* si al zeiţei Thetis* (2). Aceasta, pentru aşi
face fiul invulnerabil, 1-a scufundat în rîul Styx*, dar, ţinîndu-1 de călcîi, a făcut ca
această parte a piciorului să rămînă • neudată. De copil, a fost încredinţat centaurului*
Chiron*, care i-a dat o educaţie demnă de un semizeu. Ulise* 1-a luat cu sine la luptele
împotriva TroieP, unde s-a dovedit a l'i unul din principalii eroi: avea o armură de
nepătruns, Făurită de Hefaistos*, şi patrii cai nemuritori. A refuzat insă să mai lupte, cînd
sclava Briseis* i-a fost răpită de Agamemnon*. Omorîrea prietenului cel mai apropiat, l
';ttroclu*, de către unul din apărătorii Troici, Hector*, l'i i îl regelui cetăţii, 1-a făcut să
reintre în luptă si să-1 ucidă pe acesta, tîrîndu-1 în urma carului său de luptă, ilr trei ori în
jurul cetăţii. S-a îndrăgostit apoi de Poli-
25
xeriia*, fiica lui Priam* şi a Hecubei* şi, cînd a Vrut să o ia de soţie, Paris*, un alt fiu al
lui Priam, pentru a-şi răzbuna, fratele — pe Hector —, 1-a ucis cu o săgeată, care 1-a
atins tocmai în călcâi. Pe monnîntul pe care grecii i 1-âu ridicat pe promontoriul Sigeu*,
la cererea zeilor, fiul său, Pirrus*, a sacrificat-o pe Polixenia şi a ridicat un templu.
Simbolizează eroismul total.
Homer, Iliada, l, 121 şi urm., XVIII, 22 şi urm., 231 şi urm., 318 şi urm,; Publius Papinius, Ahileide,
tragedie; Arctin' din Milet, Etiopida, Distrugerea Troici; Pindar, poeme: Euripide, Hecuba şi Ifigenia în
Aulida, tragedii; Statius, Ahileide, poem epic; Goe-ţhe, Ahileide, poem; H. von Kleist, Pentesilea,
tragedie. Legrentzi, Ahile in Scir,, operă; Jean Galbert da Campistron, Ahile si Poli~ xehia, libret de
operă, pe muzică de Lully si Collasse; Pietro Metastasio, Ahile în Scir, melodramă; Giovanni Paisiello,
melodramă; Luigi Cherubini, balet pantomimă; Domenico Cimarosa, Ahile la asaltul Troiei, opera;
Despărţirea lui Ahile de .Briseis, frescă pompeiană; Ahile si Aiax, frescă în Muzeul etrusc al
Vaticanului; • Ahile la ^Scyros, bronz, relief la Luv.ru; Giulio Romano, Eugene Delacroix, Rubens,
Dominique Ingres, Francois Gerard J, B. Regnault, France&ca Pritnaticcip etc., pictură. Fran-gois Rude
etc., sculptură
AHILEA Insulă legendară din Marea Neagră, în care Ahile* a fost adorat ca zeu.
AHMEON (1) Erou grec c; ~ef pentru că şi-a ucis fiul, a fost torturat de eonii*, ca si
Oreste*, care a comis aceeaşi faptă. (2) Unul dintre cei mai vechi zei ai fenicienilor,
părinte al cerului şi al pămîntului.
AHMON -> APIEMON
AHRIMAN sau ANGRA-MAINYU Divinitate supremă în mitologia persană, simbol al
răului, în veşnic contrast cu Ahura Mazda*, zeul binelui, ambii introduşi de Za-rathustra*
în mitologia orientală. Războiul dintre cei doi zei s-a încheiat, după trei mii de ani, cu
victoria lui Ahura Mazda. Personificare simbolică a luptei veşnice, între geniul luminii si
acel al întunericului.
26
MURA MAZDA -> ORMUZD.
[IA. -> EEA
,
UAX Unul dintre principalii croi greci din războiul îm-.potriva Troiei*, fiul lui Oileu*.
Cînd Troia a căzut în mîinile grecilor, Aiax a răpit-o pe Cassandra* chiar din sanctuarul
Atenei*, unde îşi căutase adăpost; a fost pedepsit de zei si a pierit într-un naufragiu, în
drum spre patrie. După o altă versiune, la moartea lui Ahile*, Aiax a pretins-o pe soţia
acestuia, dar i-a fost luată, prin luptă, de Ulise*. .De indignare, s-a sinucis cu propria-i
spadă.
Virgiliu, Knc.ida, I, 41'; Homer, Iliada, XV, 415 şi urm.; Canova, Aiax, sculptură; Sofocle, Aiax,.
tragedie; Ugo Foscolo, Aiax, tragedie; Andre Gide, Aiax, poem dramatic
AIDONE (1) Rege al molosilor, popor din Epir, care 1-a întemniţat pe Teşea* pentru, că a
încercat să o răpească din împărăţia lui Pluto* pe Persefona*. (2) Fiică a lui Pandareu* si
soţie a lui Zeto*. Şi-a sufocat copilul fără să-şi dea seama, în timpul somnului; suferinţa a
pre-schimbat-o într-un sticlete.
AITA Divinitate etruscă a Infernului, identificată cu Hades* din mitologia greacă.
AIUS LOCUTIUS Profet misterios, despre care se spune că într-o noapte i-ar fi avertizat
pe locuitorii Romei de apropiata invazie a galilor. A avut un templu la Roma.
M.ALCOMENA Oraş în Beoţla, renumit pentru- cultul /c/iţei Atena*.
\I,ASTOR (i) Unul-din cei patru c-ai ai lui Hades*. (2) i icniu* răzbunător în mitologia
greacă.
27
ALBA LONGA Oraş din Latîum*, întemeiat pe locul unde Ascaniu*, fiul lui Enea*, a găsit
o scroafă albă. Este oraşul-mamă al Romei de mai tîrziu. Tullus Osti-lius, al treilea rege al
Romei, 1-a distrus către anul 650 î.Chr. Virgiliu, Eneida, I, 271; Titus-Livius, Ab urbe
condita, I, 22
30
ALBLON Fiul lui Neptun*, în mitologia greacă, uriaş care împreună cu Bergion a vrut. să-
1 împiedice pe Heracles* să „ traverseze Rinul (după alţii Ronul). Zeus* i-a pedepsit pe
amîndoi, făcîndu-i.să piară sub o ploaie ,de pietre.
l
ALBUNEEA Sibila* căreia îi era consacrat un templu în pădurea Tiburului, de lingă
Tivoli. Era numită şi sibila tiburtină.
ALCESTA Fiica lui Pelia* şi a Anaxibiei*, soţia regelui Adine t*. Acesta, cu ocazia
căsătoriei, a omis să aducă o jertfă zeiţei Artemis* care, mimată, 1-a obligat să-şi ia zilele.
Apollo* a convins-o pe zeiţă să accepte în locul lui Admet pe mama, pe tatăl sau pe soţia
acestuia. S-a sacrificat atunci Alcesta,, din mare iubire faţă de soţul ei. Heracles*,
înduioşat de sacrificiul ei, a coborît în Infern şi, deşi Hades* s-a arătat potrivnic, a luat-o
totuşi de acolo şi a redat-o soţului ei.
Euripide, Alcesta, tragedie; Vittorio Alfieri, Alcesta, tragedie; Benito Perez Gâldos, Alcextn, tragedie; Hugo
von Hofmannsthal, Alcesta, tragedie, J. B. Lully, Alcesta, melodramă;' C. W. Gluck, Alcesta, operă lirică
'ALCEU Fiul lui Perseu* şi al Andromedei*, soţul Ippo-menei, tatăl lui Amfitrion* şi,
deci, bunic lui Heracles*.
ALCIDE Nume al lui Heracles*, provenit de la Alceu*, strămoşul din partea mamei, jar
după alţii, de la cuvîn-tul grec alke: forţă, vigoare, curaj.
28
ALCIMEDON (1) Marinar care a încercat să-1 răpească pe Bachus*, dar a fost
preschimbat x3e acesta • într-un delfin. (2) Erou grec care şi-a dat propria fiică de soţie
zeului Heracles*.
ALCIMENE (1) Unul din fii lui lason* şi al Medeei*, omorît de mama lui, drept
răzbunare că a fost abandonată în favoarea Creusei* (1), fiica regelui Corintului. (2) • Fiul
lui Glaucos* (3) şi al Eurimediei. A fost omorît dintr-o eroare de fratele său', Bellerofon*.
ALCIN'OE (1) Fiica lui Polib* (1) şi soţia lui Amfiloh*. A fost constrînsă de Artemis* săşi
părăsească soţul împreună cu copiii, şi să-1 urmeze pe Xantos, drept pedeapsă că lăsase
fără simbrie pe una din. sclave. (2) Una din doicile lui Zeus*.
ALCINOU Rege al feacilor, popor care locuia în insula Corfu, si părinte al Nausicăi* şi al
lui Laodamant* (2), vestit pentru bunăstarea supuşilor săi. L-a primit cu mare prietenie pe
Ulise* şi, la plecare, i-a dat o corabie '•are să-1 ducă pînă în patrie, în Itaca. Acelaşi rege
i-a /(azduit pe argonauţi* în'drumul lor spre casă. Iloiner, Odiseea, VI, VII; VIII, IX, XI,
XIII
AÎC1ONE (1) Plică lui Eol*, zeul vînturilor. Soţia lui Ce i ce*, cu care forma o pereche
ideală. Cînd Ceice a murit, în timpul unei furtuni pe mare, Alcione şi-a luat •!e de durere,
neputînd suprtivieţxu soţului. Au fost transformaţi apoi amîndoi în păsări de mare, cu
numele «Ic alcioni. (2) Una din pleiade*.
iividiu, Metamorfoze, XI, 41-0 şi urm,; Gabriele D'Annunzio, . Ui'i/'we, poeme
* ' -
Al,('IONEU Unul din titanii* răzvrătiţi împotriva lui i îs*, învins de acesta, şi-a
căutat, după o versiune,
29
adăpost pe Lună, unde a fost surprins de zeiţa Minerva* şi azvîrlit pe Pămînt. Aici însă a
fost ucis de Heracles*, deşi se bucura de atributul de a fi nemuritor.
Frescă în Muzeul etrusc al Valicanului i
ALCIOPE -> ALCIPPE
ALCIPPE sau ALCIOPE Fiica lui Ares*, şi a Aglaurei*, iubită de zeul Poseidon*.
ALCITOE (1) Fiica lui Mineu, rege al cetăţii Orcho-menos; pentru că a contestat originea
divină a lui Dio-nysos* si a refuzat să participe, împreună cu'fiicele ei, la serbările date în
cinstea zeului, acesta a preschimbat-o în liliac de noapte. | (2) Una dintre nereide*.
Ovidiu, Metamorfoze, IV
ALCM.ENA Fiica lui Electrion*, soţia lui Amfitrion*, regele Tirintului, şi mama lui
Euristeu. Din unirea 'cu Zeus*, care, îndrăgostit de ea i s-a înfăţişat sub. trăsăturile
soţului, 1-a născut pe Heracles*. A fost şi. soţia
lui Radamant*.
' *
Sofocle, Amphitruo, tragedie; Eschil, Ampliiţruo, tragedie; Eurj-pide, Eraclizii, tragedie; Plaut, Amphitruo,
comedie; Ovidiu, Metamorfoze, IX, 281 şi urm.
ALCMEON Fiul lui Amfiarau* si al Erifilei*. Aceasta, dorind să obţină de la Polinice* un
colier în schimbul dezvăluirii locului unde era ascuns soţul ei, Amfiarau, pentru a nu
participa la războiul împotriva Tebei* (2), 1-a trădat şi şi-a însuşit colierul. Soţul ei a
murit în război, iar «Alcmeon a ucis-o pentru această faptă nesăbuită, după care a
înnebunit, în rătăcirea lui, a ajuns pînă la Tegeu, care i-a' dat de soţie pe fiica lui, Alfesibea*.
Acesteia, Alcmeon i-a oferţt colieru} smuls mamei
lui. Mai tîrziu, el a ajuns la regele Ahelou* şi a luat-o de,soţie pe,fiica acestuia,
Caliroe* (1), căreia i-a dat în aer acelaşi colier şi peplu, luat de la Alfesibea*, sub
pretextul că le va oferi templului lui Apollo*, din Delfos*. Aflîndu-se adevărul, fraţii
primei soţii ]-au ucis. Caliroe a obţinut de la Zeus* permisiunea ca fiii ei, aflaţi la o vîrstă
fragedă, să devină maturi şi să-si răzbune părintele. Astfel a fost ucisă întreaga familie a
lui Tegeu.
ALESO (1) Unul din fiii lui Agamemnon* şi ai sclavei Briseis*. A fost preschimbat în
munte, fiindcă a complotat împotriva Clitemnestrei*, soţia legitimă a lui Agamemnon;
muntele este acela la poalele căruia Per-sefona* culegea flori, cînd' a fost răpită de Pluto*.
(2) Vizitiul lui Agamemnon*. După căderea Troiei*, a fugit în Italia, unde a întemeiat
oraşul Faleria" (azi Civitâ •Castellana).
Virgiliu, Bncida, X, 411
ALETE (1) Fiul lui Egist*. A fost ucis de Oreste*, fiul lui Agamemnon*, fiindcă a vrut săi
uzurpe acestuia tronul din Micene*. (2) Unul din însoţitorii lui Enea* în drumul spre
Italia, după părăsirea Troiei* cucerite de greci.
ALETRION Confident şi favorit al lui Ares*. Pus de pază în timpul întîlnirilor zeului cu
Afrodita*, într-o dimineaţă nu s-a trezit la timp si cei doi au fost surprinşi de Ilefaistos*,
soţul Afroditei. Ares, înfuriat, 1-a preschimbat pe neglijentul paznic într-un cocoş (Gallo)
osîndin-dii-1 să vestească pe veci răsăritul soarelui.
ALEXIAR Fiul lui Heracles* şi al zeiţei tinereţii şi frumuseţii, Ebe*,
3 J
ALFES1BEA Prima soţie a lui Alcmeon*, părăsita acesta pentru Caliroe* (1).
de
t,
ALIRROŢIU Fiu al lui Poseidon*. A fost .ucis de Ares*, fiindcă a încercat sa o răpească pe
Alcippe*, fiica lui Ares şi a Aglaurei*.
ALFEU Fiu al lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1), vînător care a îndrăgit-o pe nimfa*
Aretusa* şi a fost respins de Aceasta. Artemis* 1-a preschimbat într-un rîu, iar pe Aretusa întrun
i'zrvor. Alfeu, pentru a se apropia de Aretusa, si-a găsit totuşi loc de scurgere pe sub
pămînt, pentru a-şi uni propriile ape cu acelea ale Aretusei, care se aflau în Sicilia, lîngă
Siracusa.
ALFHEIM (1) Oraş în cer în mitologia nordică, în care locuiau geniile* luminoase, adică cele
bune, care-i aşteaptă acolo pe cei drepţi. (2) Palatul unuia din cei.mai importanţi zei nordici,
Freyr*.
ALIA Una dintre nereide*.
ALICE Nimfă* marină (oceanidă*), fiica 'lui Nereu* şi a nimfei oceanice Doris*.
ALII Serbări celebrate în insula Rhodos si apoi la Atena, în cinstea lui Apollo*.
ALILLAT Divinitate din mitologia arabă, simbolizînd soarele, venerată totodată ca zeiţă a
frumuseţii şi mamă a zeilor.
ALIMEDE Una dintre nereide*.
ALIPES Epitet al lui Mercur*, jnsemnînd „cu aripi la picioare".
33
ALISSÎTOE Nimfă* iubită de Priam*, regele cetăţii Troia*, de la care a avut un fiu,
pe Esac.
" ALITERX Profet din Itaca, patria lui Ulise*. I-a ajutat pe Ulise şi pe Telemac* în lupta
împotriva pretendenţilor Penelopei* (proci*).
Homcr, Odiseea, II, 253; XVII, 68; XXIV, 451
ALITES Nume dat ele romani păsărilor din zborul , cărora preoţii puteau face o profeţie
(porumbei, rîndu-nele etc.).
ALLIROE Una din concubinele lui Neptun* zeul roman al mării.
ALLODOLA Pasăre — ciocîrlie — în care a fost preschimbată Scilla* (2), fiica lui Nixus,
rege al Megarei. Din-tr-o iubire nesăbuită pentru Slinos*, duşmanul propriului ei tată, si-a
trădat totodată şi patria, lăsînd-o să fie ocupată do duşman. Zeii 1-au transformat şi'pe Nixus
într-un vultur.
'' ALMA MATER Epitet dat de romani Terrei şi zeiţei
l Ceres*, avînd semnificaţia „mamă care. ne hrăneşte".
ţ
1
ALMOPE Unul din uriaşii care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*.
\lA')E Serbări date în cinstea lui Dionysos* si Pemetra*. Erau celebrate la Atena si
Eleusis*. .
Dicţionar de mitologie
zeiţei
33
ALOIZ1 'Nume generic pentru Otp* şi Efialte*,. fiii lui Poseidon* (sau, după alte
versiuni, ai lui Alpu*),-uriaşi care voiau să cucerească Olimpul* (1). Apollo*.i-a ucis cu
săgeţile lui. în Infern, ei stau legaţi cu şerpi de o co-lo,ană, spate în spate, şi sînt torturaţi
să audă necontenit ţipătul unei bufniţe. După Homer, ei au avut meritul de a consacra
muzelor* muntele Helicon*.
Homer, lliada. V, 385; Odiseea, XI, 308
ALOPE Fiica lui Cercione*. A avut de la Poseidon* un fiu, pe Hippotoon*, motiv pentru
care Cercione a pe-depsit-o, îngropînd-o de vie. Zeii au schimbat-o într-un izvor, lingă
Eleusis*.
ALORVN1 (1) Genii* sau spirite în mitologia germană,
J-'1---* şi manilor* romani. (2)
corespimzînd 'larilor*, penaţilor*
denumite în mitologia germana
femeile
Alorune erau ..
care exercitau arta profeţiei.
ALOU Uriaş, fiul Geei* şi tatăl aloizilor*.
ALSEIDE Nimfe* ale pădurilor, care-i speriau uneori pe călători.
ALTEA Soţia lui Eneu*, regele Calidoniei* (Grecia), sora Ledei* si 'mama lui Meleagru*,
La naşterea fiului -ei, moirele* i-au prezis că acesta va muri o dată cu stingerea focului
din vatră, de aceea Altea întreţinea cu grijă focul aprins. Mai tîrziu, cînd Meleagru şi-a
ucis unchii în urma unei neînţelegeri, Altea, cuprinsă de furie, a aruncat apă în jar şi în
aceeaşi clipă Meleagru şi-a dat ultima suflare. De disperare, Altea s-a sinucis şi ea.
34
ALTEŢE Tatăl frumoasei Laotoe*, una din soţiile lui Priam*.
Homer, Jliada, XXI, 86; XXII, 51
*
ALTIS Pădure care împrejmuia templul lui Zeus* din Olimpia*, de unde se culegeau
ramurile de măslin ce încununau frunţile învingătorilor la jocurile olimpice.
ALUZZA Idol venerat de vechii arabi, înaintea lui Ma-ho-med.
AL-ZOHARAH Nume dat de arabi stelei Venus, adorată ca divinitate de seamă.
AMADOCO Erou hiperborean*, a cărui umbră a pus pe fugă pe galii care au îndrăznit să
atace sanctuarul de la Delfos* al lui Apollo*.
/ •
AMADRIADE Nimfe* ale pădurilor, fiice ale lui Ne-reu* si Doris*. Trăia,u şi mureau o
dată cu copacii în care se năşteau şi care erau, de obicei, stejari (gr. drys, stejar). Simbol al
vieţii vegetale.
AMALTEEA (1) Capră care 1-a alăptat în Creta pe Zeus* copil si al cărei corn, rupt din
joacă, a fost umplut cu toate bunătăţile dorite de nimfele* care 1-au crescut pe Zeus; din
pielea ei, mai tîrziu, Zeus şi-a făurit scutul. (2) Numele sibilei* cumane care a oferit spre
vînzare lui Tarquinius Superbus cărţile sibiline. (3) Oraş în insula Cipru, în care Venus*
avea unul din templele Sale.
Poussin, Capra Amalteea alăptînd pe Zeus, pictură
AMAN sau OMAN Divinitate venerată de vechii perşi şi identificată cu soarele.
35
•AMAR1LLÎS Nimfă* sau păstoriţa pe Care Virgiliu, in Bucolice, a celebrat-o în aşa
măsură, încît numele ei a fost dat şi Romei.
AMARINTIA Epitet al zeiţei Diana*, de la numele satului din insula Eubeea, în care era
venerată.
AMATA Soţia lui Latihus*, regele Latiumului*, si mama Laviniei*. Ea 1-a susţinut pe
Turnus*, logodnicul fiicei ei, în lupta împotriva lui Enea*. Văzînd că Turnus a
pierdut această luptă, s-a sinucis. Virgiliu, Kneida, VII, 343; XII, 56, 593 şi urm.
AMAŢERÂSU Zeiţa soarelui în mitologia japoneză, personificată într-o pasăre. Mitul
acesteia şi acela al zeului Susanovo*, personificare a ploii, sînt nucleul central al
mitologiei japoneze, pe care se bazează originea lumii; Amaterasu i-a învăţat pe oameni
cultivarea , orezului, meşteşugul ţesutului etc. Templul dedicat acestei zeiţe este cel mai
vechi din Japonia, împăraţii acestei ţări se numesc şi astăzi ,,nepoţi ai soarelui»", deci
descendenţi ai acestei divinităţi.
AMATUNTA Oraş în Cipru, cunoscut pentru cultul dedicat Afroditei*. Indignată că aici i
se jertfeau şi oameni, zeiţa i-a preschimbat pe toţi locuitorii în tauri.
AMAZOANE Femei războinice în mitologia greacă, fiice ale lui Ares* şi ale Afroditei*.
Au apărut în Capadochia (Asia Mică) şi s-au stabilit pe ţărmurile, rîului Terrno-dont. Au
ajuns, de asemenea, pînă în Sicilia şi au luat parte la războiul Troiei* împotriva grecilor, >
pentru a o răzbuna pe regina lor, Pentesilea*, ucisă de Ahile*. Nu admiteau printre ele
prezenţa unui bărbat. Fiicelor lor, avute din unirea cu gargarii*, şi care rămîneau la ele,
86
îi se ardea sînuî drept, pentru ca sa poată foţgisi mai
bine lancea şi arcul (gr. mazos, sîti). In cele din urmă
au fost învinse de Heracles*, care a pus stăpînlre pe
centura reginei lor, Hippolita*. împotriva lor a luptat si
• Teseu*. Homer mai vorbeşte şi de invadarea Liciei de
: către amazoane şi înfrîngerea lor de către Bellerofon*.
Homer, lliada, VI, 186. şi urm.; Fidins, Puliclet şi Cresilas, sculp-: tură; Heracle.n în lupta cu
amazoanele., pictură pe un vas antic, în Muzeul clin Bruxelles; Ahile împotriva pcntexileei, pe o amforă
din Brilish Museum; 'Rubens, Giulio Romano, Jacob Jer-daens, pictură
AMBARVALII Serbări cîmpeneşti ale vegetaţiei la ro-• mani, care aveau loc la sfîrsitul l u
n S mai, întîi în cinstea lui Marte*, apoi în cinstea zeiţei Ceres*. Preoţii se numeau
arvali*. Ei organizau procesiunea de-a lungul cîmpurilor si implorau zeii să le dea recolte
bogate.
AMBROZIE Hrana zeilor în mitologia greacă, după cum nectarul era băutura lor, care le
dădea nemurirea şi tinereţe veşnică. Tot astfel se1 numea şi un unguent cu care îşi
parfumau capul. Cu ambrozie se hrăneau si caii zeilor. Se credea că este luată dirt
grădinile hesperide-lor*.
AMENT1 Regatul morţilor în mitologia egipteană. Amenti înseamnă apus, adică acolo
unde soarele dispare. Morţii 1-ar însoţi într-o barcă pînă în lumea «mbrelor, unde acesta,
o dată ajuns, nu mai are nici o putere.
AMESHASPENTA în mitologia persană, grupul celor şase genii* sau sfinţi nemuritori,
care stăteau în jurul tronului lui Ahura Mazda*: Asha (justiţia desăvirsită), Vohu Mana
(gîndul cel bun), Kshathra (puterea zeului asupra oamenilor), A'rmaiti* (umilinţa, mamă a
înţelepciunii
si a inspiraţiei), Halirvatat (sănătatea obţinută din satisfacerea tuturor dorinţelor),
Ameretat (nemurirea).
'AM FI ARAU "Fiul lui Apollo*-şi al Hîpermnestrei*, ghicitor renumit în antichitate. A
participat la vînătoarea mistreţului în Calidonia* . şi la expediţia argonauţilor*. '. Şi-a
prevăzut sfîrşitul, ca participant la expediţia împo-, triva Tebei* .(2), şi a murit înghiţit de
pămînt, împreună cu caii săi. După moarte, a fost trecut în rîndul zeilor, iar unul din
popoarele Aticei i-a dedicat un oracol*, ascultat tot atît cît cel din Delfos*.
Eschil, Cei şapte împotriva Tebei, \ragedie; Statium, Tebaida, poem epic
AMFIDAMANT Fiul lui Busiris* aare obişnuia să-i sacrifice zeilor pe străinii ce-i cădeau
în rnînă. A fost ucis de Heracles* şi oferit jertfă zeilor.
AMFÎDEMONŢ A oferit ospitalitate atrizilor* cînd s-au dus în Itaca pentru a încerca să-1
convingă pe Ulise* să participe la expediţia împotriva Troiei*. A fost unul din proci*; în
ultima zi a încercării acestora de a o cuceri pe soţia lui Ulise* a fost ucis de Telemac*.
AMFIDROMIE Ceremonie rituală la greci, care consta, in bptezarea nou-născutului după
cinci zile de la naş-cere şi prezentarea lui înaintea altarului şi a focului aprins cu această
ocazie.
AMFILOJJ Fiul lui Amfiarau* şi al Erifilei*. în înţelegere cu fratele său, Alcmeon*, si-a
ucis propria mamă, pentru vina de a-şi fi trădat soţul, în schimbul unui colier si al unui
peplu. A luat parte la expediţia împotriva Tebei* (2) şi' la războiul Troiei* şi a fost ucis de
Mops*, în timpul unei neînţelegeri.
38,
AMFINOMEA Mama lui lason*, comandantul suprem al argonauţilor*, îndurerată şi
disperată de soarta fiului ei, nemaiputînd suporta despărţirea de el, s~a sinucis,
împlîntîndu-şi un pumnal în piept.
AMFION Fiul lui Zeus* şi al Antiopei* (2), rege al Tebei* (2), frate geamăn al lui Zeto*.
Avea o liră măiastră, primită în dar de la Hermes* sau — după altă versiune — de la
Apo.Ho*, cu sunetele căreia îmblînzea fiarele pădurii, mişca din loc obiectele şi ar fi
ridicat chiar zidurile Troiei*.
AMFITRION Fiul lui Alceu* şi nepot al lui Perseu*, căsătorit cu Alcmena*. In absenţa acestuia, în
timpul unuia din multele războaie în care a luptat, Zeus* s-a servit de înfăţişarea lui pentru a o
seduce pe Alcmena, care, după această convieţuire, a dat naştere lui Heracles*. Plaut,
Amphitrion, comedie; Luis tle Camoefls, Amfitrion, comedie; Fernand Perez de Olivia şi
Juan.de Timon.eda, comedii; Moliere, Amfitrion, comedie; Hugo von KJeist, dramă;
Jean Giraudoux, Amfitrion 38, comedie;' Henry Purcel! şi Gasparini, melodrame; Andre
Erriest Gretry, Amfitrion, operă
AM FIT RIT E Nereidă*., fiica lui Nereu* ,şi a ,lui__Dpris*, simbolul forţei naturale a
mării, cu care este identifica-' : ta. A fost soţia lui Poseidon*, cu care a avut un fiu, pe ,
Triton*, si multe fiice, nimfele* marine. Este reprezentată în multe imagini, şezînd întro
tras uri că sub formă de scoică, purtată pe malurile mării de Delfini şi însoţită de tritoni
şi nereide.
AMFR1S1O Rîu în Tesalia pe malurile dăruia Apello*, cînd a fost izgonit din Olimp* (1),
a păscut turmele lui Admet*. Tot aici, spune o legendă, 1-a jupuit de viu, le-gîndu-1 de un
pin, pe satirul* Marsyas*, care 1-a învins jintr-o întrecere poetico-muzicală.
39
AMHARIA -Zeiţa a dreptăţii si a răzbunării în mitologia etruscă.
AMICLA Una din .cele şapte fiice ale Niobei*, căsătorită cu Diomede* (i), de la care a avut un
fiu, pe lacint*.
AM1CLE Oraş în Campania (Italia), ai cărui locuitori nu pronunţau numele dorilor fiindcă lea
fost prezis că aceştia îi vor nimici într~o zi. Cînd dorii au venit, în-tr-adevăr, nimeni nu a
vestit debarcarea lor, de teamă de a le rosti numele; şi astfel oraşul a fost cucerit cu uşurinţă.
AMICOS (1) Rege al Bitiniei (Asia Mică), fiu al zeului Poseidon* şi al unei nimfe*, Melia*. A
fost un boxer neîntrecut, dar Pollux* 1-a ucis cu un singur pumn, atunci cînd'i-a călcat
pământul. (2) Unul din centauri*, ucis de lapiţi*. (3) Tovarăş a! lui Enea*.
AMIMONA Una dintre danaide*. Din iubirea cu Poseidon* 1-a născut pe Naupliu* (1).
'AMÎNTA. Păstor din preajma lui Narcis*. Torquato Tasso, dramă pastorală
AMINTORE (1) Rege al dolopilor, popor din Epir. A fost ucis de Heracles*, fiindcă i-a interzis
să calce pe pământurile sale. (2) Fiu al lui Egist*, ucis de propria-i soţie, o danaidă*, în
noaptea nunţii.
ÂMON Divinitatea supremă în mitologia egipteană, adorată mai întâi în Teba* (2); a fost
asimilată cu zeui solar Amon Ra. Mai tîrziu, în Grecia, a fost identificată cu Zeus* şi
personificată cu cap de berbec şi corp ome-
40
nesc. Oracolul* ei se afla în oaza Sivuah din desertul Libiei. Acolo, Alexandru cel Mare a fost
primit de preoţi şi adorat ca fiu al lui Amon.
AMOR sau CUPIDON Zeul iubirii în mitologia romană, fiul zeiţei Venus* şi al lui lupiter*.
Purta un arc şi o tolbă cu săgeţi, cu care îi rănea pe cei ce voia să-i facă să se îndrăgostească.
\MPEL (1) Fiul unui satir* şi preot al lui Dionysos*.
!2) Promontoriu vestit în insula Samos, legat de multe, egende ale Greciei antice.
AMULIU Frate al lui Numitor*, rege al oraşului Alba Longa*. L-a detronat pe Numitor şi i-a
omorît fiii, iar pe Rea Silvia* a constrîns-o să se facă vestală*; eîncl ea a devenit totuşi mamă,
n'ăscîndu-i pe Romulus* şi Re-' mus*, Amuliu i-a aruncat în apele, Tibrului. Mai tîrziu, cei
doi fraţi, salvaţi de la moarte, 1-au ucis.
UtfACEE Serbări în Grecia antică, In onoarea Dioscuri-*, cărora li se jertfeau miei albi.
INADIOMENE Epitet al Afroditei*, care se referă laşterea ei din spuma mării. ^pelle,
Afrodita Anadiomene, pictură
la
I.NAHITA Divinitate persană simbolizînd fertilitatea şi vegetaţia; patrona apele, pământul
roditor şi agricultura.
AN AP Zeul rîului cu acelaşi nume din Sicili'a, care s-.a un.it din dragoste „cu nimfa* Ciane*,
preschimbată în, fevor de către Pluto*.
ANAPANOMENA Izvor Ungă sanctuarul din pădurea Dodona*. I se atribuia capacitatea de a
reaprinde focurile stinse si invers.
AN AS ABIA Nimfă* în mitologia .greacă. Urmărită de Apollo*, s-a refugiat într~un templu al
zeiţei Artemis* pentru a scăpa de dragostea lui şi aici zeiţa a făcut-o invizibilă.
AN ASCI Fiu pe care Castor* 1-a avut din iubirea cu Febe* (4), fiica lui Leuci p*. Acesta a
fost motivul pentru confruntarea între Dioscuri* şi fiii lui Afareu*.
ANAXARETE Nimfă* diri Cipru sau — după altă versiune — din Salamina. Drept pedeapsă
pentru că 1-a respins pe păstorul Ofi care s-a sinucis din dragoste pentru ea, Afrodita*
a transformat-o în piatră. Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 698 şi urm.
ANAXIBIA Soţia lui Strofiu*, regele Focidei, .sora lui Agamemnon* 'si mamă a lui Pilade*,
prietenul lui Oreste*.
ANAX1TEA Danaidă* iubită de Zeus* şi mama lui Olen*.
ANAXOS Soţia lui Electrion*, regele Micenei*, mama Alemenei*.
ANCHIRROE Fiica Nilului, soţia lui Belo*, mama lui Egipt şi a lui Danaos*.
ANCEU (1) Fiu, după o versiune, al lui Poseidon*. Un prezicător i-a spus că nu va apuca să.
bea vinul produs
de propria-i viţă de vie. Cînd vinul a fost gata şi el se pregătea să-1 încerce, i s-a spus că im
porc mistreţ îi devastează, via. A plecat să ucidă animalul, dar a fost ucis el de acesta. (2) Un
alt Anceu a fost unul din argonauţi*. A participat la vînătoarea mistreţului din Cali'donia*.
ANCHISE Membru al familiei lui Priam*, regele.Troici*. A fost iubit de Afrodita*, de la care
a avut un fiu, pe Unea*. Acesta, cînd Troia a fost incendiată, 1-a salvat, ducîndu-1 pe umeri
pînă la corăbii. Bătrînul a murit apoi ~n Sicilia, lîngă Trapani. Enea şi Aceste* i-au înălţat pe .
muntele Erix im mormînt măreţ. ,
Virgiliu, Eneida, II, 635, 087, 721 .şi urm.; l'reseă la Pompei; Mi-chelangelo, Rafael etc., pictură.
AND AŢE Zeiţa victoriei* la vechii locuitori ai Galici şi Britaniei. Locuitorii din comitatul
Eşsex i-au dedicat o 3ădure, în care erau jertfiţi prizonierii de război.
ANDHRIMUR Bucătar în mitologia germană, care pregătea pentru zeii din Walhalla* porcul
mistreţ Sahrimuir.
ANDROCLE Unul din fiii lui Eol*, regele vînturilor. A domnit în Sicilia Orientală.
ANDROCLEA Una din fiicele regelui teban Antipen, care .s-a jertfit pentru s'alvarea oraşului
de sub ameninţarea lui Heracles*, aşa cum îi ceruse un oracol*.
ANDROGEU Fiul lui Minos*, regele Cretei, şi al reginei l 'asifae*. Victorios în. toate jocurile,
mai ales în Pana-Icitee*, a fost ucis de un grup de rivali invidioşi, care ar fi .fost împinşi la
acest aci; de regele Atenei, Egeu*. Tatăl '..ni, pentru a-1 răzbuna, a pornit, un război împotriva
ilriiienilor pe care i-a învins şi le-a pretins, în fiecare ui, şapte tineri şi şapte tinere, drept
hrană pentru Mino-Iliur*. Teseu* a reuşit să-i scape pe atenieni de acest în-ilor tribut.
n u, Kneidct, VI, 20 'ANDROMACA Soţia lui Hector*, unul din apărătorii Troiei*, şi mama lui Astianax*.
După căderea Troiei, a fost luată sclavă de Neoptolem*, iar după moartea acestuia, a
devenit soţia lui Elenos*, un alt fiu al lui Priam*. Este simbolul soţiei .fidele, înţelepte şi
ataşate total familiei. I-a ridicat, în Epir, un mausoleu magnific primului ei soţ, Hector.
Homer, Iliada, VIII, 187; VI, 371 şi urm.; XII, 437 si urm.; Eu-ripide, Andromaca şi Troienele,
tragedii; Ennius, Andrpmaca captivă, tragedie; Virgiliu, Eneida, II, 456, III, 297 şi urm.; Jean • Racine,
Andromaca, tragedie; Di Feo, Sacohini, Andre Ernest Gretry, Giovanni Paisiello, melodrame; Saint
Sae'ns, Andromaca, operă pe textul lui Jean Racine •
ANDROMEDA Fiică a lui Cefeu* (2), regele Etiopiei, si a Casiopeei*. Deoarece a 'avut
îndrăzneala să declare că întrece în frumuseţe nereidele*, Poseidon* a făcut ca un
monstru marin să pustiască regatul tatălui ci. Locuitorii ar fi putut să scape de acest
monstru, numai dacă ar fi expus-o pe Andromeda furiilor lui. în timp ce îşi aştepta
sfîrşitul, legată de o stîncă, a fost salvată de Perseu*, care 1-a ucis pe monstru şi a luat-o
cu sine, devenindu-i, după aceea soţ.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, 670 şi urm., V, l şi urm.; frescă în Casa Dioscurilor din Pompei; Rubens,
Eliberarea Andromedei; Ubaldo Gandolfi, Andromeda — Perseu, Benvenuto Cellini, Perseu, sculptură
(relief în soclu); G. Giacobbi, Claudio Monteverdi, melodrame
ANDROS Divinitate marină în mitologia slavă, corespun-zînd zeului roman Neptun*.
ANGERBODA Divinitate feminină uriaşă în mitologia nordică, prevestitoare de
nenorociri. Soţia .lui Loke* şi mamă a trei monştri, dintre care cel mai important a fost
lupul Fenrir*;, ceilalţi doi au fost şarpele Midgard* şi Hei*, stăpîna regatului morţii,
Itelhe'im,
ANGERONA Zeiţă a tăcerii în mitologia romană, reprezentată cu un deget pe buze.
Conducea adunările în care trebuia să se respecte o absolută discreţie.
ANGITIA Zeiţă venerată de marsi, vechi locuitori din jurul lacului Fucino. (Italia). I se
atribuia darul de a îm-blînzi şerpii şi cunoaşterea ierburilor medicinale. Virgiliu, Eneida,
VII, 759
ANGRA MAINYU -> AHRIMAN
ANGUS Zeiţă a iubirii în mitologia celtică.
ANHUR Zeu egiptean, simbol al forţei cosmogonice a / , soarelui. Numele său
înseamnă „călăuza soarelui".
ANIGRO Rîu în Tesalia (Grecia), în care centaurii* răniţi de Heracles* la nunta cu
Plippodamia* şi-au spălat rănile, înroşind şi tulburindu-i apele, pînă atunci renumite
pentru limpezimea lor.
ANIKETOS Fiul lui Heracles* şi al zeiţei tineret n i ce, Ebe*.
:u yes-
ANIOS Rege al Dclosului*, care 1-a primit cu bunăvoinţă •>o Enea* în drumul său spre
Italia. A fost fiul şi preotul Ini Apollo*. Fiicele sale aveau darul de a preface tot ce
atingeau,, una, în vin, alta, în ulei si a treia, în griu. Aga-memnon* a încercat să le ia cu el
3a Troia*, dar Dionysos*, Ic la care ele primiseră acost dar, le-a transformat în porumbei!
Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 622; Virgiliu, Eneida, III, 80
44
45
AN1RAN Geniul* tutelar al nunţilor în mitologia sană. '
per-
ANKA Un fel de pasăre fenix* (1) în mitologia persană. Avea cap de om.
AN'fEA Soţia .lui Procul, rege al Argeşului* (5), la care s-a refugiat Bellerofon*, după ce
şi-a ucis, într-o vînătoare, din greşeală, propriul frate. Antea, 'urzind o seamă de intrigi
împotriva lui, 1-a denunţat soţului ei, pentru purtare necuviincioasă. faţă de e'a, după care
şi-a pus capăt zilelor.
AN M A PE REN N A Divinitate în mitologia romană, căreia îi erau dedicate serbările din
martie ţinute pentru a întîmpina primăvară curn se cuvine. Unele versiuni o identifică cu
sora Didonei*, pe care, după ce a murit, a urmat-o în Italia. Bine primită de Enea*, a
stîrnit gelozia soţiei acestuia, Lavinia*, care a plănuit să o omoare. Avertizată în somn de
Didona, a fugit noaptea din palat, înecîndu-se In rîul Numicius* şi fiind transformată în
nimfă*.
AN N A PIJRNA Zeiţa vedică a bogăţiei şi a libertăţii. Este reprezentată stînd pe o frunză
de lotus, cu o lingură mare în mînă. Era invocată de săraci în fiecare dimineaţă, pentru
hrana lor zilnică.
ANNIO Regele insulei Delos*, cel mai important preot al lui Apollo*. Cele patru fiice ale
sale au fost răpite de Agamemnon*.
AN NONA. Zeiţa romană a abundenţei, personificare a recoltei anuale. •
AN S H AR Zeul primordial în mitologia asiro-caldeeană, care împreună cu Kishar a'dat
naştere lui Anu*f Anshar reprezintă cerul, iar Kishar, pămîntul.
ANTAMTAPPES Infernul într-o legendă orientală, reprezentat printr-o pădure
întunecoasei, cu plante spinoase şi cîini sălbatici, viespi şi muşte.
46
.ANTENOR Rege trac, unul din sfătuitorii cei mai înţelepţi ai lui Priarn*, regele Troiei*. A
pledat pentru trimiterea Elenei* înapoi grecilor, dar nu i s-a dat ascultare, în timpul
incendiului Troiei, a fost salvat de Enea* şi a ajuns cu acesta în Italia. Aici, a întemeiat
Padova, numită o'dinioară Antenorea.
Homer, Iliada, III, 148, 203, 2G2; VII, 347; Sofocle, Antenorizii, tragedie; Virgiliy, Eneida, î, 242
I'ANTEROS Fiul lui Marte* şi al zeiţei Venus*, frate al lui Eros*. Spre deosebire de
acesta, personifica un sentiment opus iubirii pure. Anteros şi Eros sînt reprezentaţi ca doi
copii cu aripi, disputîndu-şi o ramură de palmier.
ANTESFORII Serbări ale florilor, celebrate la începutul xrimăverii, în Sicilia, în onoarea
zeiţei Ceres* şi a fiicei acesteia, Persefona*. Asemenea ceremonii se ţineau şi în Argos*
(5), în cinstea Horei*.
4
ANTESTER1I Serbări celebrate la Atena, în luna februarie, timp de trei zile, în cinstea lui
Dionysos*, în timpul cărora entuziasmul mulţimii dezlănţuite nu avea limite şi se bea vin
.nou.
AN T EU Uriaş faimos, fiul lui Poseidon* şi al Ge.ei*. Era de neînvins in orice luptă, atîta
timp cît atingea pămîntul, vigoarea primind-o de la mama sa. A fost ucis însă de
Heraeles* care, ştiind acest lucru, 1-a sufocat, rididndu-
1 în -brale, deasupra pămîntului. Pînă la uciderea
47
sa cî e către Heracies, oniorîşe la rîridul lui pe toţi călătorii care trecuseră prin deşertul
Libiei, fidel unui jură-mînt făcut tatăllui lui, de a-i ridica un templu construit numai din
capete omeneşti. Ovidiu, Metamorfoze, IX, 183; Antonio d el Pollaiolo, pictură
ANT1CLEA Mama lui Ullse*, de la care eroul grec, în-tîmpinînd-Q în Infern, a aflat că
murise de, durere, din cauza lipsei lui îndelungate. Homer, Odiseea, IX, 85
ANTIFATE, Rege al le.strigonilor, popor sălbatic, antropofag, care a ucis mulţi dintre
tovarăşii de drum ai lui. Ulise*, după cum povesteşte el însuşi regelui Alcinou*.
Homer, Odiseea, X, 106, 114, 199 ,
ANTIGONA Fiica lui Edip* şi a locastei*, soră a Isme-nei*, a lui Eteocle* şi a lui
Polinice*. După orbirea tatălui ei, Antigona îl însoţeşte în exil, în Atica, pînă cînd acesta
cade pradă furiilor*. Reîntoarsă la Teba* (2), a asistat la uzurparea tronului tatălui ei de
către propriul unchi, Creon*, şi la uciderea celor doi fraţi, apoi a fost condamnată a fi
îngropată de vie de uzurpator, pentru că se îngrijise de cenuşa fraţilor ei. Dar, demnă, îşi
ia singură viaţa. A fost un exemplu de dragoste filială şi fraternă. Cu ea a murit şi Emon*,
fiul lui Creon, care o iubea.
Eschil, Cei şapte împotriva Tebei, tragedie; Euripi.de, Antigona; Sofocle, Edip la CcloiiOK şi Antic/oua;
Luifii. Alnmanni, Antigona, tragedie; Jean Rotrou, Antiyona mm despre milă, tragedie;, Ra-cine, Thebaida,
tragedie; Vitlorio Alfieri, Antigona, tragedie; Jean Cocleau, Jean Anouilh, Antigonn, tragedii. Jldebrando
Pizzt'tti, Mendelsohn Bartoldi, Saint-Sacns, Arlhur Honneger etc., Stravinsky, Kdip rege, muzică
ANTILOH Fiul lui Nestor*, erou' în războiul împotriva TroieP, cel mai buh prieten al lui
Ahile*, după Patroclu*.
48
El a fost cel care i-a comunicat lui Ahile moartea lui Patroclu. A fost ucis de
Memnon*, fratele lui Priam*, regele Troiei, în timp ce lupta pentru a-şi salva părintele.
Horner, 'Iliada, XXIII, 423, 541, 556; Homer, Odiseea, IV, 187; Pindar, Pitica, VI
ĂNTIN'OU (1) Unul dintre pretendenţii Penelopei* (proci*), ucis de ¥lise*, la
reîntoarcerea sa în Itaca. (2) Tînăr din Bitinia, favorit al împăratului Hadrian. După
moarte, împăratul i-a construit un templu şi mai multe oraşe (Antinopolis, întemeiat în
130—131, în Egipt). A fost adorat în tot cuprinsul Imperiului Roman. Homer, Odiseea,
IV, 660, 773; XVII, 409; XXII, 8
ANTIOPE (1) Regina amazoanelor*. A fost făcută prizonieră de Heracies*, care i-a cedato
lui Teseu*, care o iubea. (2) Fiica regelui teban Nicteu, ademenită de Zeus* transformat
în satir*, de la care a avut doi fii, pe Amfion* şi pe Zeto*. Tatăl său a vrut s-o ucidă, dar a
fost salvată de soţul ei, Lico*. Repudiată mai tîrziu, a rămas la curte unde, a doua soţie a
acestuia, Dirce*, a maltratat-o. Cei doi fii ai ei au eliberat-o şi au răzbu-nat-o.
Oorreggio, Antiope adormită; Jean Antoine Watteau, Antiope /surprinsă de lupiter, pictură
INU Stăpînul cerului, rege şi părinte al tuturor zeilor
Îi mitologia asiro-caldeeană* I s-a ridicat un templu în „ssur, identic celui dedicat zeului
Adad*. \NUBI Fiul lui Osiris*, una din cele mai, de seamă di-'Inităţi în mitologia
egipteană. Era reprezentat cu cap <• cîine sau de şacal, el fiind cel care intra în libertate En morminte, şi cel care însoţea sufletele morţilor la Ju-Secata de Apoi, înaintea lui Osiris. Pentru condamnarea "• Dicţionar de mitologi» .40 sau iertarea păcatelor, greutatea inimii celui defunct avea un mare rol. Grecii şi romanii 1-au asimilat lui Cerber*. Virgiliu, Eneida, VIII, 698 ANUKET Zeiţa apei în mitologia egipteană.. Adorată în Nubia şi în Tebaida Meridională, sub înfăţişarea unei 'femei purtând pe cap o cunună împletită din pene roşii de papagal. AONJS Fiul lui Poseidon*, adorat în Beoţia, care se numea, şi Aonia. APOB,QMIÎ Serbări pe care grec,ii le celebrau făeînd sacrificiile nu pe altar, ci pe podeaua templului sau direct pe pământ. » APOLLINARH Jocuri în cinstea lui Apollo* celebrate la R0ma, timp de cinci zile, în t prima parte a lunii iulie, în Circo Massimo. Au fost instituite în perioada celui de al doilea război punic (219—201 î.Clar.), iar Apollo era aclamat ca zeu al victoriei. AONIDE Epitet dat muzelor*, după numele izvorului şi al muntelui Aonio (Helicon*), din Beoţia, consacrat lor. AORN Lac renumit în Epir (Grecia), din care emanau gaze atît de mirositoare, încât se credea a fi una din intrările în Infern. APAM NAPAT Divinitate arhaică din mitologia iraniană, zeul apei. Numele său înseamnă chiar „fiul apei". i APATURII Serbări dedicate de greci lui Zeus* si Atenei*. Aveau loc în octombrie si corespundeau cu intrarea şi înscrierea: copiilor între membrii societăţii. Părul lor, tăiat cu această ocazie, era dferit zeilor. API.S Una din cele mai vechi divinităţi ale mitologiei egiptene, închipuit sub înfăţişarea unui taur. Iniţial simbol'al fecundităţii, atribxitele lui s-au înmulţit cu timpul, prin asocierea cu alţi zei, dobîndind totodată si noi centre cui tu ale. APOLLO Fiul lui Zeus* şi al Latonei*, născut la Delos*, la poalele muntelui Cint. Zeu al luminii şi al soarelui - (Febos*), al cîntecului, al muzicii si al poaziei; maestru al muzelor*, ideal al frumuseţii 'masculine. La greci era considerat zeul binelui şi al frumuseţii, cel ce-i face pe oameni să respecte legea, aducător de fericire, zeu al medicinii şi părinte al lui Esculap*. In Italia, a fost adorat după bătălia de la Acţiuni, în care împăratul August se spune că a fost victorios, deoarece fusese sub protecţia lui- Apollo. I s-a ridicat un sanctuar pe colina Palatinului*, la Roma. Homer, lliada, I; Virgiliu, Eneida, VIII, 704; Fidias şi Praxite- ' Ies, Apollo deî Belvedere în Muzeul Vaticanului; G. L, Bernini etc. sculptură; Andrea Manteg.na, Perugino, Rafael, Paolo Ve-ronese, Diego Rodriguez Velasquez, Durer, pictură l APOPI Zeu din împărăţia întunericului, încarnarea răutăţii în mitologia egipteană. Simbol al patimilor potrivnice omului, al catastrofelor din natură şi al desertului ameninţător al Egiptului, cu furtunile lui de nisip. APORRETA Nume generic al misterelor religioase, care trebuia să fie tăinuite cu rigurozitate. 50 51 APOTEOZĂ Ceremonie prin care erau divinizaţi toţi cei ce aduceau servicii însemnate patriei sau omenirii. Printre aceştia, figurează o bună parte din împăraţii romani, poeţi, compozitori. Aurelius Prudentius Clemente, Apotheosis, poem didactic; Goethe, Apoteoza artistului; Francois Couperin, Apoteoza lui Corelli, sonată; Francois Couperin, Apoteoza lui Lully APOTROPENI Nume dat zeilor care îndepărtau "de oameni bolile si nenorocirile, adoraţi mai ales de egipteni. APPIA Nimfă* romană. ARALLU împărăţia morţilor la : asiro-caldeeni, aflată undeva la apusul soarelui.. Acolo trăiau divinităţile infernale Ereskigal* şi Nergal. ARCADIA Provincie în Peloponez (Grecia), pămînt a cărui rară frumuseţe naturală a inspirat numeroase legende. Sînt cunoscute cuvintele asociate picturii Păstorii din Arcadia de Nicolas Poussin, ,,Et în Arcadia ego" (Şi eu am fost în Arcadia) —• simbol al nostalgiei după o fericire pierdută. Jacopo Sannazzaro, Arcadia, roman pastoral; Şir Philip Sidney, Arcadia, roman pastoral; Lope de Vega, Arcadia, roman pastoral APjS'ARAS,;' Nimfe* ale apelor în mitologia vedică; baiadere, dansatoare cereşti, oferite ^drept răsplată războinicilor morţi în lupte, în mitologia brahmanîcă. AQUILON Vînt rece si furtunos din nord-est, în mitologia romană, fiu al zeului Eol* şi al Aurorei*. Era închipuit ca un om bătrîn cu părul alb si cu coadă de balaur, ţinînd în mînă o tavă cu măsline. ARADBA Zeu al războiului în mitologia mongolilor. ARAHNE Tînără ţesătoare din Colofon (Lidia, Asia Mică), în mitologia greacă, de o rară îndemânare. Luîn-du-se la întrecere cu Atena*, care o învăţase această artă, şi înfruntîndo cu un orgoliu nestăpînit, aceasta, indignată, i-a sfîşiat pînza si a lovit-o cu propria ei suveică. Arahne, umilită, s-a spînzurat, dar zeiţa a transformat-o într-un păianjen, condamnat, să-şi vadă veşnic pînza sfî-siată. Ovidiu, Metamorfoze, VI, , l şi urm.; Paolo Veronese, Velasquez, pictură; Stefano della Bella, acvnforte ARCAŞ Fiul lui Zeus* şi al nimfei* Calisto*. Pieră* a transformat-o într-o ursoaică. Fiul ei, neştiind de această metamorfoză, într-o zi, la vînătoare, era pregătit să o ucidă, dar a fost oprit de Zeus, care 1-a schimbat şi pe el într-un urs, punîndu-i pe amîndoi printre ceilalţi aştri: Ursa Mare şi Ursa Mică. După altă versiune, acest zeu i-a învăţat pe oameni să semene griul, să facă pîîne l si să toarcă lina. Ovidiu, Metamorfoze, II, 466 .ARCESIU Părinte al lui, Laerte*, rege al Itacăi*. Homer, Odiseea, XIV, 182 ARCHELAU Unul din cei cincizeci de fii ai lui F a răpit-o pe frumoasa Elena*. Meşteşugul 1-a învăţat de la zeiţa Pal-las* (1).
ARISTEU Fiul lui Apollo* şi al nimfei* Cirene* în mitologia greacă. I-â învăţat pe
oameni păstoritul şi albină-ritul. A fost discipolul centaurului* Chiron*. A sperat, înaintea
lui Orfeu*, ca Euridice* să devină soţia sa. Aceasta, însă, fugind din calea lui, a fost
muşcată de un şarpe şi a dispărut dintre cei vii, fapt ce a dezlănţuit furia zeilor. Cu timpul,
după ce a adus jertfe manilor*, Aristett a fost iertat de zei şi trecut în rîndul semizeilor.
ARISTOL Tatăl lui Argos* (2), monstrul cu o sută ochi ucis de Hermes*.
de
ARMAITI Unul din geniile* ameshaspenta* preajma lui Ahura Mazda*. Personificare a
izvor de înţelepciune 'şi inspiraţie.
aflate în umilinţei,
ARMILUSTRII Ceremonii solemne de ispăşire şi purificare, care aveau loc în fiecare an la
Roma, în ziua de 19 octombrie, pe Cîmpul lui Marte, pentru a se implora zeilor victoria în
războaie şi protecţie în timp de pace. Cei ce participau erau. înarmaţi.
ARMINIU Fiul lui Segimer, rege al unui popor de războinici, de origine germanică,
cheruscii. A servit de tî-
ARNA Curtezană din insula Siton, care era atît de lacomă de bogăţii, încît zeii au
preschimbat-o într-o buf-liţă. Ea şi-ar fi trădat patria, în favoarea regelui Mi-' al Cretei.
iPALIX (1) Fiica lui Arpalix, rege al Tracici, neîntreită la vînătoare. (2) Amazoană*. (3)
Cea mai frumoasă iară din Argos* (5), de care propriul părinte, Climen, a îndrăgostit întratît,
încît i-a ucis soţul. ,
IPOCRATE Fiu al zeului Osiris* şi ,al zeiţei Isis* în itologia egipteană, venerat ca zeu al
tăcerii. Era -înfă-ca un copil avînd într-o mină un corn al abunden-*, iar degetul cel mare
al celeilalte pe buze, implorînd :erea, Lîngă el era o cucuvea, simbol al nopţii. Roma-au
personificat tăcerea într-o zeiţă pe care au nu-mit-o Muta sau Tacita.
ARREFORII Serbări care se celebrau în Grecia în cinstea zeiţei Pallas* (1), protectoare a
agriculturii şi , a ogoarelor.
ARSINOE (1) Fiica lui Nicocreon, regele Ciprului. A în-drăgit-o Arceofan care, respins, sa
sinucis. Moartea lui
59;
nu a mişcat-o pe Arsinoe, oare a rămas pînă la urmă indiferentă. Zeiţa Afrodita*,
indignată, a preschimbat-o într-o stâncă. (2) Numele doicii lui Oreste*, fiul lui Agamemnon*.
ARTEMIS Zeiţa luminii lunare în mitologia greacă, aşa cum Apollo* este zeul luminii
solare. Fiică a lui Zeus* şi a lui Leto*, este si zeiţa castităţii şi a fidelităţii conjugale.
Trezind curiozitatea vînătorului 'Acteon* care a surprins-o în timp ce se scălda împreună
cu alte nimfe*, înfuriată, 1-a preschimbat într-un cerb, pe care 1-au devorat apoi proprii
lui cîini. Ca divinitate terestră, Artemis este zeiţa vînătorii si a săgeţilor care nu greşesc
ţinta. ZQUS a înzestrat-o cu un arc si săgeţi si a făcut-o regina pădurilor. Mîniată de orgoliul
Niobei*, care se lăuda că avea cei mai frumoşi copii -±- şapte fete si şapte băieţi, pe fete
le-a ucis, după care Apollo, la rîndul lui, i-a ucis pe băieţi. Templul din Efes, dedicat ei,
era una dintre cele şapte Minuni ale lumii*.
Artemis, sculptură la Luvru; Diana însoţită de Acteon, frescă la Pompei; Correggio Rubens, Franţois
Boucher, Jean Baptiste Corot, pictură; Jean Goujon, J. A. Houdon, Cari -Milles, Alexandre Falguie're,
sculptură
ARTEMISIA Soţia lui Mausol, rele al Cariei (Asia Mică). La moartea acestuia, ea a
ridicat, în memoria lui, un templu la Halicarnas, care, pentru monumentalitatea lui, s-a
numărat printre cele şapte Minuni ale lumii*. A fost socotită soţia model a antichităţii, ca
şi Alcesta*.
ARTEMISIU Promontoriu în insula Eubeea, unde.a fost , înălţat un templu zeiţei
Artemis*, pentru victoria repurtată aici împotriva lui Xerxes, regele perşilor.
ARTENIA Numele sibilei* delfica, numită de unii chiar şi Dafnis.
60
ARUNTE Războinic etrusc, care, cu o săgeată, a ucis-o pe tînăra Camilla*, o războinică
volscă.
ARUNTIX Tînăr grec; dispreţuindu-1 pe Bachus*, a fost • pedepsit de acesta să bea o
cantitate enormă de vin, ceea ce 1-a făcut să profite de propria fiică, Medulina, care 1-a
ucis.
ARURU Divinitate feminină în mitologia caldeo-asiria-nă. L-a ajutat pe Marduk* în
crearea neamului omenesc.
ARUSPICI Preoţi si ghicitori etrusci, care pretindeau că au darul de a prevedea rezultatul,
bun sau rău, al războaielor, examinînd cu atenţie măruntaiele animalelor sacrificate zeilor.
ARVALI Colegiu format din 12 preoţi romani, Fraţii Arvali, oare supravegheau cultul
zeiţei Ceres*. Ei recitau un cîntec religios de mare frumuseţe, descoperit în anul 1773,
imprimat pe o piatră. Aveau o pădure sacră, în apropierea Bornei.
ASBOL Unul din centaurii* care s-au luptat cu lapiţii*, fiindcă au vrut să răpească
.mireasa regelui acestora, Pi-ritou*.
ASCÂLAFOS (1) Fiul lui Aheron* (2) şi al Nopţii* în mitologia greacă. A denunţat-o pe
Perşe'fona* lui' Zeus* ca ar fi gustat dintr-o rodie, în Infern, unde fusese dusa de Pluto*j
si acest lucru a făcut ca şederea ei printre fiinţele infernale să se prelungească. Demetra*,
mama Persefonei, 1-a schimbat pe Ascalafos într-o bufniţă. (2) Fiul lui Ares*, unul dintre
participanţii la războiul împotriva Troiei*. Era îndrăgostit de frumoasa Elena* şi, pentru a
o cuceri, a luptat şi a murit sub zidurile Troiei. Homer, Iliada, XIII, 518; Ovidiu,
Metamorfoze, V, 534 şi urm.
61
ASCALII Serbări celebrate în cinstea lui Bachus*, care constau dintr-un concurs de
sărituri într-un picior, peste un burduf plin cu vin. La Roma şi la Laţiu, concurenţii se
mînjeau cu drojdie de ,vin sau îşi acopereau chipul cu măşti comice, groteşti.
•AJŞCANIU sau 1ULIU Fiul lui Enea* şi al Creusei* (2) în mitologia romană. A fast dus
de părintele lui pînă în Italia, unde a întemeiat oraşul Alba Longa*, pe care 1-a făcut
capitala regatului moştenit. Virgiliu, Eneida, I, 267, 644, 649; II, 710
ASCLEPIOS Zeul sănătăţii şi al medlcinei în mitologia greacă, fiul lui Apollo* si al
nimfei* Coronida*. A fost învăţat de centaurul* Chiron* să foloseascăi arta vindecării
oamenilor, folosind plantele pădurii. A ajuns înde-mînatic şi în chirurgie. Legenda spune
că ar fi vindecat bolnavii şi prin muzică. A fost ucis de Zeus* cu un fulger, fiindcă acesta
nu îngăduia unui muritor atîta har. In urma lui a rămas Igea*, zeiţa sănătăţii, şi asclepiazii,
înaintaşii medicilor de azi. I s-au înălţat numeroase temple. Cel mai vestit a fost cel din
Epidaur*.
ASCO Uriaş care 1-a aruncat într-un rîu pe Bachus*, dar Mercur* 1-a salvat de la moarte.
Bachus, după ce 1-a jupuit ,pe Asco, a făcut din pielea lui un burduf pe care 1-a umplut
cu vin si nu s-a mai despărţit de el nicio-, dată.
ASCREU (1) Epitet al Ini Zeus*, provenit de la muntele Ascra, pe. care s-a născut. (2)
Numele poetului antic grec Hesiod, născut în Ascrea (Beoţia), căruia muzele* i-au dat
cimpoiul cu care îşi însoţea cîntecele.
ASGARD împărăţia lui Odin* în mitologia germană, care comunica ou pămîntul prin
puntea curcubeului. Acolo
62
f
erau trei palate: Gladsheim*, în care Odin conducea adunarea zeilor, "Walaskialf, unde ,se
afla tronul si din care vedea tot ce se întîmplâ în lume, si Walhalla*, unde oferea eroilor
din război un banchet veşnic.
ASHERE Figuri simbolice la fenicieni şi cananeeni, sculptate în lemn sfînt; o reprezentau,
de obicei, pe zeiţa Astarte*. Sînt pomenite în Biblie cu recomandarea dată vechilor evrei
de a le distruge, fiind socotite drept idoli.
ASHIPU Preoţi prevestitori în mitologia caldeenilor. Luptau împotriva duhurilor rele, prin
mijlocirea descîn-tecelor.
ASIIUR sau ASSUR Zeul suprem al asirienilor, numit si „Cel binevoitor". A fost socotit
creator al universului, şi al oamenilor.
• ASIA Fiica Oceanului* şi a zeiţei Thetis* (1), soţia lui la-pet* şi mama uriaşilor Atlas*,
Prometeu* si Epimeteu*.
ASOPO (1) Regină al cărei ţinut a fost devastat de zeiţa Hera* printr-o ciumă, din
răzbunare pentru dragostea pe care Zeus* a nutrit-o pentru fiica ei, Egina*. (2) Fiu al lui
Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1), frate cu Asia*. A fost preschimbat într-un rîu de către
Zeus*, pentru faptul că 1-a urmărit cîtid i-a răpit fiica, iubită şi de el.
ASPALIDE Fiica lui Argos* (2). A preferat să moară decît să fie soţia lui Tartar, regele
Miletului.
ASPORENA Epitet al zeiţei Geea*, după numele "templului dedicat ei la Aspuren (Asia
Mică), lîngă Pergam.
..
63
ASSABIN Soarele la arabi, divinitate supremă.
ASSARAH Fiul lui Troos*, rege al Troiei*, bunic al lui Anchise*.
lui Abile*, sub ochii îngroziţi ai mamei lui, de teamă că va reconstrui cetatea după
incendiu.
Euripide, Troianele, tragedie; Seneca, Troadeîe, tragedie; Homer, I Hâda, VI, 404, 466 şi urm.; Virgiliu,
Eneida, II, 457; Jean Ra-cine, Andromaca, tragedie.
AS SUR -> ASHUR
ASTREI Fiii lui Astreu* şi ai Eribeei, în număr de douăzeci. Erau socotiţi titani*.
ASSURIT Războinică, Ashur*.
în mitologia asiriană, soţia lui
ASTARBEA Soţia lui Pigmalion* (2), regele Tirului. După ce şi-a ucis soţul, prin
strangulare, a fost ucisă, la rîndul ei, de fiul vitreg, Balcazar, în momentul cînd acesta a
pus stăpînire pe tronul tatălui său.
ASTERIU Rege al Cretei, căsătorit cu Europa?, fiica regelui fenicienilor; a crescut ca pe
fiii săi pe copiii avuţi de Europa de la Zeus*.
ASTERIA Sora Latonei*. Nedorind să se supună dorinţelor lui Zeus*, s-a aruncat în mare
în locul unde mai apoi a apărut insula Ortigia sau Asteria.
ASTHARTE Divinitate feniciană a fecundităţii. Era reprezentată cu o semilună deasupra
capului sau, în arta siriană, cu două coarne de berbec. Era, de asemenea, zeiţa iubirii, a
voluptăţii, a primăverii. Corespundea zeiţei egiptene Isis*, zeiţei babiloniene Isthar,
Afroditei* şi Dianei*.
ĂST I AN AX Fiul lui Hector* şi al Andromacăi*, al cărui nume însemna „stăpîn al
cetăţii". După o veche tradiţie, a fost aruncat de pe zidurile Troiei* de Neoptolem* fiul
64
ASTREU Titan*, soţul lui Eos*, lovit de trăsnetul lui Zeus*, împreună cu fiii lui, si apoi
preschimbat în astru. A fost părintele celor patru vînturi: Boreas*, de nord, Zefirul*, de
est, Euro*, de vest, şi Noto, de sud.
ASURA în mitologia vedică, numele colectiv al tuturor divinităţilor. Cu timpul a indicat
numai divinităţile răufăcătoare.
»
ASVINI Zei binefăcători în mitologia vedică, corespunzători Dioscurilor* la greci. Aveau
darul de a vindeca toate bolile şi de a-i ajuta, pe toţi cei aflaţi în primejdie. Marinarii îi
venerau ca pe protectorii lor.
ATALANTA (1) Fiica lui lason*, regele Arcadiei*; a fost
părăsită, de părintele ei, de copilă, pe vîrful unui munte, entru că el şi-a dorit un băiat;
acolo a fost alăptată de
1 ursoaică şi a dobîndit o mare îndemînare pentru vînă-ţarei A participat la vînarea
porcului mistreţ din Cali-onia* si a rănit animalul de mo'arte, primind în dar caii si pielea
lui, din partea lui Meleagru*, care i-a de-enit soţ. (2) Fiica lui Scheneu, regele ţinutului
Scir; a st învinsă de Hippomeneu* într-o alergare în care se edea neîntrecută, fiindcă în
timpul competiţiei, neputînd
rezista tentaţiei, a cules merele de aur semănate în idrum de Afrodită*, protectoarea
lui Hippomeneu. Hippo-
5 — Dicţionar de mitologie
65
meneu şi Atalanta au fost apoi schimbaţi de zei într-un leu si o leoaică.
Ovidiu, Metamorfoze, X, 560 şi 686; frescă la Pompei în Casa lui Meleagru; Guido Reni, Abraham
Janssens, pictură
ATAMANT Rege al Tebei* (2). După ce şi-a părăsit soţia, pe Nefele*, de la care a avut doi
copii, pe Frixus* şi Elle*, s-a căsătorit cu Ino*. Aceasta ar fi vrut să-i ucidă, dar ei au aflat
şi au fugit spre Colhida* pe berbecul cu lîna de aur*. In drum, Elle, cuprinsă de ameţeală,
s-a prăbuşit în mare, care de atunci, s-a numit Ellespont. Atamant, descoperind uneltirile
lui Ino, a omorit-o împreună cu copiii ei, iar el s-a preschimbat într-un rîu. După o
legendă, în ultimul pătrar al lunii, în apele acestui rîu s-ar aprinde o flăcăruie.
ATAR Focul, adorat oa divinitate supremă în 'mitologia persană.
A'l'ARGATIS Numele grecesc al zeiţei feniciene Astarte*.
AŢE Personificare a fatalităţii în mitologia greacă, zeiţă a nenorocirilor şi a răzbunării,
care se complăcea să provoace un rău, tulburînd minţile oamenilor. Homar, Iliada,, IX,
504 şi urm.; XIX, 91 şi urm.
ATENA Zeiţa înţelepciunii în mitologia greacă, ieşită, după legendă, din capul lui-Zeus*,
gata îmbrăcată în armură. A fost războinică şi, în acelaşi timp, protectoare a artelor şi a
păcii, ca şi a tuturor meşteşugurilor. Ea i-a învăţat pe oameni să înjuge boii, să cultive
ogorul, să călătorească pe mări, să ţeasă şi să coase. A fost zeiţa fecioară (Partem'os),
căreia i s-a ridicat un templu magnific, Partenonul*, în Atena. Ei îi erau dedicate serbările
numite Panatenee*. Se numea şi Pallas*,, ca protectoare,
66
prin excelenţă, a Atenei. L-a îndrăgit pe Ulise* pentru iscusinţa lui.
Statuile Atena Partenos, Atena Promachos şi Atena Lemnia de pe Acropole; Atena şi Marsyas, sculptură de
Miron; Atena Al-bani, Atena Farnese, Atena Velletri, sculpturi romane
ATENEU Loc consacrat zeiţei Atena*, în oraşul care îi purta numele, si în care erau
instruiţi tinerii.
ATIS Păstor de o rară frumuseţe, iubit de zeiţa Cibele*, care i-a încredinţat jertfele
dedicate ei de către muritori, cu condiţia de a rămîne cast. El nu şi-a ţinut jură-mîntul si a
fost transformat de zeiţă într-un pin din care curgea sînge ce devenea apoi flori violete.
Philip Gustav Creutz, Atis si Camilla, poem pastoral
ATLANTIDA Continent legendar ce se află, după unele ipoteze din antichitate, în oceanul
cu acelaşi nume, la apus de Coloanele lui Hercule*, scufundat, după legendă, din cauza
nesupunerii locuitorilor lui, zeilor. Civilizaţia continentului se presupunea a fi fost foarte
avansată, prin ea s-au instruit popoarele din Africa septentrională şi Italia, care şi-au
însuşit spiritualitatea, tehnica şi înţelepciunea ei. Existenţa si mai ales localizarea Atlantide!
este o problemă care preocupă şi astăzi cercetătorii din întreaga lume.
Hesiiod, Teogonia; Homer, Odiseea, XI; Platon, Clitia; Olao Rudbeck, Atlantida, studiu de erudiţie; Pierre
Benoit, Atlantida, roman
'ATLAS (1) Titan*, fiul lui Zeus* şi al nimfei* Climene* (1) sau — după alţii — al lui
lapet* si al Asiei*. A fost condamnat să susţină pe umeri Pămîntul, pentru că s-a răzvrătit
împotriva lui Zeus*. A fost tatăl Maiei* (1), al pleiadelor* şi al heisperidelor* (2). Vechi
rege al Mauriteniei, posesor al grădinilor hesperidelor* si pietrificat de Per-prin vraja
capului Medusei*, într-un munte, situat
67
în Africa de Nord, care prin înălţimea lui pare a susţine bolta cerească. I se atribuia o bună
cunoaştere a astrologiei. Se spune că Heracles*, interesat să intre în tainele acesteia, a
ţinut pe umerii săi Pământul pe tot timpul iniţierii.
Ovi.diu, Metamorfoze, IV, 632 şi urm.; Atlas cu globul pe umeri, sculptură, Muzeul Naţional din Napoli.
ATREU Fiu al lui Pelope* şi al Hippodamiei* (2), părinte al lui Agamemnon* si al lui
Menelau*; Tieste*, fratele lui, i-a sedus isoţia, pe Aerope*, iar el, din răzbunare, 1-a făcut
să mănînee, la un ospăţ, din carnea fiilor lui. în faţa acestui spectacol, pînă si solarele s-a
oprit din mersul lui pe cer. Mai tîrziu, Tiese 1-a îndemnat pe propriul lui fiu, Egist*, să-1
ucidă pe Atreu şi să-i ocupe tronul, în felul acesta au fost izgoniţi si fiii lui, Agamemnon
şi Menelau. Zeii nu au avut nici o cruţare faţă de neamul atrizilor* pentru cruzimea lor.
Eschil, Agamemnon, tragedie; Euripide, Oreste; Seneca, Tieste, Agamemnon, Edip, tragedii
ATRIZI Urmaşii lui Atreu*, întemeietorul dinastiei cu acelaşi nume din Argos* (5).
ATROPOS Una din_ cele trei moire* în mitologia greacă, şi anume cea care taie firul
vieţii.
AUDUMBLA în mitologia nordică, vacă născută din picăturile gheţarului primordial.
Lingînd blocurile de gheaţă, a făcut să se nască Buri, tatăl lui Odin* şi alţi zei. Ou Laptele
ei, izvor nesfârşit,, se hrănea uriaşul zeu Ymer.
şi-a îndeplinit învoiala, schimbînd cursul nurilor Alfe'u* şi Peneu pentru a spăla murdăria
din grajduri, dar Au-, „gias i-a refuzat plata, moitivînd că munca lui a fost o datorie şi nu
un tîrg.
AUGURI Preoţi în tradiţia romană, care hotărau, din . cele mai vechi timpuri, — sau
profetizau —, toate acţiunile muritorilor şi ale căpeteniilor lor.
AULIS Port renumit în Belgia, în oare se adunau corăbiile grecilor în drum spre Troia*.
Aici, Agamemnon*, regele Argeşului* (5), s-a gîndit să o sacrifice pe Ifige-nia*, pentru a
fi sigur de reuşita victoriei asupra Troiei.
Euripide, IŞigenia în Aulida; Eschil, Agamemnon; Alfieri, Orc.s--tia, tragedii
AURORA Zeiţa dimineţii şi a luminii de zi în mitologia romană, preluată după zeiţa
greacă Eos*. - Carracci, Aurora, pictură
AUSONIU Fiu al lui Ulise* şi al nimfei* Calipso* în mitologia greacă.
AUSTRU Vînt fierbinte, care incendia cetăţile si vasele de pe mare. Era fiul lui Eol* şi al
Aurorei*.
AUTOLICOS Fiul lui. Mercur* (sau al lui Hermes*) şi al zeiţei Chiona*; tâlhar renumit
în mitologia greco-rorna-' na, demascat de Sisif*, care a trecu't însă cu vederea nelegiuirile
lui, fiindcă nutrea o dragoste deosebită pentru fiica lui, Anticlea*.
AUGIAS Rege al Elidei, posesor a numeroase turme de vite. S->a învoit cu, Heracles* ca
acesta să-i cureţe staulele în schimbul unei zecimi din această avere. Eroul
68
\AUTOMEDONT Vizitiu al lui Ahile* şi apoi al lui Pir-rus*, fiul lui Ahile.
Homer, Iliada, XVI, 145; XVII, 429 si urm.
69-
AUTONOE Fiica lui Cadmos* lui Acteon*, soţia lui Aristeu*.
si a Harmoniei*, mama
AVATAR „

Coborîre", în limba sanscrită, în mitologia vedică, coborîrea pe pămînt şi
întruparea unui zeu, a lui Vişnu*, în fiinţă umană.
AVEMTIN (1) Fiu, după o legendă italică, al lui Her-eule* si al Rheei*, care 1-a susţinut
pe Enea* în războiul împotriva rutulli'lor* şi a dat numele uneia din cele şapte coline ale
Romei. (2) Una din cele şapte caline ale Romei, pe care Cacus* a fost ulcis de Hercule* şi
unde Re-mus*, în timpul întrecerii sale cu Romulus*, a văzut cele şapte păsări (lat. avis,
pasăre), menţionate în legenda întemeierii oraşului etern.