frumuseţea, bărbăţia, .generozitatea şi omenia lui, însuşiri proprii poporului român însuşi.
Este prototipul tînărului frumos şi bun, al cărui
iestin este legat de cel al Ilenei Cosînzene*.
FALONE Nimfă* în mitologia greacă, fiica rîului Liris; a fost eliberată din ghearele unui
monstru înaripat de tînărul Elatos, dar, înainte de a o lua de soţie, acesta a murit pe
neaşteptate. Faloe a rămas atît de nefericită, încît Zeus* s-a îndurat de ea şi a
preschimbat-o într-un izvor, ale cărui ape s-au contopit cu acelea ale tatălui ei.
7AUN Divinitate romană a cîmpurilor si a pădurilor, identificat cu zeu Pan* din mitologia
greacă. Ambii erau închipuiţi ca fiind jumătate oameni jumătate animale: Dicioare de ţap,
coadă si coarne mici. Se întreţineau cu ţăranii şi cu nimfele*. După o legendă, Faun era
nepotul lui Saturn* şi părintele lui Latinus*.
; Virgiliu, Eneida, VII, 47; Faun şi bacanta, basorelief la Hercula-bium: Faun dansînd, bronz în Casa
Faunului din Pompei; Faunul Barberini din Munchen; Claude Debussy, După-amiaza unui faun,
poem simfonic după un poem de Stephane Mallarme
'F AM A în mitologia romană, personificare a glasului si a opiniei generale, iar după altă
versiune, mesageră a lui lupiter*.
Virgiliu, Eneida, IV, 173 si urm.; Ovidiu, Metamorfoze, XII, 39 şi urm.
FAUNA -> F ATU A
FAUNALII Serbări date de ţăranii si păstorii romani în cinstea lui Faun*.
FANTASOS Fiul Somnului şi al Nopţii*, frate al Morfeu*, protector al somnului si al
viselor.
Ovidiu, Metamorfoze, XI, 641 şi urm.
lui
F ATU A sau FAUNA Soţia lui Fatum*. După moartea acestuia a rămas izolată, dar reuşea
să profetizeze multor muritori destinul.
FATUM Hotărîrea zeilor privitoare la viitorul oamenilor. Personificat, Fatum era superior
chiar şi lui Zeus*. Legenda mai spune -— ca şi experienţa — că Fatum poate fi învins
numai de oamenii cu voinţa fermă. Virgiliu, Eneida, VII, 81 şi urm.
148
FAUSTULUS Păstor roman, care i-a găsit pe Romulus* şi Remus* şi i-a dat soţiei sale,
Acea Larentia*, să-i cres-că. Nu întîmplător unii văd în acest păstor pe însuşi •' Faun*.
F E ACI Popor care a trăit in Feacia (Corfu de azi). Regele lor era AJcinou*, care
1-a găzduit pe Ulise* în drum spre patrie. Nausica*, cu care Ulise a avut o idilă
trecătoare, era fiica acestui rege. Homer, Odiseea, V, 288 şi'urm., VI, 201 şi urm., VIII,
556 şi urm.
FEBE (1) Nume al Dianei* ca divinitate lunară, după cum Febos* este o divinitate
solară. (2) Fiica Ledei* şi
149
soră a Elenei*. (3) Fiica lui Uranus* şi a Geei*. Ea ar fi deţinut oracolul* din Delfos*
înainte de Apollo*. (4) Fiica lui' Leucip*. A fost motivul luptei între Dioscuri* şi descendenţii
lui Afareu*, Idas* si Linceu* (2).
FEBOS Unul din numele zeului Apollo* strălucitor), simbol al soarelui.
(gr. phoibos,
FEDRA Fiica lui Minos* şi a reginei Pasifae*. Denun-ţîndu-1 pe Hippolît* lui Teseu*,
soţul ei, că nu ar fi fost cuviincios faţă de ea, aceasta 1-a ucis. Roasă de remuş-cări, Fedra
si-a luat zilele.
Euridice, Seneca, Fedra, tragedii; Robert Garnier, Fedra şi Hippo-lit, tragedie; Jean Racine, Fedra,
tragedie; Algernon Charles Swinburne, Fedra, poem; Gabriele D'Annunzio, Fedra, tragedie; C. W.
Gluck, Giovanni Paisiello, Jules Massenet, Ildebrando Pizzetti, Arthur Honneger etc., muzică
'FEMIU Cîntăreţ la curtea lui Ulise*. A cîntat pretendenţilor Penelopei* (proci*) în
absenţa soţului ei. Cînd Ulise a revenit în patrie, el a fost scutit de pedeapsă, fiindcă s-a
aflat că a fost constrîns să-i distreze pe pretendenţi.
Ovidiu, Metamorfoze, IX, 211 şi urm. XXIV, 439 şi urm.
FEMONEA Prof etesă, fiică a lui Apollo*, care, după o versiune, a inventat hexametrul si
a rostit profeţiile sale în acest metru poetic. Ar fi fost prima pitie*.
FENIX (1) Pasăre egipteană legendară cu înfăţişare de păun sau de acvilă. ,La fiecare 500
sau 1461 de ani, murea ansă de vie în propriul cuib şi apoi renăştea din cenuşă. Cifrele
erau legate de astrologie. (2) Prieten şi educator al lui Ahile*. în timpul asediului Troiei*
el a comandat pe mirmidoni*. Homer, Iliada. IX, 168, 223, 690 şi urm.
FE'NRIR în mitologia nordică, lup uriaş. , »
FETON (gr. phaiton, strălucitorul). Fiul lui Helios* şi al Climenei* (1). A obţinut, prin
viclenie, aprobarea tatălui său, să conducă, timp de o ,zi, carul soarelui. Nu a fost însă în
stare să strunească cei patru cai şi ameninţa să aprindă lumea. Căldura Soarelui i-a
înnegrit totuşi pe etiopieni, în sfârşit, acest fiu neascultător a fost trăsnit de Zeus*.
Ovidiu, Metamorfoze, II, l şi urm.; Michelangelo, Rafael, Tinto-retto, Brueghel, Rubens' etc., pictură
FETUSA -> LAMPETUSA
FILEMON împreună cu soţia lui, Baucis*, oameni simpli si săraci, doi bătrîni, model de
căsnicie şi de iubire constantă, au găzduit o dată pe Zeus* şi pe Hermes* cînd aceştia
călătoreau prin lume. Fiind întrebaţi ce doresc ca răsplată, după ce Zeus şi Hermes au
făcut să dispară toate casele din jur, în afara colibei lor care între timp devenise un
templu, ei au răspuns că vor să rămînă paz-1 nici ai templului şi să moară împreună. La
sfârşitul vieţii, au fost preschimbaţi într-un stejar şi un tei. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 611
şi urm.
FILEU Fiul regelui Augias*. Cînd Heracles* a întreprins expediţia de pedepsire a lui
Augias, Fileu i-a dat tot concursul, după care a foist izgonit de rege. După moartea
acestuia însă, Fileu a obţinut de la erou regatul tatălui său.
FILGIA Divinitate care, împreună cu alte două, Hamin-vgia şi Spadisa, proteja, în
mitologia nordică, naşterile.
FILIRA Nimfă*, fiica lui Oceanus*. A avut de la Cronos* pe centaurul* Chiron*, după
care a fost preschimbată în tei.
150
15]
FILLIS Fiica regelui Traciei. Disperată că logodnicul ei, Demofon*, nu se hotărăşte să o
ia în Căsătorie, s-a spîn-zurat, dar a fost preschimbată de zei într-un migdal.
FILOCTET Fiul lui Pean* în mitologia greacă. Muşcat de un şarpe, a zăcut zece ani, pînă
cînd Ulise* şi Neopto-lem* 1-au luat cu ei din insula Lemnos şi 1-au dus la Troia*.
Acolo, după ce Asclepios* i-a vindecat rana, a luptat alături de greci împotriva troienilor.
El a fost cel care 1-a ucis cu o săgeată pe Paris*.
Eschil, Sofocle şi Euripide; Homer, iKada, II, 718. 721 şi urm.; Virgiliu, Eneida, III, 402; Ovidiu,
Metamorfoze, XIII, 315 şi urm.; Jean F. La Harpe, Filoctet, tragedie
FILOMELA .sau FILOMENA Fiica lui Panndion, regele Atenei. Cumnatul ei, Teseu*, i-a
tăiat limba, pentru a nu putea destăinui nimănui purtarea lui necuviincioasă faţă de ea.
Filomela însă a scris cele întîmplate, cosind totul pe un peplu pe care 1-a dat surorii' ei,
Progne. împreună, cele două surori au vrut să se răzbune, dar Teseu a prins de veste la
timp, însă nu le-a putut face nici un rău, fiindcă zeii 1-au prefăcut pe el într-o bufniţă, pe
Filomela într-o privighetoare şi pe Progne într-o rîndu-nică. Ovidiu» Metamorfoze, VI,
424 şi urm.
FILOMENA -> FILOMELA
FILONOE (1) Fiica lui Tindar* si a Ledei*, protejată de Artemis*, care a făcut-o
nemuritoare. (2) Soţia lui Belle-rofon*.
F IN EU Soţ făgăduit Andromedei*. Cînd aceasta a fost salvată din ghearele monstrului
marin de către Perseu*, Fineu s-a opus ca ea să-i fie dată de soţie lui Perseu. Eroul însă
1-a pietrificat cu capul Medusei*. Ovidiu, Metamorfoze, V, 8 şi urm.
152
FIT AL Semizeu care i-a oferit găzduire Demetrei*, cînd aceasta^a străbătut pămîntul în
căutarea fiicei sale, Per-sefona*.
FLAMINI Preoţi romani instituiţi de regele Numa Pom-piliu*, la început trei, apoi 15. Cei
mai importanţi erau primii, oare vegheau respectarea cultului zeilor lupiter*, Marte* si
Quirinus*. Numele „flamini" ar veni de la abrevierea cuvîntului filamen, adică de la firul
de lînă cu care Numa îşi lega părul.
FLĂMlNZILA, FOMILĂ sau FOAMETEA PAMINTU-LUI Erou cu puteri supranaturale
din basmele româneşti, numit astfel pentru. că, oricât mînca, nu izbutea niciodată să-şi
potolească foamea; este de cele mai multe ori un personaj binevoitor, generos.
WjLEGETON în mitologia greacă, rîu de foc în Infern. l Virgiliu, Eneida, VI, 265, 551
FLEGIAS Fiul lui Ares* şi al Criseidei* si tatăl Coronidei*, îndrăgită de Apollo*. Cînd
aceasta a avut de la zeu un fiu, pe Esculap*, Flegias s-a răzbunat, incendiind templul
zeului din Delfos*. A fost însă săgetat si azvîrlit în Infern, unde a trebuit să stea sub o
stîncă, gata să se prăbuşească de la o clipă la alta. Virgiliu, Eneida, VI, 618 şi urm.
FLORA Zeiţa romană a florilor şi a grădinilor. Zefirul* a facut-o să dea naştere
primăverii, cu toată tinereţea şi mireasma florilor.
Statuie în Termele lui Caracalla din Roma. Botticelli, Tiziano, Micolas Poussin, Jean Massys, pictură;
Jean Baptiste Carpeaux etc., sculptură
FLORALII Serbări romane, dedicate zeiţei Flora*. Se celebrau la sfîrsitul lunii aprilie.
153
FOAMETEA PĂMÎNTULUI -> FLAMÎNZILĂ
FOCO Fiul lui Poseidon* în mitologia greacă. A părăsit Corintul pentru a merge în Focida,
căreia i-a dat numele său.
FOLO Cenrtaur*, fiul lui Ission*. L-a .găzduit eu bunăvoinţă pe Heracles*, cum nu au făcut
ceilalţi centauri.
FOMILĂ -> FLAMÎNZILĂ
FRAVASHI La perşi, genii* protectoare ale oamenilor împotriva demonilor*.
FREYA La nordici, zeiţa fecundităţii şi a iubirii. Cobora pe cîmpul de luptă din carul său,
pentru a culege sufletele eroilor muribunzi, în mitologia germană, corespunde zeiţei romane
Venus*. Soţia zeului Odin*.
FREYR La nordici, cel mai blînd dintre toţi zeii, frate al zeiţei Freya*. Proteja pămîntul si tot
ceea ce. producea el.
FONG-HOANG Geniu* sculptat pe armele vechilor împăraţi chinezi.
FORBĂN (1) Erou din Tesalia, chemat de locuitorii insulei Rhodos să-i salveze de şerpii care
făceau acolo ravagii. (2) Păstor din Corint care 1-a descoperit pe Edip*, abia născut, legat de
un copac.
FORCULUS Zeu roman, protector al porţilor şi al uşilor.
FORONEU Rege al Peloponezului, care a introdus în regiunea lui cultul Herei*. I-a învăţat pe
oameni să se servească de foc.
FORTUNA Zeiţă din mitologia romană si veche divinitate italică. O reprezentare a acesteia în
marmură se află în muzeul arheologic din Constanţa. O femeie bogat în-veşrnîntată, ţinînd în
mână cornul abundenţei*. Avea drept atribute: cîrma, sceptrul, roata şi sfera, în alte efigii,
apare cu aripi si cu ochii acoperiţi. Ovidiu, Tristia şi Epistulae ex Ponte
154
FRIGGA Ultima soţie a lui Odin* în mitologia nordică. Era socotită mama neamului
omenesc.
FRIXUS Fiul lui Atamant* şi al Nefelei*. Salvat de mama cea bună din mîinile mamei
vitrege, Ino*, a fost dus în pădurea *sacră a lui Ares*. Plecînd în căutarea lînii de aur*, a
ajuns în Colhida*, unde a luat-o în căsătorie pe Calciopi, fiica lui Eete*, regele .acestui ţinut.
FTA Divinitate egipteană, corespunzînd zeului grec He-faistos* sau zeului roman Vulcan*.
După o legendă, este creatorul universului.
FUFLUNS Divinitate etruscă, corespunzătoare lui Ba-chus* de mai tîrziu.
'.FURII -* ERINIL
FURINA (lat. fur, hoţ, tîlhar) Zeiţa tutelară a furturilor si a hoţilor în mitologia romană, slujită
de o suită de preoţi, numiţi furinali. Era sărbătorită la 25 iulie.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.