Dictionar mitologie - Litera T

TAFIOS Fiul lui Poseidon* si al Ippotoei în mitologia greacă, întemeietorul oraşului
Tafos, pe insula -cu acelaşi nume.
TAGETE Fiul lui Genius şi nepot al lui Zeus*. După o legendă, u ieşit din pămlnt în
preajma Tarquinei şi i-a învăţat pe etrusci arta prevestirii, după care a dispărut.
TAIGETE Una din pleiade* în mitologia greacă, fiica lui Atlas* (1), frecventă în preajma
Artemisei*, care a prefă-cut-o într-o căprioară, pentru a putea fi ascunsă "de Zeus*.
TALAO Regele Argeşului* (5), tatăl lui Adrast* (1).
T AL AS S Zeul protector al tinerilor căsătoriţi la romani, corespunzător lui Himeneu* de
la greci. Cînd mireasa intra într-o casă nouă, îl invoca pe Talass.
y.'ALASŞA Personificare -a mării la greci. După Hesiod, fiica aerului si a luminii.
Corăbierii îi ofereau jertfe înainte de a pleca în călătoriile lor.
TALIA (1) Muza comediei, a satirei si a poeziei comice în mitologia greacă. (2) Una din
cele trei graţii*; era reprezentată cu o mască comică în mînă şi un pantof cu
267
tocul scurt, spre deosebire de coturn, cu tocul înalt, puf-tat de actorii tragici. (3) ->
Tealia.1-,
TALOS (1) Nepot şi discipol al lui Dedal*; i se atribuia invenţia strungului si a
fierăstrăului. Dedal 1-a ucis din invidie. (2) Uriaş din bronz oferit de Hefaistos* lui Minos*,
ca să-i supravegheze Creta. Cînd întîlnea străini, se înroşea şi-i îmbrăţişa,
omorindu-i astfel în îmbrăţişarea lui de foc. A fost scos din minţi de Medeea*, cînd
argonauţii* s-au oprit în Creta, printr-o vrăjitorie. Monstrul s-a aruncat într-o prăpastie.
TALTIBIU Sol'al regelui Agamcrnnon* în timpul asediului Troiei*. I s-a ridicat un templu
în Sparta.
Homer, Iliada, I, 320 şi.urm., IV, 192 şi urm.
T ANTAL (1) Fiul lui Zejus*. rege al Prigieî sau al Liclieî, părinte al lui Pelope* şi al
Niobei*. A intrat în dizgraţia
.•zeilor, pentru mai multe motive, care figurează în versiuni variate: şi-a însuşit o parte
din ambrozia* sau din
•.'.•nectarul zeilor si ar fi distribuit din ele semenilor lui; 1-a răpit dintre zei pe paharnicul
lor, pe frumosul Ga-
';nimede*; a destăinuit lunonei* aventurile lui Zeus*. Fapta cea mai cumplită a fost aceea
de a oferi zeilor, la un ospăţ, trupul propriului copil, Pelope. Aceştia si-au dat
:seama la timp de monstruozitatea faptei şi după ce au readus la viaţă pe copil, 1-au
condamnat pe Tantal la o sete şi o foame veşnică, cufundat într-o apă limpede, de care nu
se putea atinge, şi pus sub un copac cu fructe gustoase, la care nu putea ajunge. Pedeapsa
divină a atins-o si pe Niobe, ai cărei 14 fii şi fiice au fost săgetaţi de Apollo* si Artemis*.
(2) Fiul lui Tieste*, ucis de Atreu*.
Ovidiu, Metamarfozf., VI, 240; B. Peruzzi, Tantal, pictură, în Palatul Furnestina, din Roma
TAMIR Cîntăreţ grec din Tracia, care s-a socotit superior muzelor* în această artă.
Mîniate, acestea i-au scos ochii şi i-au luat glasul.
TAMMUZ Zeul vegetaţiei la babilonieni, fiu al zeiţei Apsu, adică al apei, cu care dă viaţă
naturii.
TANAGRA Fiica lui EoP; a dat numele său oraşului Tanagra, din Beoţia.
• T AON numele unuia din uriaşii (titani*) care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*..
TARANIS Zeul tunetului si al fulgerului la celţi, lupiter tonans; i se sacrificau chiar şi
oameni.
TARAS Fiul lui Poseidon*. A venit din Peloponez în Jtalia de sud si aici a întemeiat
oraşul Taranto.
TANATOS Personificarea morţii în mitologia greacă. Zeu crud, frate al somnului
(Hypnos*). Este reprezentat că un. geniu* înaripat si tăcut, cu o torţă stinsă sau răsturnată.
TARCON Erou etrusc, care 1-a ajutat pe Enea* împotriva lui Turnus*, regele
rutuliilor*. A întemeiat oraşul Tarchonium, mai tîrziu Tarquinia. Virgiliu, Eneida, X, 153,
290, XI, 727, 746
TANIT Zeiţă a iubirii, a voluptăţii si a primăverii la cartaginezi, preluată de la fenicieni,
care o numeau As-tarte*. Era reprezentată cu un porumbel într-o mînă şi pe cap cu o
semilună.
268
TARPEIA Fiica lui Spurius Tarpeius, apărătorul cetăţii capitoline, care, pentru a intra în
graţiile unui războinic cel t sau sabin, a arătat acestuia drumul care ducea la
269
Capitoliu*. Trădarea a fost descoperită, si Tarpeia aruncată din vîrful unei stînci căreia i-a
dat apoi numele său. O altă legendă spune că ea, fiind cucerită de strălucirea brăţărilor
purtate de sabini pe braţul stîng, le-ar fi deschis calea spre Capitoliu, dar a fost pedepsită
chiar de aceştia, fiind sufocată de greutatea cantităţii brăţărilor si a scuturilor.dăruite în
schimbul trădării. O altă versiune, mai binevoitoare', presupune că, de fapt, Tarpeia şi-a
ară-• tât admiraţia pentru strălucirea metalelor de pe braţul stîng al invadatorilor, deci a
scuturilor lor, intenţionînd ca inamicul, o dată intrat în Capitoliu, să fie prins cu uşurinţă.
TARTAR Cea mai adîncă si mai înfiorătoare zonă a Infernului, aflată sub mare. Aici,
Zcus* i-a închis pe titanii* care s-au răzvrătit împotriva lui. Tot aici, îşi ispăşeau
pedeapsa' ciclopii*, danaidele*, Sisif* (1), Tantal* (1) şi alţii. Tartarul este păzit de
Cerber*.
TASCALAJULEA sau TESCÂTLIPUTRA Veche divinitate mexicană care împărţea
pedepsele celor vinovaţi; i se jertfeau copii.
TATUSIO Divinitate adorată în Paraguay. Supraveghea puntea pe care sufletele celor
morţi ajungeau in lumea de dincolo.
TAUMANT Zeu marin, în mitologia greacă, fiul lui Pon-tos* şi al Geeî*, adică al
pămîntului şi al mării.
TEA Fiica lui Uranus* si al Geei*. A dat naştere lui Helios*, Selenei* şi lui Eos*.
TE AU A sau TALIA (3) Fiica lui Vulcan*, nimfă* din Si-cilia. A fost iubită de Zeus* şi a
dat naştere zeilor palici*.
270
T E AN A Fiica lui Cisseu si soţie a lui Anterior*. A fost preoteasa Minervei* la Troia*. ,
TEBA (1) Fiica lui lupiter* si a lodamiei. (2) Oraş în Beoţia construit de Cadmos* şi de
Amfion* în sunetele lirei. A fost. teatrul mai multor, evenimente: tragedia dinastiei lui
Edip*, războiul Celor şapte împotriva Tebei*, ,pornit de Polinice* împotriva fratelui său,
Eteocle*, şi războiul epigonilor*. (3) Capitală a Tebaidei din Egipt. Oraş cu o sută de
porţi, sediul mai multor culturi religioase. (4) Oraş în. Cilicia, veche regiune din Asia
Mică.
TELAMON Fiul lui Eac*, regele Eginei. Rege al Sala-minei, a luat parte la expediţia
argonauţilor*, la vînă-toarea mistreţului din Calidonia* si ia lupta lui Heracles* împotriva
lui Laomedon*, regele Troiei*, pe a cărui fiică, Esiona* a luat-o de soţie.
Homer, lliada, VIII, 283 şi urm.; Eschil, Sofocle, Livius Andro-nicus, Ennius
TEIjEFASSA Soţia lui Agenor* şi mama lui Cadmos* si a Europei*.
TELEFOS Fiul lui Heracles* şi al principesei Auge, din Arcadia*; a fost aruncat,
împreună cu mama sa, în apele mării; ajunşi pe ţărmul insulei Misia, regele Teutra a luato
pe Auge de soţie şi, la moarte, i-a lăsat tronul lui Telefos. în timpul războiului Troiei*,
Telefos a fost rănit de Ahile* şi vindecat apoi cu rugina de pe aceeaşi spadă care 1-a rănit.
' •
Eschil, Sofocle, Euţipide, literatură
TELEGON Fiul lui Ulise* şi al vrăjitoarei .Circe*. Dorind
să-şi cunoască părintele, s-a dus în Itacă*, patria lui Ulise,
işi acolo, într-o luptă, 1-a ucis, aşa cum fusese prezis ele
un. oracol*1. A luat-o apoi de soţie pe Penelopa*, de la
271
oare a avut un fiu, pe Italus*. Şi-a sfîrşit zilele în Italia, unde a întemeiat oraşele
Tusculanum si Preneste.
TELEMAC Fiul lui Ulise* şi al Penelopei*. în absenţa lui Ulise din Itaca*, i-a fost sprijin
mamei sale. L-a căutat pe tatăl său, ajutat de Atena*, care a luat înfăţişarea lui Mentor*;
1-a regăsit, la reîntoarcerea lui în Itaca, şi împreună au izgonit pe pretendenţii Penelopei
(proci*). După unele versiuni, Telemac s-a căsătorit apoi cu Circe* sau cu fiica acesteia,
sau cu Nausica*. I se atribuie virtuţi morale deosebite, în primul,rînd filiale.
Antistene, Atena sau.despre Telemac; Homer, Odiseea, I, 113 ,.şi urm., IV, 660 ţi urm., 768 şi urm.; Fenelon,
Aventurile lui Telemac; Pinturicchio, întoarcerea lui Ulise, Londra, pictură
TELESFOR Zeu grec al medicinii, fiul lui Asclepios* şi frate al Igeei*.
TEMIS Zeiţa greacă a justiţiei. Fiica lui Uranus* şi a Geei*, prima soţie a.lui Zeus*. Din
căsătoria lor s-au născut orele* si moirele*. A avut un templu la Delfos*. La .romani era
cunoscută cu numele de Justiţia. Legenda p reprezintă stînd pe treptele tronului lui Zeus*
şi inspi-rîndu-1 în. hotărîrile lui drepte, în mînă avea cornul abundenţei* şi o balanţă.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 321
TEMIST Fiica lui Tpseu, a treia soţie a lui Atamant*. Cînd Atamant a vrut să se
căsătorească cu Ino*, Temist a plănuit să-i ucidă acesteia fiii. Dar Ino, prinzînd de veste, a
schimbat, în timpul nopţii, copiii ei cu ai Temistei, în-cît ea şi-a ucis propriii copii.
TEN EDO Insula din faţa Troiei*, de unde, după povestirea lui Enea* făcută Didonei*, au
fost trimişi de Minerva* cei doi şerpi care 1-au ucis pe Laocoon*. şi pe fiii lui.
272
TERSILOH Fiul lui Antenor*; a fost ucis în timpul asediului Troiei*.
' TESCATILPURTA -i ?AS&ALAJULEA
TESEU Fiul lui Egeu* şi al Etrei*. La 16 ani, în drum spre Atena,.a ucis mai m'ullţi
monştri uriaşi, printre care pe Perifete*, Sinis*, Cercione*, Procust*, Schiro*-. La Atena,
unde Egeu era prizonierul vrăjitoarei Medeea* a înlăturat pe cei 50 de fii ai lui Pallante
(3), care năzuiau la tronul lui Egeu şi apoi, ajutat de Ariadna*, a ucis Minotaurul*, scutind
oraşul Atena de jertfa celor şapte fete si şapte băieţi, la fiecare nouă ani; revenind la Atena
pe mare, a uitat să ridice pînzele albe ale corăbiei, pentru a-i vesti tatălui său victoria, si
le-a ridicat pe cele negre. Tatăl lui, crezîndu-1 mort de durere s-a aruncat în mare, iar
marea de atunci s-a numit Egee. însoţit apoi de prietenul lui, Piri'tou*, Teseu a participat
la vânătoarea mistreţului din Calidoniâ*, la expediţia împotriva amazoanelor*, împotriva
centaurilor*, la cucerirea lînii de aur*. A avut un fiu de la Hippdlita*, regina amazoanelor.
De la o altă soţie, Fedra*,'sora Ariadnei*, 1-a avut pe Acamant* (1). A vrut s-o răpească
pe Persefona* din Infern, dar a fost surprins de Hades* şi salvat din mîinile lui de Heracles*.
A găsit apoi adăpost la Licomede* (1), dar acesta 1-a ucis prin trădare, în perioada
clasică, este eroul tipic atenian căruia i se atribuie unificarea Aticei. Personalitatea lui
Teseu ,ar fi, după legendă, de origină solară. Grecii i-au ridicat în Atena un templu,
Theseionul, unde a fost venerat oa un zeu.
Homer, Iliada, I, 265; Plutarh; Boccaccio, Teseide; basorelief în templul lui Apollo, sec. V î.Chr.; amfora lui
Eutimide din acelaşi secol; fresce în Casa Poetului tragic, în aceea a Vînătorii şi în a Centaurului, la Atena pe
frontonul Theseionului şi pe frontonul oriental al Templului lui Zeus din Olimpia; Nicolas Pousin, pictură
TESTIOS Rege al Tesaliei, tatăl Ledei*, soţia lui Tindar*.
]8 — Dicţionar de mitologie
273
TESTOR Preot şi prevestitor, tatăl • Leucipei* si al prevestitorului Calchas*.
TEUCRU . (1) Fiul zeului fluvial Scamandru şi al nimfei* Idea* (l,-); primul rege al
Troiei*. Succesorul lui a fost Dardanos*, căruia i-a dat de soţie pe propria-i fiică,
Arisbea*, (2) Fiul lui Telamon* si al Esionei*, drept recompensă pentru ajutorul dat în.
războiul împotriva lui Laomedon*. A fost cel mai vestit arcaş al. grecilor. Homer, Iliada,
VIII, 266 şi urm., 300 şi urm.
TEUR sau TEUTATE Fiinţa supremă la celţi .şi la germani. Cultul provenea de la egipteni,
la care se numea Thot*. Era asemuit cu Mercur*, ca zeu al iscusinţei.
TEUTATE -> TEUR
TEUTH -.> THOT
TEZOATLIPOCA Personificarea soarelui din timpul iernii, zeu ad tuturor binefacerilor,
creatorul lumii, dar şi distrugătorul ei, în mitologia mexicană.
THETIS (1) Fiica lui Uranus* şi a Geei* în mitologia greacă, sora titanilor* si soţia lui
Oceanus*. (2) Cea mai .frumoasă dintre nereide*. Zeus* ar fi luat-o în căsătorie, dar
auzind că fiul ei va depăşi în eroism si virtute pe propriul lui. părinte, i 1-a dat de soţ pe
Peleu*. Fiul lor a fost Ahile* care şi-a depăşit, într-adevăr tatăl. La nunta lui Peleu cu
Thetis, au participat toate divinităţile, în afară de Discordia* care, nefiind invitată, a trimis
oaspeţilor un măr, mărul Discordiei, care trebuia oferit în dar celei mai frumoase
dintre cele trei zeiţe, prezente: Afrodită*, Hera* şi Atena*; Paris* a oferit mărul
Afroditei si şi-a atras astfel mînia celorlalte, care s-au răzbunat atât pe el, cît si pe troienii
lui.
Homer, Iliada: Dante, Purgatoriul, c. IV; Piero di Cosimo, Nunta, lui Peleu cu Thetis, pictură, la Luvru
THOR Primul fiu al lui Odin* şi al Freyei*, arbitru al războiului, zeu al vînturilor* si al
furtunilor la scandinavi.
THOT sau TEUTH Zeu egiptean, 'protector al culturii si ştiinţei..Identificat de greci cu
Hermes*.
T/A Fiica lui Castalia, preot al lui Dionysos*. Orgiile în cinstea lui Dionysos au fost
create de ea. Virgiliu, Eneida, IV, 302
TIAMAT Zeu al haosului* primordial în mitologia babiloniană. A fost învins şi ţinut în frîu
de Marduk*, care a restabilit ordinea în univers.
TIBRU Zeul rîului cu acelaşi nume. A fost binevoitor lui Enea* cînd acesta a venit de la
Troia* în Latium*. în cinstea lui erau organizate Tibernaliile, 'la 17 august. Virgiliu,
Eneida, VIII, 36, 86
TIBURT Primul fiu al lui Amfiarau*. A întemeiat în Italia oraşul Tibur (azi Tivoli), unde
avea un altar în templul lui Hercu'le*.
TIDEU Fiul lui Eneu* şi tatăl lui Diomede* (1). A luat-o în căsătorie pe Deipile*; a
participat cu socrul lui, Adrast* (1), la expediţia celor şapte împotriva Tebei*, unde s-a
dovedit pe cît de viteaz, pe atît de crud, fapt ce a
274
275
determinat-o pe zeiţa Atena* protectoarea sa, sâ-i ia nemurirea, transformîndu-1 într-un
muritor' de rînd.
TIESTE Tatăl lui Tantal* (2) şi fratele lui Atreu* în mitologia greacă.
TIFON Monstru uriaş, fiul lui Tartar* şi al 'Geei* în mitologia greacă. In locul degetelor,
avea o sută de capete de balaur, iar din coapSe îi ieşeau şerpi, împreună cu Echidna* a
zămislit alţi monştrii, printre care Cerberul* şi Himera*. A fost singurul uriaş care a pus
stăpî-nire pe Zeus* în lupta uriaşilor împotriva acestuia. După ce Zeus a fost eliberat de
Heraclcs*, 1-a trăsnit pe Tifon şi 1-a prăbuşit în fundul vulcanului Etna* (2). >
TIHE Fiica lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1), zeiţa destinului ei a bunei stări,
identificată de romani cu Fortuna*. Era reprezentată ca o femeie fără veşminte, cu cornul
abundenţei* într-o mînă, cu un picior în aer si cu celălalt pe o roată în mere sau ţinîndu-1
în braţe pe Pluto*.
TINDAR Regele Spartei, soţul Ledei* şi, după o versiune mai puţin difuzată, tatăl
Dioscurilor*, al Clitemnestrei* 'si al Elenei*. Fiindcă fiii lui au fost luaţi în cer şi făcuţi
zei, a lăsat tronul lui Menelau*, ginerele său, soţul Elenei.
TIR Fiica 'lui Salmoneu*. De la Poseidon* 1-a avut pe
Pelia*.
Homer, Odiseea, II, 120, IX, 235
T1RESIAS Prevestitor vestit din Teba* (2). Intervenind într-o neînţelegere dintre Zeus* şi
soţia lui, Hera*, aceasta 1-a orbit, iar Zeus i-a dat harul prevestirilor. El a fost
276
cel care i-a revelat lui Edip* adevărul asupra nelegiuirii comise. A păstrat şi după moarte
darul profeţiei si, aflat în' Infern, i-a- dat sfaturi preţioase lui Ulise*. Homer, Odiseea, X,
492 şi urm., XI, 32 şi urm., XII, 267 şi urm.
TIRREN Fiul lui Atis*. A venit în Italia cu o colonie de lidieni, în teritoriul situat între
Arno şi Tibru: Regiunea s-a numit Tirrenia, iar mai apoi Etruria (azi Toscana).
TIRS Nuia înlănţuită de ramuri şi frunze de iederă şi de viţă de vie, purtată în permanenţă
de Bachus* şi de bacante* mitologia romană.
TITANI Cei 12 fii ai lui Uranus* şi ai. Geei*, şase băieţi (Oceanus*, Ceos*, Crio,
Hiperion*, lapet* si Cronos*) şi şase fete (Rhea*, Thetis* (1), Temis*, Mnemo-Sina*,
Febe* (3), şi Tea*), în lupta lor împotriva zeilor, au fost învinşi de Zeus* si aruncaţi în
Tartar*. Lupta lor, cunoscută sub numele de titanomahie, simbolizează furia forţelor
instinctive, brutale, împotriva ordinei şi a justiţiei. Giganţii* sau uriaşii erau fiii lor.
Rubens, Căderea titanilor, pictură, la,Bruxelles
TITIU Uriaş aţâţat, de Hera* împotriva zeiţei Latona*. A fost ucis de săgeţile lui Apol'lo*
şi Artemis* şi aruncat în Infern, unde doi vulturi îi mîncau ficatul care se refăcea mereu.
Homer, Odiseea, VII, 324, XI, 576; Virgiliu, Eneida, VI, 595; Ovidiu, Metamorfoze, IV, 457
TITON Fiul lui Laomedon* şi frate al lui Priam*. Soţia lui, Eos*, a obţinut pentru el, de la
zei, darul nemuririi, dar a neglijat să-1 ceară şi pe acela al tinereţii veşnice. Astfei, Titon a
îrnbătrînit şi soţia 1-a preschimbat într-un greier. De la el, Eos 1-a avut pe Memnon*, care
a fost
277
ucis de Ahile*, în timp ce apăra eroic pe troieni. Lacrimile mamei s-au transformat în
picături de rouă.
TLALOCH -> TbALOOS
TROFOMlU (1) Divinitate infernală in mitologia grâacâ, care-şi ducea existenţa în
Beoţia, într-o peşteră unde dicta un oracol* celor ce se cufundau în somn. (2) Fratele lui
Agamede*, împreună cu care a construit templul lui Apollo* din Delfos*.
TLALOOS sau TLALOCH Zeul ploilor si al fertilităţii în mitologia popoarelor mexicane,
In timp de secetă, i se jertfeau copii.
TLAZOLTEOTL Zeiţă a iubirii senzuale în mitologia popoarelor mexicane.
TLEPTOLEM Fiul lui Heracles*, devenit rege la Rhodos,. după ce şi-a ucis unchiul,
Liciniu. în timpul ră2boiului împotriva Troiei*, a fost ucis de Sarpedon* (2).
Homer, Iliada, V, 659
TOOSA Fiica lui Foco şi a lui Cete*. De la Poseidon*, 1-a avut pe ciclopul* Polifem*.
TRACE Fiica lui Ares*. A dat numele său Traciei.
TRIMURT1 Trinitatea vedică divină: Brahma*, Siva* şi Visnu*.
T ROI A sau ILION Cetate antică în nord-vestul Asiei Mici, lîngă Pontul Euxin. A fost
adusă la lumină de H. Schliemann si W. Dorpfeld în 1868, pe înălţimea His-sarlîk. Nouă
sînlt straturile care dovedesc existenţa, a tot atîtea cetăţi construite în diverse epoci. Prima
ar începe în 3000 î.Chr. Troia cîntată de Homer formează stratul al şaptelea, din epoca
miceniană (sec. XIV—XII î.Chr.). Distrugerea ei a avut loc, după părerea arheologilor, în
sec. XII.
TROILUS Fiul lui Priam*, regele Troiei*. A fost ucis de Ahile*, cind a ieşit în afara
zidurilor, pentru a-şi adapă caii. yirgiliu, Eneidu, I, 474
TROOS Fiul lui Eritoniu, unul din strămoşii troienilor, Homer, Iliada, V, 205; XX, 230 şi'urm.
TUCHULCH Demon* în mitologia etruscă, care însoţea sufletele celor sosiţi în Infern.
TURMS Zeu în mitologia etruscă, mai tîrziu asimilat lui
Mercur*.
TRITON Zeul mării în mitologia greacă, fiul lui Poseidon* şi al Amfiţritei*, jumătate om,
jumătate peşte. Trăia în apele mărilor şi potolea apele agitate, cu trîmbiţe formate din
scoici. Făcea parte din suita lui Poseidon*.
Ovicliu, Metamorfoze, I, 333; G, L. Bernini, Triton, sculptură la Roma; Fr. Boucher, Triton, picturii
278
TURNUS Regele rutulilor*, înaintea lui Enea*. Virgiliu, Kneida, VII, 56, 641, IX, 728, 815, XII,
926
TURUS Numele zeului Mercur* în mitologia etruscă.
TUSCUS Fiul lui Tirren* şi nepotul lui Hercule* A domnit în Tirrenia.
TUTILINA Divinitate romană care veghea păstrarea în ^3 stare a cerealelor şi a
celorlalte produse ale pa-'