SABINE:, Femeile pe care oamenii lui Romulus* le-au răpit dintr-o localitate vecină, pentru a si
le face soţii şi astfel să populeze noul oraş, Roma. Titus Livius, Ab urbe conditd, l, 9, 6, şi urm.
SAKUN Divinitate feniciană, cu aceleaşi atribute ca ale zeului grec Hermes*.
SALACIA Zeiţă romană a mării, soţia lui Neptun*.
SALAMBO Divinitate babiloniană, asimilată zeiţei As-tarte* a fenicienilor, Afroditei* a grecilor
sau zeiţei Venus* a romanilor. Numele ei însemna „tulburătoarea".
SĂLII Colegiu de preoţi romani. Erau împărţiţi în grupul .de pe colina Palatin*, dedicaţi cultului
lui Marte*, şi grupul de pe colina Quirinal, dedicaţi cultului lui Quirinus*.
SALMONEU Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete* frate al lui Sisif*. Din orgoliu, s-a crezut
asemenea lui Zeus*, căutînd chiar să imite trăsnetele si fulgerele lui. A pre-
255
tins să i se aducă pîn'ă, si jertfe. Dar Zeus i-a pedepsit cutezanţa si 1-a trăsnit. Virgiliu,
Eneida, VI, 585 şi urm.
SALUS Zeiţă rom'ană a sănătăţii, corespunzătoare zeiţei Igea* a grecilor. Templul i-a fost
consacrat în 302 î.Chr., pe Quirinal, la Roma.
SAM1A (1) Epitet al zeiţei lunona*, care s-ar fi născut în insula' Samos. (2) Sibilă*,
numită astfel de la o carte de profeţii apărută în insula Samos. Pictură de Guercino
SÂM.OTRACIA Insulă din- arhipelagul grec, renumită pentru cultul cabiri'lor*.
S AN DES în mitologia hitiţilor din Siria, zeul suprem; avea o înfăţişare înfricoşătoare
si ca armă, trăsnetul.
SANDON Erou solar, venerat de locuitorii Liciei, ca întemeietor .al neamului lor.
SARPEDON (1) Fiul lui Zeus* şi al Europei*. A devenit rege al licienilor, după ce a fost
izgorjit .din Creta de fratele lui, Minos*. (2) Fiul lui Zeus* şi al Laodamiei* (1). A murit,
luptînd pentru apărarea Troiei*; a fost ucis de Patroclu*.
Homer, lliada. V, 471 si urm., XVI, 666 ţi urm.; vas atic din sec. V î.Chr., azi la Luvru
SATARUPA Mama primului om şi primei femei în mitologia vedică.
SATIRI Divinităţi ale pădurilor si cîmpiilor în mitologia greacă, jumătate oameni,
jumătate animale, cu pi-
256
cioare de ţap, coarne şi coadă. Erau nelipsiţi din ţor-tegiul , lui Dionysos*. Nimfele* erau
adesea prada lor.
Praxiteles, Satirul, în Muzeul Capitolin al Romei; Satirul' Bar-berini, Ia Miinchen, sculptură; Ca.va
Faunului, frescă din Pompei, în Muzeul Naţional din Napoli
SATOR Divinitate abstractă în mitologia romană, protectoare a grînc'lor. Sat or hominum
et deorum era supranumit lupitcr*, ca părinte al oamenilor şi al zeilor.
SATURN Personificare a prosperităţii în mitologia romană; venerat ca binefăcător al
omenirii, a fost asimilat lui Cronos* al grecilor, cu atribute similare. A fost. părintele lui
Zeus*, Ceres*, lunona* etc. I-a învăţat pe oameni cultura pămîn'tului şi a viţei de viei. La
Roma a avut un templu în preajma Capitoliului*.
Virgiliu, Encida, VII, 319, Rubens, pictură
SATURN ALE Serbări romane ce debutau în ziua de 17 decembrie, în timpul cărora
sclavii puteau fi egali cu stă-pînii lor. Erau dedicate zeului Saturn* şi socotite .evocatoare
a unei vîrste de aur.
SATURNIA (1) Numele Italiei, după unii scriitori din antichitate, pentru faptul că Saturn*,
detronat de lupiter*, s-a refugiat în Italia, la lanus*. (2) Epitet dat lu-nonei*, care era fiica
lui Saturn*.
SAUR Tîlhar care devasta un ţinut din Elida (Grecia). A fost ucis de Heracle*.
SAVITAR Divinitate vedică, care inspira bună dispoziţie şi dorinţă de viaţă. Era
identificată cu soarele.
J 7 ™ Dicţionar de iţiil
257
SCHIRO Răufăcător. din Megara (Grecia), care-i silea pe străini să-i .spele picioarele, după
care îi arunca în mare'. Teseu* i-a pregătit aceeaşi moarte.
SCILhA (1) Fiica lui Forcus în mitologia greacă, preschimbată de Circe* într-un monstru,
deoarece Scilla îl iubea pe Glaucos* pe care îl iubea si ea. Scilla s-a îngrozit atîit de mult de
noua ei înfăţişare, încît s-a aruncat în mare şi în locul acela a apărut un munte tot atît 'de
înfricoşător, în faţa lui era un altul asemănător, al Caribdei*. Navigatorii care se aventurau să.
treacă printre Scilla si, Caribda reuşeau cu greu să scape cu viaţă. Cînd Ulisc* a trecut pe
acolo, i-au pierit toţi tovarăşii de drum. După altă versiune, şi-a găsit moartea el însuşi în
aceste ape. (2) Fiica lui Nixus, regele Me-garei, care şi-a trădat tatăl din dragoste pentru
Minos*. Acesta a respins-o însă si a vrut chiar să o ucidă; ea şi-a luat singură zilele,
aruncîndu-se în mare. Zeii « au prefăcut-o într-o pasăre.
Virgiliu, Eneida, III, 424 si urm.; Danie, Infernul, c. XXVI; frescă în Casa lui Castor si Pollux din Pompei;
Ovidiu, Metamorfoze, VIII şi urm.
SEIA Zeiţă romană, care proteja seminţele neîncolţitc.
SELEN (1) Satir* iubit de nimfa* Argira*, îl însoţea în permanenţă pe Dionysos*. A fost
preschimbat de Afrodi ta* într-un rîu, cînd nimfa, murind, a fost prefăcută într-un izvor. Mai
tîrziu li s-iau unit apele şi deci şi viaţa. Dar Selen a uitat-o pe Argira şi la fel cei ce beau din
apele lui uită orice sentiment. (2) Una din pleiade*.
SELENA Personificare a lunii în mitologia greacă. Era fiica lui Hiperion* si sora lui Hclios*
şi a lui Eos*; identificată cu Artemis*, Perscfona* şi Hecate*. A fost venerată mai mult' de
romani. Perugino, Iubirea Selenei pentru Endimion, pictură
SELLI Preoţi ai oracolului* lui Zeus* din Dodona*. Tre-|buia să aibă picioarele „nespălate" şi
să doarmă pe pă-mîntul gol.
] SEMELE Fiica lui Cadmos* şi a Hiarmoniei*. De la fcZeus*, Semele a avut un fiu,
pe Dionysos*. Hera* invi-îdioasă, a îndemnat-o pe Semele să-i ceară lui Zeus să i se arate în
toată strălucirea. Acesta într-adevăr i-a apărut înconjurat de tunete si fulgere, iar Semele a
murit mistuită de focul divin.
SERAPIDE Divinitate egipteană din epoca greco-roma-nă, în care erau contopiţi zeii Osiris*
si Apis*. Socotit l şi ca o fuziune între Zeus* şi Hades*, Serapide era venerat şi în Roma şi
Grecia, unde i se atribuiau virtuţile salutare ale lui Asclepios*.
SEREST Tovarăş al lui Enea*, care îl înlocuia în unele fapte de arme.
|!Virgiliu, Eneida, I, 611 şi urm.; IX, 171 ţi urm.
\.SET Divinitate egipteană, simbolizînd pustiul acoperit Ide nisip al Egiptului de Jos.
SETEA PĂMÎNTULUI -V SET1LĂ
SETILĂ, SETOSUL sau SETEA PĂMlN.TULUI Erou cu : puteri neobişnuite, din basmele
româneşti, vestit pentru
capacitatea de a bea cantităţi nesfîrsite de apă, rămî-Inînd totuşi mereu însetat. Era cunoscut si
în folclorul
tracilor.
258
259
SETOSUL -4 SETILA
SFA.RMA-PIATRĂ Erou din basmele româneşti, înzestrat cu puteri excepţionale; sare
în ajutorul voinicilor şi al lui Făt-Frumos* în luptele lor cu întruchipările răului.
SFINXUL Monstru legendar în mitologia greacă, cu corp de leu si cap de femeie. A
fost trimis de Ilera* să răzbune moartea lui Cusip si să-i pedepsească pe supuşii tebani
ai lui Laios*. îi ucidea pe toţi cei ce nti ştiau să răspundă la următoarea întrebare:
„Care este fiinţa care dimineaţa merge în patru picioare, la prînz în două şi seara în
trei". Cel ce o rezolva, putea deveni regele Tebei* (2). Edip* singur a ştiut să dea
răspunsul cel bun: omul este cel care merge în copilărie în patru picioare, la maturitate
în două şi la bătrîneţe în trei, sprijinit în toiag. Sfinxul s-a aruncat apoi do pe s.tîncă,
iar Edip a ajuns regele Tebei. Cupă din sec. V î.Chr., din Muzeul Vaticanului
SHAMASII în mitologia babiloniană, judecător al oamenilor, întocmai ca Osiris*, la
egipteni. Era fiu al lunii* şi personificare a soarelui, reprezentat ca un disc strălucitor,
uneori înaripat, alteori în formă umană pe carul soarelui.
SIBARIS (1) Monstru oare trăia într-o peşteră pe muntele Parnas*. Un oracol* a
hotărît să-i fie jertfit Alcio-neu*, dar în locul lui a intrat în peşteră Euriblat şi 1-a ucis
pe monstru. (2) Numele unui tovarăş de lupte al lui Enea*, 'ucis de Turniis*. (3) Oraş
din Magna Grecia (Calabria de azi), extins în antichitate pe o mare porţiune de
'pămînt, avea 300 000 de locuitori. Bogăţia şi prosperitatea lui au făcut ca moravurile
locuitorilor să decadă într-atît, încît să ducă la distrugerea oraşului.
260
SIBILE Proteste ale zeului Apollo*, inspirate de zeul însuşi în profeţiile lor. Mai intîi a
fost o singură sibilă, apoi zece sau douăsprezece. Este cunoscută mai ales sibilă din
Eritrea, care a făcut numeroase prevestiri asupra Troiei* şi sibilă cumană din Italia
(*Deifobe), care a prevestit viitorul glorios al lui Enea*. Altele mai erau: sibilă
delfică, persană, libică, helespontică, tiburtină. "
Virgiliu, Eneida, VI, 10, 77, 83, 258; Michelangelo, plafonul Capelei Sixtine, frescă în Muzeul
Vaticanului; picturi de Andrea del Castagno Guercino
SICA Nimfă* iubită de Bachus*, care a preschimbat-o într-un smochin, cu ale cărui
frunze îi plăcea să se împodobească.
SIGEU Promontoriu din Marea Egee, pe care se ridica rhormîntul lîu Ahile*.
SIHEU Regele Tyrului, soţul Didonei*, viitoarea regină a Cartaginei. A fost ucis de
Pigmalion* (2), care a vrut să pună stăpînire pe bogăţiile lui uriaşe.
Virgiliu, Eneida, I. 343 şi urm.
SILEN (1) Divinitate masculină în mitologia greacă, fiul lui Hermes* sau al lui Pan*.
Făcea parte din suita lui Dionysos*, împreună cu satirii*. După o versiune, s-ar fi
ocupat de educaţia lui Dionysos. Era iubit de păstori, care îl şi batjocoreau însă,
fiindcă umbla continuu în stare de beţie, călare pe un măgar, în operele de artă apărea
ca un bătrîn voluminos, cu un pîntec exagerat, abia ţinîndu-se pe un măgar caraghios.
(2) Rege al Au-lidei, fiul lui Poseidon*. îi silea pe călătorii, străini să-i lucreze via,
apoi îi omora. A" vrut să-1 oblige să facă acelaşi lucru si pe Heracles*, dar acesta 1-a
ucis.
Sarcofag din Muzeul Naţional din Napoli; Silen beat, bronz, la Napoli; Silen ţinut în braţe de
Dionysos, statuie la Luvru; Silen 'vesel, statuie din epoca imperială, la Muzeul Capitol in; Silen care
fugăreşte o menadă, pe o cupă antică din sec. IV î.,Chr.,
261
la Luvru; Silen muzicant, frescă pompeiană, în Vila Misterelor din Pompei; J. de Ribera Spagnoletto,
Rubens, Nicolas Pbussin etc., pictură; Mărio Giuseppe Crespi, Silen, pictură, la Berlin; Van Dyck, Silen
beat, Bruxelles, Spagnoletto, Silen, Napoli, pictură
SILFIDE Genii* feminine ale aerului în mitologia arabă. Geniile masculine se numeau
silfi. Erau închipuiţi cu aripi şi obişnuiau să-i viziteze pe cei ce dorm.
SILVAN Zeul pădurilor în mitologia romană, protector a,l turmelor. Era identificat cu
Faun*, reprezentat ca un bătrîn cu o cunună de spice pe cap. I se oferea lapte şi miere si
primele roade ale naturii.
SILVIU Fiul lui Enea* şi al Laviniei*. A fost urmaşul lui Ascaniu*, primul fiu al lui Enea,
la tronul cetăţii
Alba Longa*.
»
Virgiliu, Eneida, VI, 763
SIM Zeu domestic, patron al familiei, divinitate a vetrei în mitologia slavă.
SIN Zeul lunii* în mitologia babiloniană; zeul soarelui, Shamash*, era fiul lui. Proteja
vegetaţia şi înmulţirea oamenilor şi animalelor.
SINIS Tîlhar diri Corint în mitologia greacă, fiul lui Poseidon*. li lega pe străini între doi
copaci, pe care H apleca unul spre celălalt şi apoi îi lăsa să se îndrepte, făcînd astfel ca
victimele să fie despicate de vii. A fost ucis de Teseu*, care i-a aplicat aceeaşi tortură.
SINON Spion grec. A abuzat de încrederea troienilor şi i-a sfătuit să lase în cetate calul de
lemn, darul şiret al grecilor.
Virgiliu, Eneida, II, 17 şi urm.
SÎNZIENE ~> DRĂGAICE
SIRENE Fiice, ale nimfei* Forci şi ale lui Ahelou* sau, după o altă versiune, ale lui
Oceanus* şi ale Amfitriei*. . Erau înzestrate cu trup şi oap de femeie, iar picioarele
sfîrşeau în coadă de peşte; altele erau nimfe care trăiau libere în matură. După Ovidiu
(Metamorfoze, V, 551 şi urm.), erau nimfe care trebuia să o răpească pe Proser-pina*, dar
care nu au putut-o smulge din braţele lui Pluto* şi au fost preschimbate de Demetra* în
păsări cu cap de femeie. După Homer, erau femei care îi ispitiseră cu cîntecul lor îmbietor
pe corăbierii lui Ulise* în apele mării, ca apoi să-i ucidă. Ulise s-a legat de catargul
corăbiei, ca să poată rezista chemărilor lor. Argonauţii* au fost salvaţi de Orfeu* care le-a
cucerit, la rîndul lui, cu cîntecul lirei. După unele versiuni, .sirenele au trăit în cîteva din
insulele Golfului frapoli, între Sorrento şi Capri.
. Homer, Odiseea, XII, 39 şi urm,, 158—200; Dante, Purgatoriul, c. XIX. în arta arhaică, au fost
prezentate cu trup de pasăre cu coadă şi aripi mari şi cu bustul feminin,1 braţele goale, chipul cu
trăsături ideale, cîntînd dintr-un instrument, de obicei citera; apăreau astfel pe vase, mozaicuri,
sarcofage, în literatura europeană s-a ajuns la semnificaţia de femeie frumoasă, atrăgătoare.
SIRINGA sau SYRINK Nimfă* din Arcadia*, fiica zeului rîului Ladon* (.1). A fost
urmărită de zeul Pan*, îndrăgostit de ea, şi a găsit salvare în apele rîului care a
preschimbat-o într-o trestie. Pian a tăiat trestia şi a făcut din bucăţile ei, puse una lîngă
alta, un instrument muzical, asemănător naiului.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 698; Dante, Purgatoriul c. XXII; frescă' la Pompei în Vila
Misterelor; relief într-o statuie de centaur, în Muzeul Capitoliului, din Roma
S1.SIF (1) Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete*, rege al Corintului. Era în stare de
nelegiuirile cele mai feroce, î.n-cît era un pericol pentru oricine îl cunoştea. Ajuns în
262
S63
Infern, a fost pedepsit sa ridice un bloc de piatra pînă în vîrfuil unei coline; o dată ajuns
acolo, blocul se prăvălea Si cazna trebuia reluată. A fost interpretat si -ca divinitate a
mării în luptă veşnică împotriva stâncilor sau ca ipostază a nesfârşitului efort al voinţei
umane către mai bine. (2) Fiul lui Perseu* si al Andromedei*, rege al Micenei. (3) Fiul lui
Androgeu* şi frate al lui Alceu*.
Homer, lliada, VI, 152; Odiseea, XI, 593—600; Eschil, Sisif fugărit, dramă satirică; Euripide, Sisif; Ovidiu,
Metamorfoze; Hol raţiu, Lucreţiu; Polignot din Dslfos, pictură
SITA Zeiţă din mitologia vedică ocrotitoare a agriculturii şi a tuturor roadelor pămîntului.
SIVA Zeu vedic, care împreună cu Brahma* şi Vişnu* alcătuia trinitatea divină. Era
socotit ca zeu reproducător, aşa cum Brahma era creator, iar Vişnu, conservator.
SKANDA Zeu războinic în mitologia vedică, închipuit cu şase capete şi călărind un păun.
STENO Una din cele trei gorgone*. Era'singura muritoare dintre ele. ' '
•"'•••'' :
STENTOR Erou grec din războiul împotriva Troiei*, a cărui voce era foarte puternică. A
murit într-o întrecere cu Hermes*.
STIX Rîu din Infern, în faţa căruia zeii greoi făceau jurăminte pe care, dacă nu le
respectau, deveneau, muritori. •Virgiliu, Eneida, VI, 154, 439; Ovidiut Metamorfoze,
XII, 322
STRIBOG Zeu al vîntului si al,vremii urîte la slavi.
STRIGOI Personificări ale duhurilor rele, răufăcătoare, în basmele româneşti, în
superstiţii, personifică sufletele morţilor care îşi părăsesc noaptea mormintele pentru a se
întoarce între vii şi a le provoca neajunsuri.
SLEIPNER Calul de luptă al zeului Odin* din mitologia germană, cu picioarele pline de
sînge.
SOKAR Zeul morţilor în mitologia egipteană.
STRÎMBĂ-LEMNE Erou din basmele româneşti, înzestrat cu puteri supraomeneşti, putând
ajisnge la dimensiuni neobişnuite: e dibaci în îndoitul lemnelor, pentru a fi util unuia sau
altuia din eroii basmelor.
SPIRIDUŞ Drăcusor poznaş, slugă a unui drac*, în poveştile româneşti; putea lua
înfăţişarea oricărei vietăţi.
STATU-PALMA-BARBA-COT Pitic, fiinţă fabuloasă, răutăcioasă din basmele româneşti,
personaj diabolic. Uneori se întâmplă să aibă şi o atitudine binevoitoare şi salvatoare.
SŢUMELOS Fiul lui Capaneu* şi al Evadnei*, unul din epigoni* în expediţia împotriva
Tebei* (2).
Virgiliu, Kiieida, II, 261.
264
STROFIU Rege din Focida, tatăl lui Pilade*, şi cumnat al lui Agamemnon*.
SUDJENITE -V RODJEMITE
SUOVETAURILIA Sacrificiu, la romani, în timpul căruia erau jertfiţi un porc, o oaie şi un
taur, cu scopul purificării celor ce luau parte la acest ritual.
265
SURYA Zeu solar binefăcător în mitologia vedică. Era întruchipat ca un om cu patru
capete, conducând un car tras de şapte cai.
SUSANOVO Personificare a ploii, împreună cu Amate-rasu*, reprezintă divinităţile
supreme ale mitologiei japoneze. ,
SVANTOVID Personificare a soarelui la popoarele slave din nord, zeu cil războiului.
SVAROG Cerul, în mitologia slavă-, în care domneşte zeul atotputernic Perun*. După o
altă versiune, ar fi însuşi zeul Perun, întrupat în fulgere şi trăsnete sau în
foc.
SVAROŞIC Zeu al soarelui şi al focului în mitologia sl;ivă, identificat cu Hefaistos* din
mitologia greacă. Este fiul lui Svarog*.
SVETOID Zeul războiului î« mitologia slavă. SYRINX -> SIRINGA
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.