Cum au circulat monedele in Gorjul dacilor

Dovada existentei geto-dacilor pe suprafata actualului judet Gorj este demonstra­tă alături de cetăţi, aşezări şi necropole, şi de circulaţia monetară, ca dovadă a intensificării producţiei de mărfuri şi a dezvoltării. legăturilor comerci­ale ale geto-dacilor cu vecinii. În acest sens trebuie men­ţionat faptul că circulaţia monetară începe cu monedele de argint macedonene emise de Filip al II-lea care pe la sfârşitul sec. III î.Hr. vor fi imitate de către geto-daci.

Monede de pe vremea dacilor descoperite pe toată suprafaţa Gorjului

Monede de tipul ,,Filip al II-lea” au fost descoperite la Arcani (6 piese), Buzeşti – Crasna (3 piese), Peireştii de Sus – Tg-Cărbuneşti (o piesă), Rogojelu (o piesă), Valea Desului şi Timişeni (mai multe monede de diferite tipuri aparținând cronologic sec. III-II î.Hr.), iar o monedă de tip „Ianus” datată în sec. al II-lea î.Hr. a fost desco­perită la Polovragi.
Începând cu a doua jumătate a sec. al II-lea î.Hr. şi primul deceniu al secolului următor se constată o intensifi­care deosebită a circulaţiei monetare, atât în ceea ce priveş­te moneda proprie, cât şi cea străină. Monedele emise de insula Thasos sau de oraşele Dyrrhachium şi Apollpnia sunt o dovadă a orientării spre sud-vest a schimburilor comer­ciale efectuate de geto-daci.
Un tezaur de 6 tetradrahme emise de insula Thasos (da­tat în sec. al II-lea î.Hr.) a fost descoperit întâmplător la Socu-Bărbăteşti. Monede emise de orașul Dyrrhachium au fost descoperite la Căpreni (2 monede; una găsită într-un tezaur compus din 128) de denari romani republicani şi publicaţi de Octavian Iliescu, iar cea de-a doua a fost identificată într-un lot de 20 monede romane ce proveneau din ace­laşi tezaur dar necunoscut de O. Iliescu. Ea este amintită de Gh. Popilian, cu precizarea că a fost emisă de magistraţii Zoilos – Zopiron şi alta la Socu – Bărbăteşti.
Monede emise de oraşul Apollonia sunt semnalate una la Polovragi în cetatea dacică, iar cealaltă la Ţicleni în­tr-un tezaur de denari romani republicani.
În paralel cu monedele bătute de insula Thasos şi oraşele Dyrrhachium şi Apollonia, pe întreg teritoriul Daciei se constată şi o intensificare a circulaţiei monedelor pro­prii.

Tezaurul de monede dacice de la Tg-Cărbuneşti

Cele şapte monede donate de un descendent al familiei Magheru din Bucureşti, sunt imitaţii târzii ale tetradrahmelor lui Filip al II-lea, specifice pentru regiunea Oltenia, având ca loc de descoperire satul Cojani – Cărbuneşti. Ele sunt în publicaţiile româneşti imitaţii de tip „Oltenia” cunoscute în literatura de specialitate sub numele de monede de tip „Aninoasa – Dobreşti”
Iată descrierea lor:
-Avers – capul lui Zeus în profil, spre dreapta sche­matizat. Cununa este redată prin patru ovale; în partea de deasupra se află două şiruri paralele de câte zece şi respec­tiv şaisprezece globuri mici. Din amănuntele feţii se mai pot distinge: linia nasului, ochiul, o globulă, iar în dreptul urechii – o proeminenţă. Părul este redat prin liniuţe scurte ce coboară pe o linie orizontală.
-Revers – călăreţ cu calul la trap, spre dreapta. Că­lăreţul are corpul strâns, aplecat, cu piciorul scos in eviden­ţă. Capul cu două şuviţe pe spate, o linie scurtă la frunte; gura cu bărbia prelungă ca un bot de câine. Calul stilizat cu corpul foarte lat, gâtul lung şi arcuit, botul în formă de cioc de raţă, iar coama redată printr-un şir des de globule mici, picioarele subţiri, cu copite triunghiulare, unite printr-o li­nie cu un punct de mijloc.
Monedele descrise au greutatea cuprinsă între 13,63- 14,02 grame, ceea ce indică un pond destul de ridicat; di­ametrul măsoară între 25-27 mm. Atât nominal (valoarea) cât şi modulul pieselor îndreptăţesc încadrarea lor în grupa Aninoasa. Aceste monede se apropie mult de emisiunile de tip Dobreşti. Această apropiere de stil se datorează uzurii stanţelor.
În 1966, au fost achiziționate de Institutul de Arheologie din Bucureşti 14 monede geto-dacice având aceeaşi provenienţă, menționându-se ca loc de descoperire tot oraşul Tg-Cărbuneşti, jud. Gorj.
Examinând cele două loturi de monede, unul donat de familia Magheru la Muzeul Naţional de Istorie şi altul la Institutul de Arheologie Bucureşti – multe dintre aceste piese, atât pe avers cât şi pe revers au aceeaşi descriere. Existenţa mai multor piese identice indică emiterea lor cu aceleaşi stanţe. De asemenea, între exemplarele celor două loturi nu există deosebiri în privinţa modulului şi a nomi­nalului. Toate acestea confirmă faptul că monedele aflate in cele două loturi fac parte din acelaşi tezaur.
Atât stilul apropiat, cât şi existenţa unor monede subaerate (metalul comun acoperit cu o pojghiţă grosieră de argint), pentru a se realiza economisirea de metal preţios – ce se dezvoltă în monetăria geto-dacică în faza ei târzie, dovedesc că aceste monede au fost emise în acelaşi timp şi de aceeaşi monetărie.
Stilul apropiat de grupa Dobreşti ne face să optăm pen­tru situaţia monedelor în distanţa spre faza de sfârșit a emi­siunilor de tip Aninoasa în acest caz ele pot fi datate în a doua jumătate a sec. II î.Hr.

În concluzie, se poate spune că monedele existente în cele două loturi au caractere stilistice şi de batere comune, ele formând un singur tezaur ce provine din Cojani – Cărbuneşti, judeţul Gorj. Ele se adaugă celorlalte descoperiri de acest gen ce se află pe cursul mijlociu al Jiului şi al zonelor învecinate, reprezentând emisiuni ale populaţiei da­cice din judeţul Gorj.
În perioada interbelică, la Săcelu s-au descoperit 27 de monede, dintre care 16 sunt de tip Adâncata – Mânăstirea, cronologic aparținând sec. II î.Hr. şi 11 monede de tip Răduleşti – Hunedoara datate între 150-70 î.Hr. Acest ultim tip de monede este caracteristic pentru monetăria târzie din zona intercarpatică.
Tezaurul de la Săcelu aduce o serie de elemente noi la studiul monedelor de tip Adâncata – Mânăstirea şi în special Răduleşti – Hunedoara, fiind primul cu asemenea componenţă descoperit în Oltenia. Al. Ștefulescu precizează că monede dacice au mai fost descoperite la Vîrţ şi Glodeni.

Sursa: http://www.verticalonline.ro/circulatia-monetara-dacica-in-judetul-gorj