Aurul extras de om la începuturile istoriei utilizarii sale provenea din depozite aluviale, adică din zăcăminte secundare, din cel puţin două cauze: pe de o parte, culoarea şi luciul caracteristice, gratie inerţiei sale chimice, au atras atenţia omului primitiv, iar pe de altă parte, în zacamintele aluvionare, aurul atinge în general concentraţii mai mari decât în zăcămintele primare, deoarece procesele de dezagregare, transport şi eroziune, la care se adaugă greutatea specifica şi stabilitatea chimică ridicate, au determinat concentrarea sa în aluviunile râurilor, fapt ce a permis o valorificare artizanală. Mult mai târziu, aurul a fost găsit în geodele de cuarţ din filoanele aurifere, care apăreau la zi, şi ca urmare a început cea de a doua etapă în istoria extracţiei aurului, mineritul.
Zăcămintele secundare se formează pe seama celor primare, în urma dezagregarii şi alterării minereurilor aurifere. Materialul rezultat a fost transportat, apoi depus, aurul concentrându-se alături de mineralele cu greutate specifică, numite minerale grele.
Zăcămintele secundare de aur sunt importante din punct de vedere economic, ponderea lor în ceea ce priveste aportul la cantitatea de aur extrasă la nivel mondial fiind de aproximativ 50% în cazul paleoplacersurilor, şi sub 7% daca se discuta de aurul aluvionar.
Descoperirea aurului în pietrişurile şi nisipurile bazinelor râurilor şi pârâurilor a avut loc în jurul anului 4000 î.Chr., însă există cercetatori care o plasează mult mai timpuriu în jurul mileniului VII. Dovezile arheologice directe plaseză începuturile exploatării aurului aluvionar în jurul anului 3000 î.Chr. în India, 1765 î. Chr. în China, 1400 î.Chr. în Europa, 1200 î.Chr. în Peru, 1122 î.Chr. în Corea şi 900 î.Chr. în Indonezia. Oricum există părerea cvasiunanimă că aurul nativ este primul metal remarcat de om pe suprafaţa scoarţei terestre.
Colectarea aurului din aluviuni a permis utilizarea lui alaturi de chihlimbar şi agat la confecţionarea bijuteriilor neolitice. De altfel, şi primele obiecte de aur ale civilizaţiilor antice au fost lucrate integral din metal nativ. Mitologia greacă aminteşte în acest sens “expediţia argonauţilor în ţinutul Colchidei pentru aflarea lânei de aur”.
Descoperirea aurului în aluviunile unor râuri a creat premisele exploatării acestora şi a descoperirii de noi zacaminte.
În istoria mai recentă a omenirii, aurul aluvionar avea să joace din nou un rol esențial, descoperirea lui în anumite zone ale Globului fiind la originea declanșării celebrelor “febre ale aurului”, care le-au adus bunăstare și progres; un moment crucial în istoria exploatării aurului l-a reprezentat descoperirea în anul 1848 a primei pepite de aur pe Valea Sacramento, la Sutter's Mill (California). Aceasta a declanşat aşa numita “febra a aurului californian’’, care s-a extins ulterior şi în Nevada, implicând peste o jumătate de milion de oameni. Ca urmare a acestei activităţi miniere intense, între 1849 şi 1869 producţia de aur a Californiei a variat între 77 şi 93 t anual.
“Febra aurului australiană” (sau “victoriană”) a început în anul 1851, odată cu descoperirea primului zăcământ de aur aluvial, în apropiere de Bathurst (New South Wales).
În anul 1896 se declanşează cea mai dramatică si importantă febră a aurului din istorie, cunoscută sub numele de “febra aurului din Klondike”. Deşi unii autori menţionează că în zonă au fost descoperite placersuri aurifere începând cu anul 1893, oficial se consideră că febra a fost declanşată de descoperirea unei pepite de aur în intestinele unui peşte pescuit din râul Tabbit Creek, afluent al râului Yukon, regiunea Klondike, la graniţa dintre Alaska şi Canada.
Pe harta substanţelor minerale utile din România, publicată de Institutul Geologic al României în anul 1984, sunt figurate doar cinci areale cu ocurenţe de aur aluvionar, respectiv Pianu, situat la nordul Munţilor Sebeş, Cibin Olt - pe rama nordică a Carpaţilor Meridionali, Râureni, situat pe rama sudică a Carpaţilor Meridonali, Valea Arieşului din Munţii Apuseni şi Nera/Bozovicidin Munţii Banatului.
 |
| Granule de aur aluvionar inechigranular de pe valea Oltului |
Astfel de ocurenţe sunt mult mai numeroase, extragerea aurului din aluviunile râurilor a fost o activitate larg răspândită pe teritoriul României de-a lungul istoriei. Activitatea a început în perioada pre-romană şi a continuat, cu intermitenţe, până la începutul secolului XX. Analizând şi sintetizând informaţii din diverse surse geologice şi istorice, Tămaș-Bădescu (2010) a numărat peste 125 de zone cu ocurenţe de aur aluvionar ce au fost exploatate în decursul istoriei pe teritoriul
României: ”Contextul geologic al Romaniei a fost favorabil formării unor depozite aluvionare purtătoare de aur (...), regimul climatic şi pluviatil au favorizat activitatea de recuperare a aurului din aluviunile râurilor, în special în zona Transilvaniei”.
Aurul aluvionar se găseşte în România în terasele cu pietrişuri şi nisipuri de la Valea lui Stan, Pianu de Sus, Cândeşti, în nisipurile văilor ce străbat regiuni aurifere: Olt, Jiu, Nera, Argeş, Bistriţa Aurie, Mureş, Arieş, Ampoi, Geoagiu, Sebeş, Someşul Cald, Someşul Mic, Someşul Mare, Crişul Alb, Crişul Negru, Strei, Lotru, Olăneşti, Buzău, Ialomiţa, etc.
 | ||
| Aur aluvionar ce au fost exploatat în decursul istoriei pe teritoriul României ( Tămaș-Bădescu ) |
Cercetările arheologice relativ recente arată că începuturile activităţilor de exploatare şi prelucrare organizată a aurului aluvionar din centrul şi vestul Transilvaniei aparţin Neoliticului târziu, cca. 2800-2500 î.Chr. Arheologii indică mai mai multe situri din Transilvania şi Banat în care au fost găsite evidenţe ale activităţii de spălare a aurului din aluviuni în Epoca Bronzului, o activitate destul de răspândită.
Mai jos se poate studia harta cu siturile exploatărilor aluvionare de aur din perioadele preromană, romană şi evul mediu aflate pe teritoriul României. Siturile au fost documentate arheologic sau istoric (compilaţie din mai multe surse, după Tămaş-Bădescu.
Cel mai vechi obiect legat de exploatarea aurului descoperit in România este considerat a fi covata din lemn pentru spălarea aurului de la Căpuş, în judeţul Maramureş, ce datează din Epoca Bronzului târziu (1300-1200 î.Chr.).
După 1990, la nivel național a fost desfășurat un program de probare a aluviunilor râurilor, în zonele cu balastiere. S-au reconfirmat rezultatele obținute cu ocazia activităților de prospecțiune și explorare desfășurate de geologi înainte de 1989, potrivit cărora aurul este prezent în aluviunile râurilor ale căror afluenți drenează zone cu mineralizații aurifere cunoscute, exploatate sau nu până azi. Conținuturi interesante de aur au fost obținute în aluviunile râurilor ale caror afluenți drenează zone cu mineralizații de tip shear zone (asociate unor zone de forfecare), cum sunt cele din Carpații Meridionali. Rezultatele acestui program de probare a aluviunilor recente ale unor râuri din România, exploatate pentru materiale de construcţie le gasiti in harta (Tămaş-Bădescu) de maijos:
Deşi rezultatele obţinute par promiţătoare, în urma unei probări sistematice efectuate în perioada 1990-1992 pe materialului prelucrat în staţiile de sortare (balastiere) amplasate pe râurile Mureş (între localităţile Galaţiu şi Dobra), Strei (între Subcetate şi Băcia) şi Crişul Alb (lânga Rapsig), măsuratorile au dat conţinuturi slabe.
Astfel, conţinutul mediu de aur la alimentare (ce reflectă conţinutul mediu de aur în depozitul aluvionar recent) în staţiile de sortare menţionate, s-a situat între 0,0018- 0,0373 g/t. Conţinutul mediu de aur la alimentare în balastiera de la Captalani a fost de 0,007 g/t, iar in balastiera de la Vinţu de Jos de 0,0229 g/t. Conform Tămaş-Bădescu, diferenţele se datorează atât modului în care s-a raportat conţinutul de aur (la întregul volum de material extras sau la volumul unei fracţii granulometrice), cât şi existenţei unor deficienţe privind recuperarea aurului în cadrul staţiilor de sortare şi calitatea aluviunilor (zonele cele mai favorabile pentru acumularea aurului nu corespund cu zonele în care se acumulează aluviunile ce îndeplinesc cerinţele calitative privind exploatarea lor ca materiale de construcţie).
Valea Oltului
Brana (1958) menţionează că aurul a fost găsit în aluviunile cuaternare din lungul Văii Oltului, provenind în cea mai mare parte din Mţii Lotrului, unde se găsea ca ‘’firişoare de aur”, în Valea Baranga (afluent al p. Ruda, ce se varsă în Olt), în SE comunei Bercioiu, Valea Bisericii, la sud de Găeşti, în malul stâng al Oltului (aici au fost spălate nisipuri cu cca 0,5 g Au/m3), la SE de Gura Văii, la sud de Fedeleşoiu, Lespezi Fedeleşoiu şi la Râureni, începând din Malul Cucoanei în sud (0,2 g Au/m3).
 |
| Aur aluvionar d epe Valea Oltului |
Zăcămintele de aur se găsesc în nisipurile şi pietrişurile vechilor cursuri ale Oltului ce apar sub formă de terase. În trecut, aurul aluvionar s-a exploatat intens, dovadă fiind nume de comune ca Aurari, Ruda, Rudari, dar încă din 1940 Haiduc nu dădea activităţii de exploatare prea mari şanse de rentabilitate. Câțiva ani mai târziu, în 1958, Brana va avea o altă opinie, propunând o mai temeinică explorare geologică a acestor aluviuni pe viitor, nu numai pentru aur, ci şi pentru alte “minerale rare”. Fineţea aurului din aluviunile situate de-a lungul Văii Oltului este de cca. 888,8‰ aur şi 111,2‰ argint (Haiduc, 1940).
Muntii Sebes
Haiduc (1940) consemnează “nisipurile şi pietrişurile aurifere ce provin de aici” – adica Mtii Sebes , care au fost exploatate mai ales pe vremea romanilor, dar şi în vremurile mai recente, uneori cu bune rezultate. Sunt descrise destul de amănunţit şi localizate precis, în nordul Mţilor Sebeş, cca. 4-14 km latime și paralel cu aceștia 18-19 km, între comunele Pianul de Sus, Cioara, Șibot, Sebeşul Săsesc, Petrifalău şi Călnic. Grosimea aluviunilor variază între 0,3-6 m. Cele mai importante sectoare au fost pentru istoria exploatării aurului aluvionar, la Dealul Mare, Pianul de Sus şi Cioara, unde “nisipurile aurifere au fost de nenumărate ori întoarse şi spălate pe hurcă şi alese cu şaitrocul. Aurul are o fineţe de 905‰, găsindu-se uneori pepite de zeci de grame greutate”.
La SE de Dealul Mare, pietrișurile conțin 0,4-1,5 g/t aur, dar au existat și zone mai bogate, care au fost deja exploatate. Regiunea dintre Pianu de Sus și Cioara a fost exploatată, extrăgându-se 0,1-0,9 g/t aur fin.
La Pianul de Sus există un câmp metalogenetic cu aur aluvionar, unde aluviunile de pe Valea Pianul de Sus conţin acumulări detritice de aur, sub formă de grăunţi, plăcuţe, solzi, cuiburi, rar pepite, diseminate în nisip, cărora li se asociază ilmenit, magnetit, hematit, zircon, rutil, pirită, granaţi, apatit, si chiar platina nativa, etc. Originea metalelor este în şisturile cristaline ale zonelor de forfecare din Mt. Sebes şi in rocile eruptive din zona nordică a acestora. Finețea aurului în aluviuni este de 902-908‰. Exploatarea aluviunilor
aurifere din Mții Sebeș era deja abandonată în 1940.
Valea Streiului
Ocurențele cu aur aluvionar au fost descoperite în albia inferioară a Streiului. Aluviunile au fost în parte exploatate pe porțiunea din apropiere de Simeria în anii 1909-1914 de Heinrich Paikert. Haiduc (1940) constată că aurul seamănă perfect cu ''acela din șisturile cristaline ale Carpaților Meridionali''. Originea aurului este în rocile Mților Sebeş și Poiana Ruscă. Exploatarea aluviunilor aurifere din Valea Streiului era abandonată în 1940 (Haiduc, 1940).
Valea Jiului
Despre aluviunile aurifere din Valea Jiului se vorbește în literatura de până în 1940. Sursele geologice ale aurului aluvionar sunt Mții Lotrului şi M-tii Cimpii, de unde este adus de afluenții Jiului de Est si Jietului. Exploatarea aluviunilor aurifere din Valea Jiului era abandonată în 1940
Muntii Apuseni
În Munții Apuseni Haiduc (1940) separă două tipuri de aluviuni aurifere:
- aluviuni aurifere provenite din zăcăminte aurifere
- aluviuni aurifere provenite din prelucrarea minereurilor aurifere, cu exploatarea cărora se îndeletniceau oamenii sărmani ai Apusenilor, pe care autorul îi vedea pe lângă șteampuri că triau nisipul, spălau noroiul și extrăgeau aurul pe petice de lână sau cu hurca.
Haiduc (1940) amintește și alte aluviuni aurifere importante în trecutul istoric, cum sunt cele din lungul Crișurilor, Ampoiului, Mureșului.
Aurul din aluviunile cuaternare din lungul Văii Arieşului provine din zăcămintele de la Baia de Arieş şi Roşia Montană şi din mineralizaţiile de tip shear zone (asociate cu zone de forfecare) din Mtii Apuseni.
În aluviuni, aurul se găseşte alături de pirită, ilmenit, granaţi, zircon, amfiboli, sau piroxeni, cuarţ, sfen, magnetit, epidot, zoizit, monazit, rutil, staurolit, apatit, turmalina, kianit, anatas, cassiterit, sfalerit, galenă.
În lungul Mureșului a fost efectuată între anii 1909-1914 o activitate de explorare cu rezultate slabe.
Bibliografie pentru articol: "AURUL ALUVIONAR din ROMÂNIA: SURSELE SI IMPORTANŢA GEOLOGO-ARHEOLOGICĂ", Sef departament DFNA, Dr. Florin Constantin
Responsabil Proiect Dr. Bogdan Constantinescu; Intocmit, Conf. Univ. Dr. Antonela Neacsu.
Mai fraţilor noi stăm pe aur, toate râurile, râpele, izvoarele şi munţi deţin firicele sau pepite mici de aur, dar din neştiinţă, lene, lipsă de aventură nu îl căutăm, îl lăsăm să vină alţi cu ţigani parveniţi să-l ia. Nu mai vorbim, românia este plină de comori, vin Americani şi alţi şi le ia . La Ciomăgeşti de Argeş, caută Ruşi şi Moldoveni o comoară ascunsă de Tătari, furată de pe la ei.
MKB
Da prietene vin americanii, vin tiganii, rusii si multi altii. Pentru aia nu se mai aplica legea. Numai romanii sunt fricosi. In timp ce unii se imbogatesc cu sita sau ciurul de faina cautand pepite altii dau sute sau mii de euro si chiama toata presa sa ii filmeze cum au gasit ei trei zale de lant de aur ducandu-l la muzeu. Apoi urmeaza poze, strangeri de mana la usa si apoi lacrimi de bucurie cu mana bandajata. In timp ce unii isi arunca norocul pe apa sambetei cu tam tam si famfara crezandu-se "eroii neamului" pe timp de pace altii merg pe burta rotunjindu-si conturile traind in huzur si anonimat. Conduc masini de lux au case cat palatul poporului si uite ca le merg bine si fara sa mai apara pe ecran. Aia da, pe aia ii felicit ca ii duce capul.
Pana strangi tu un firicel de aur cat gamalia de la ac, mai bine iti cumperi un Garrett AT PRO si mergi pe litoral, intri in apa pana la 2-3 metri de tarm si gasesti inele, lantisoare, cercei din epoca de aur cand lumea avea si purta aur in prostie, care mai de care se falea cu lantul de 10 grame din aur sau cu ghiulul de 6 grame. Acum nu se mai poarta decat tinichele din inox. Dar problema este ca nu ai voie sa faci detectie in apa Mari Negre ca e sit arheologic si nici pe plaja, o fasie pana la 200 metri de la tarmul mari, iar daca cauti prin localitati iarasi esti luat pe sus. Intr-un cuvant: NU AVETI CE CAUTA CU DETECTORUL LA MARE ca ati dat-o in bara si in loc de sejur dati banii pe amenda.
Au patit-o cativa Detectoristi care au crezut ca merge.Riscul meseriei, calci acceleratia, iei amenda.
Ca tot discutati de Americani sa stiti ca la ei de zeci de ani sunt incurajati si invatati cum sa caute si sa gaseasca bijuterii pierdute pe plaja si in apa. Cred ca este mult mai bine sa gaseasca cineva o bijuterie pierduta in apa si sa o pastreze sau sa o vanda decat sa fie luata de valuri la furtuna si sa dispara in adancul marii.La noi a ramas gandirea comunista ca de ce sai lasam sa gaseasca bijuterii daca noi sefii nu castigam nimic. O gandire tampita, daca eu nu pot atunci pe tine de ce sa te las.Cand ii aud pe gasitorii de artefacte ca spun: am gasit toprul, sau am gasit monedele, dar locul unde le-am gasit ramane secret pana se vor gandi arheologii sa caute si ei pe acolo.Sa inteleg ca tu ai cautat cat ai voit si ce ai voit, asa ca altul nu mai are voie sa caute acolo chear daca nu e o zona interesanta pentru arheologi. Gandire tampita mai au uni. Stam in fata ecranului si ne uitam la libertatea si democratia altora sperand ca nepotii nostri sa traiasca mai liberi si mai bine.
https://www.youtube.com/watch?v=Yd43Ae82XwU
Cititi si documentati-va. Cunoscand legea nu are nimeni ce sa-ti faca, ai voie sa cauti cat vrei prin localitati daca ai tupeu si informatie. Nu abandonati cautarile daca va ies in cale comunitari cu 6 luni de scoala, luati la voi acte (cat mai multe) vorbiti din articloe si o sa vedeti ca se pierd imediat ca nu stiu ce sa faca.
In Romania totul este proprietatea guvernului.Avem dreptul democratic de a-i alege dar nu avem dreptul democratic de a le opri actiunile atunci cand acestea nu sant democratice.Avem dreptul democratic de a-i mentine prin impozite cu salarii grase.
Bravo ! Ai perfecta dreptate. Ce-i de facut in continuare ?
Buna,pe mine m-ar interesa sa cumpar echipament sa imi fac o masinarie,caut gen Sluices box,Mats,Hog moss,am gsit dar site-uri din America si transportul pana in tara e 700 US,e cat totalul comenzii mele si nu pot acum ca nu-mi permit,nu stiti ceva magazine online sau dealeri de echipamente de minerit aur in Europa?va rog sa-mi trimiteti email,orice informatie e binevenita,multumesc
pe litoral nu ai voie sa mergi cu detectorul :( mai ales in mare , e considerat POTENTIAL site arheologic :( ...nu va aventurati ca am citit pe forumuri cum majoritatea au avut probleme cu politia si tribunalul
imi place si m-as baga la aventuri de genul cautarea aurului prin raurile muntilor ,poate facem o echipa pe viitor
Chiar imi doresc sa pornesc intr-o aventura dar din pacate deocamdata nu am gasit pe cineva la fel de dornic. Avem o Romanie atat de frumoasa, dar nu stim cum sa o apreciem...
Imi poate spune cineva daca sunt sanse sa gasesc pe Putna sau Trotus aur? Nu vreau visez la cantitati enorme, doar sa ma merg o zi cu saitorcul si sa vad cateva firicele, nu altceva
Poate doar cineva de acolo din zona, care e interesat de subiect... Dar probabil chiar daca ar stii astfel de zone exacte, cred ca nu le-ar indica. Sper sa ma insel si sa iti ofere cineva un raspuns...
cine este disponibil si doreste sa caute aur in romania sa ma contacteze. momentan ma aflu in elvetia dar ma puteti gasi pe contul de sub numele meu
Nu am auzit sa nu ai voie sa cauti in Marea Neagra metale si orice gasesti acolo (de plaja vorbesc)
Nu prea ai voie din cauza că aproximativ tot litoralul romanesc e declarat site arheologic. Verifica la RAN ( Repertoriul Arheologic National ): http://ran.cimec.ro/
Salut, cine a cautat si prin ce rauri a gasit ceva aur? daca infiinteaza cineva o echipa ma alatur cu drag. nu ezitati sa ma contactati.
...vreau si eu sa ma alatur,pe vara,daca se face un grup....am ceva experienta :)
si eu vreau sa intru intr o echipa adevarata ,sa cautam aur stralucitor !
Si pentru a cauta aur aluvionar,trebuiesc o multime de autorizatii si acte ce necesita timp si multi bani.Nu ai voie fara autorizatie!Cautati: Ioan Catalina-singurul cautator de aur aluvionar cu autorizatie din Romania!
Domnul Sorin cel care a postat pe 13 ianuarie 2015 are perfecta dreptate. Va sfatuiesc pe toti, atunci cand incepeti demersuri, sa va notati totul, date, sa strangeti documente, sa aveti martori, sa nu fiti superficiali.
Nu misca nimeni nimic !nu aveti pornire sau nu stiti de unde sa incepeti !eu plec singur !
Un om hotărât ! :)
si eu sa vrea sa fac parte dintr-o echipa sa caut aur dar nu stiu de unde sa incep si ce-mi trebuie sa am ca scule de cautat aur
Salutare! Sunt din Bacau si detin un detector de metale si autorizatie, daca stie cineva zone unde putem gasi cv sa ma contacteze. numele de utilizator este adresa mea de mail.
Salut cine dorește sa se alăture nou suntem deja 2 persoane in grup PTR a începe o aventura in căutarea aurului aluvionar cineva interesat ?
Lăsați Nr de telefon va chem eu căutam sa înființăm o echipa de 4 pers. Cel puțin unul cu mașina căci de moment a mea nu va fi disponibilă restul echipamente dețin eu iar prima săptămana începem mai este puțin .
Este cineva din Sibiu care cauta aur ??? Caci si eu sunt interesat de o aventura.
Salut,din Tg-mures este cineva interesat am loc si experienta 5 ani
Salutare; de curind m-a contactat un tip ; m-a gasit pe nustiu ce forumuri unde am facut postari .. omul e strain si vrea sa vina in Romania ca turist si sa caute aur in riuri...are ceva experienta in spate...omul e sociabil si mi-a propus sa merg cu el sa facem gold panning pe niste riuri , prin august cind va veni in romania...eu nu am timp si nici bani de cheltuit in acest moment.. daca cineva este interesat sa faca echipa cu acest om , dati-mi de veste si va pun in legatura cu el...
Saalutare Save-gas as fi eu interesat nici eu nu stau prea bine cu banii pt drumuri dar cred ca pentru ceva de genu merita economisiti, oricum experienta nu poate fi decat unica!Da-mi un semn.
Moderator edit: nu publicati emailuri de contact, utilizati publicarea de comentarii prin cont Google+, care este similar cu Facebook si prin care puteti sa adaugati prieteni si sa comunicati in privat, un sistem public care nu necesita publicarea de emailuri, dar permite comunicarea privata.
https://plus.google.com/
http://hartacomorii.blogspot.ro/p/regulament-comentarii.html
auauuuuuurrrrr
si eu vreau sa ma apuc de cautat aur aluvionar stiti careva cat se face la zii
Sal. Eu am facut si fac cautari in continuare. Este aur fff mult dar problema cea mai mare sunt ursii si lupii.... nu a existat saptamana sa nu vad aceste animale si este ffff periculos si zonele muntoase va trebuie rabdare fff multa nu credeti ca gasiti aurul usor si rapid. Stau cu saptamanile in paduri prin munti..... dar sunt fff fericit si duc o viata decenta si relaxata ..... cine vrea sa vina cu cea mai mare placere dar ffff mare atentie se pot intampla multe......
pe la noi prin tara "pepite " se gasesc? si daca a gasit cineva prin ce zone.. e foarte greu sa gasesti aur aluvionar cu detectorul de metale...
unde se poate vinde aurul aluvionar si care este pretul pe gram?
cunostinte unde pot gasi un manual de utilizare in limba romana la un Minelab Explorer 2?
M-ar interesa daca stie cineva despre raul moldova in judetul suceava. S-ar putea gasi aur acolo?
Daca nu incerci nu cred ca vei afla niciodata !
trebuie autorizatie daca mergi cu saitrocul? sau numai la detectorul de metale?
Iti dai seama ca iti trebuie permis de exploatare...
Instrucțiunea privind eliberarea permiselor de exploatare din 30.04.2009...
1) Permisul de exploatare este actul juridic emis de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utilizabile în construcții, acumulări de turbă sau aur din aluviuni.
(2) Anexele la permisul de exploatare fac parte integrantă din acesta și constau din nota de constatare, fișa de perimetru și documentația tehnică pentru obținerea permisului.
Art. 2. -
Rocile utilizabile în construcții, direct sau prin prelucrare, exploatabile pe bază de permis sunt următoarele: nisipul, pietrișul, gresia, marna, argila, gipsul, calcarul industrial și de construcție, calcarul ornamental, marmura, tuful, travertinul, dolomitul, cuarțitul, șisturile cristaline, gnaisul, pegmatitul, serpentinitul, amfibolitul, micașistul, granitul, riolitul, granodioritul, andezitul, sienitul, dioritul, porfirul, bazaltul, diabazul, perlitul, scoria bazaltică etc. (anexa nr. 8 la prezentele instrucțiuni "Codurile mineralelor și produselor de carieră, conform Clasificării produselor și serviciilor asociate activităților CPSA").
Art. 3. -
(1) Dreptul de exploatare pe bază de permis se acordă:
a) pentru rocile utilizabile în construcții, acumulările de turbă și aurul din aluviuni, care nu sunt cercetate și înregistrate ca rezerve și/sau ca resurse valorificabile în Fondul național de resurse/rezerve minerale (F.N.R./R.);
b) pentru rocile utilizabile în construcții și acumulările de turbă care au constituit obiectul activității de explorare, dar care nu a fost finalizată și care nu este concesionată/dată în administrare la data solicitării permisului de exploatare;
c) pentru acumulările de nisipuri și pietrișuri care sunt cercetate și înregistrate în F.N.R./R. ca rezerve și/sau resurse valorificabile;
d) pentru rocile utilizabile în construcții (altele decât cele de nisipuri și pietrișuri) și acumulările de turbă care sunt cercetate și înregistrate în F.N.R./R. ca rezerve/resurse valorificabile, dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
- explorarea s-a făcut de/sau în beneficiul operatorului economic care solicită permisul de exploatare;
- dreptul de exploatare în zăcământ a făcut obiectul unui concurs public de ofertă, conform legii, pentru care nu a fost depusă cel puțin o ofertă;
e) pentru rocile utilizabile în construcții și acumulările de turbă, care fac obiectul unei licențe de concesiune/dare în administrare pentru exploatare, neaprobată prin hotărâre a Guvernului până la data solicitării permisului. Permisul de exploatare se acordă exclusiv titularului licenței de concesiune/dare în administrare pentru exploatare.
(2) Permisul de exploatare nu se acordă în perimetre ce constituie obiect al listei perimetrelor pentru concesionarea de activități de explorare/exploatare, aprobate potrivit art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare.
(3) Se interzice acordarea permiselor de exploatare pentru zone cuprinse în perimetre de explorare ce au constituit obiectul unei licențe, pe durata termenelor instituite de art. 16 alin. (4) și art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
Art. 4. - Exploatarea pe bază de permis se efectuează, conform prevederilor legii, de către:
a) persoane juridice care sunt înregistrate conform legii, specializate și atestate în desfășurarea unor astfel de activități sau se organizează în acest scop;
b) persoane fizice care sunt autorizate și înregistrate conform legii.
Art. 5. -
Operatorii economici vor solicita compartimentului specializat al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale verificarea perimetrului temporar (coordonate, suprafață, vecinătăți etc.), în baza transmiterii la compartimentul de inspecție teritorială a scrisorii-comandă pentru verificarea și aprobarea perimetrului de exploatare (anexa nr. 3 la prezentele instrucțiuni) și a fișei de localizare a perimetrului de exploatare, întocmită în sistemul de proiecție "Stereografic '70" (anexa nr. 4 la prezentele instrucțiuni).
Art. 6. -
(1) Solicitarea de obținere a permisului de exploatare se poate face oricând pe parcursul anului calendaristic și constă în: scrisoare-comandă pentru acordarea permisului de exploatare (anexa nr. 2 la prezentele instrucțiuni) și documentație tehnică (anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni).
(2) Permisul de exploatare se eliberează, conform legii, primului solicitant, persoană fizică sau juridică.
Art. 7. -
(1) Permisul de exploatare se acordă pentru o durată de maximum un an, fără drept de prelungire.
(2) Exploatarea pe bază de permis nu conferă titularului dreptul la obținerea directă a licenței de concesiune pentru explorare/exploatare ori la acordarea obligatorie a unui nou permis.
Art. 8. -
(1) Cantitatea determinată în permisul de exploatare reprezintă cantitatea de resurse minerale exprimată în metri cubi sau în tone pe care solicitantul permisului estimează că o va extrage în perioada de valabilitate a acestuia, în funcție de potențialul zăcământului, de capacitatea tehnică de care dispune, de cerințele pieței de desfacere etc.
(2) Suprafața perimetrului temporar de exploatare va fi corelată cu cantitatea determinată în permisul de exploatare.
(3) În cazul exploatării unei cantități suplimentare față de cantitatea determinată în permisul de exploatare, titularul este obligat să transmită la compartimentul de inspecție teritorială datele și informațiile privind producția minieră realizată și să achite redevența minieră către bugetul de stat.
Art. 9. -
Pentru obținerea permisului de exploatare solicitantul este obligat să prezinte certificatul de atestare fiscală, din care să rezulte că acesta nu înregistrează obligații restante față de bugetul de stat cu privire la redevența și taxa pe activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare, după caz, prevăzute de Legea nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 10. -
(1) Permisul de exploatare se acordă numai după obținerea de către solicitant a aprobărilor legale privind protecția și refacerea mediului.
(2) În cazul exploatărilor de nisipuri și pietrișuri din albiile majore și terasele râurilor, sub nivelul hidrostatic, precum și al celor din albiile minore ale râurilor și din cuvetele lacurilor, eliberarea permisului de exploatare este condiționată de obținerea, în prealabil, de către solicitant a avizului prevăzut de legislația în vigoare în domeniul gospodăririi apelor.
Art. 11. -
(1) Pentru obținerea permisului de exploatare solicitanții sunt obligați la constituirea garanției financiare pentru refacerea mediului.
(2) Modul de constituire a garanției financiare pentru refacerea mediului și urmărirea executării lucrărilor de refacere a mediului afectat de activitățile miniere sunt reglementate prin Instrucțiunile tehnice privind aplicarea și urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului și proiectul tehnic, precum și reglementarea modului de operare cu garanția financiară pentru refacerea mediului afectat de activitățile miniere, aprobate prin Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 58/19/2004, cu modificările ulterioare, prin care se fundamentează anexele nr. 5 și 6 la prezentele instrucțiuni.
Art. 12. -
(1) În cazul solicitantului care a mai desfășurat activitate de exploatare pe bază de permis, în alte perimetre de exploatare, eliberarea unui nou permis se face condiționat de prezentarea anexei nr. 6 la prezentele instrucțiuni, cu situația lucrărilor executate pentru refacerea mediului afectat prin activitatea de exploatare anterioară.
(2) Constatarea îndeplinirii obligațiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului se face pe baza prezentării de către titularul permisului de exploatare a tabelului cu situația lucrărilor executate pentru refacerea mediului (anexa nr. 6 la prezentele instrucțiuni), verificat de agenția județeană de protecție a mediului și de compartimentul de inspecție teritorială, precum și a notei de constatare emise de compartimentul de inspecție teritorială. Tabelul cu situația lucrărilor executate pentru refacerea mediului, precum și nota de constatare se transmit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în termen de 30 de zile de la data încetării valabilității permisului de exploatare.
Art. 13. -
(1) Solicitanții permiselor de exploatare sunt obligați la plata către bugetul de stat a taxei pentru activitatea de exploatare, conform legii.
(2) Titularii permiselor de exploatare sunt obligați la plata către bugetul de stat a redevenței miniere, conform legii.
(3) Obligația de plată a taxei pentru activitatea de exploatare și a redevenței miniere se execută în conformitate cu prevederile Instrucțiunilor tehnice referitoare la modul de raportare și de calcul al valorii producției și redevenței miniere datorate de către titularii actelor de dare în administrare sau concesiune, aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Art. 14. -
În vederea întocmirii permiselor de exploatare, compartimentele de inspecție teritorială au următoarele responsabilități:
a) verifică și înregistrează documentele depuse de solicitant: scrisoare-comandă pentru acordarea permisului de exploatare și documentație tehnică;
b) verifică încadrarea solicitării în condițiile de acordare a permisului de exploatare în conformitate cu prevederile prezentelor instrucțiuni;
c) verifică pe teren datele din documentația tehnică și întocmește în 3 exemplare originale permisul de exploatare și nota de constatare, care se constituie ca anexă la acesta;
d) comunică solicitantului valoarea taxei pentru activitatea de exploatare și a tarifului perceput de Agenția Națională pentru Resurse Minerale pentru eliberarea permisului de exploatare.
Art. 15. -
Agenția Națională pentru Resurse Minerale, prin compartimentele de inspecție teritorială, întocmește permisul de exploatare sau respinge solicitarea în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la art. 6.
Art. 16. -
În permisul de exploatare se stabilesc, în principal:
- titularul;
- obiectul;
- perioada de valabilitate;
- denumirea și localizarea perimetrului;
- tipul resursei minerale și cantitatea determinată;
- produsele miniere;
- drepturile și obligațiile titularului;
- cazurile de încetare;
- taxele și redevențele miniere datorate statului și termenele de plată;
- obligația respectării prevederilor Legii nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare;
- obligația respectării condițiilor impuse de organele de protecție a mediului;
- obligația respectării condițiilor impuse prin avizele/autorizațiile din domeniul gospodăririi apelor (după caz);
- anexele permisului;
- dreptul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale de a controla ori de câte ori se consideră necesar (în mod obligatoriu, la începutul și la încheierea activității) și de a aplica sancțiuni;
- alte clauze sau condiții speciale.
Art. 17. -
(1) Permisul de exploatare, însușit de către solicitant și însoțit de nota de constatare, de scrisoareacomandă pentru acordarea permisului de exploatare, documentația tehnică, dovada achitării taxei pentru activitatea de exploatare și dovada constituirii garanției financiare pentru refacerea mediului se înaintează Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în vederea aprobării de către conducătorul acesteia.
(2) Permisul de exploatare se eliberează solicitantului numai după achitarea tarifului pentru emiterea acestuia.
(3) Titularul permisului de exploatare, aprobat potrivit alin. (1), este obligat la achitarea tarifului pentru eliberarea acestuia, în termen de 60 de zile de la data notificării aprobării, sub sancțiunea revocării permisului de exploatare.
(4) Agenția Națională pentru Resurse Minerale notifică titularii cu privire la aprobarea permisului de exploatare conform alin. (1), în termen de 3 zile de la data înregistrării permisului, prin poștă, cu aviz de primire.
Art. 18. -
Dacă pe durata valabilității permisului de exploatare apar solicitări de concesionare a activității de explorare/exploatare și/sau dacă Agenția Națională pentru Resurse Minerale decide oportunitatea concesionării unor asemenea activități miniere, prin concurs public de ofertă, pe o zonă care include și perimetrul aferent permisului de exploatare, acesta își păstrează valabilitatea pe toată durata pentru care a fost eliberat.
ANEXA Nr. 1 la instrucțiuni CONȚINUTUL-CADRU al documentației tehnice pentru acordarea permisului de exploatare
A. Memoriul tehnic va cuprinde următoarele capitole:
- capitolul 1 - datele de identificare și de înregistrare ale operatorului economic;
- capitolul 2 - perioada pentru care se solicită permisul de exploatare;
- capitolul 3 - prezentarea resursei minerale, estimarea cantitativă și calitativă a acesteia;
- capitolul 4 - programarea indicatorilor tehnico-economici (eșalonări trimestriale), care să cuprindă și valoarea producției comercializabile (anexa nr. 7 la instrucțiuni);
- capitolul 5 - modalitatea de extracție (metoda de deschidere, pregătire și exploatare, haldarea materialului steril, protecția zăcământului, prelucrarea); închiderea, asigurarea calității impuse prin acordul și/sau prin autorizația de mediu;
- capitolul 6 - produsele miniere pentru care se vor achita redevențe miniere, conform prevederilor legislației în vigoare;
- capitolul 7 - deteriorări ale mediului*) ca urmare a lucrărilor propuse, măsurile de protecție, lucrările de refacere a mediului*) [care vor fundamenta calculul garanției financiare pentru refacerea mediului*) - anexa nr. 5 la instrucțiuni];
- capitolul 8 - efectele derocării cu ajutorul explozivilor asupra mediului*), determinate pe bază de studii de specialitate, în cazul exploatărilor care presupun realizarea unor asemenea operații;
- capitolul 9 - efectele activității de transport al produselor miniere, realizată de titular, asupra mediului*), în cazul exploatărilor care presupun realizarea unor asemenea activități.
B. Anexele scrise:
1. acte și documente privind legalitatea funcționării operatorului economic;
2. acord de mediu și avize legale din domeniul gospodăririi apelor, după caz;
3. tabel cu valoarea garanției financiare pentru refacerea mediului (anexa nr. 5 la instrucțiuni), avizat de agenția județeană de protecția mediului;
4. certificat de atestare fiscală, din care să rezulte că solicitantul permisului de exploatare nu înregistrează obligații restante față de bugetul de stat cu privire la redevența și taxa pe activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare, după caz, prevăzute de Legea nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare;
5. acord de reabilitare încheiat cu autoritățile administrației publice locale pentru cazurile în care transportul rutier al resurselor minerale afectează infrastructura rutieră și clădirile adiacente din localitățile urbane sau rurale respective;
6. lista cuprinzând personalul de specialitate atestat implicat în managementul exploatării, cu prezentarea activității acestuia (C.V.)
pentru cei care doresc sa cautam si sunteti din sibiu, intrati pe FB si ma cautati cu numele de sus
se merita incercat ???
Oare gasesc ceva aur aluvionar in aval de baraje? Este un rau langa mine dar sunt baraje pe el. Credeti ca aluviunile trec de baraje? Multumesc
Important sa fie aur și înainte de baraje. In plus, aurul, daca e după baraje, e acolo de dinainte de construirea barajelor artificiale.
Incearca sa cauti aur acolo unde au gasit si altii inainte. Daca vei incerca sa faci tu prospectii, in zone noi, sansa e de 0,1% sa gasesti ceva.
Am vazut pe youtube, un anume Viorel Naghy (acesta este si numele canalului) care are autorizatie si instalatii interesante pentru exploatarea aurului aluvionar ;am gasit informatii si idei interesante in videoclipurile dumnealui .Mi-am cumparat un saitroc de pe okazii.ro (am vazut si pe olx ) si astept sa vina primavara pentru a incepe sa fac niste teste .Cred ca nu iese fum fara foc iar aceste lucruri au aparut ca urmare a cresterii interesului fata de aceste activitati .
cat costa tot ce tine de obtinerea permisului de exploatare? Daca stie cineva......si cat costa o autorizatie ptr detector de metale raspundetimi va rog in email. Am de gand anul vii tor la 2 saptamani de cautare...am locul dar ma intorc in concediu asa ca timpul imi este limitat
Exploatarea se refera la ce ?, cu excavatorul si buldozerul sau cu saitrocul? pentru ca legea este foarte neclara. De fapt toate legile in orice domeniu din Romania sunt in contradictoriu. Daca restrictioneaza pana si folosirea saitrocului fiind o metoda traditionala in toata lumea nu numai in Romania. In toate tarile din lumea asta aceste lucruri traditionale sunt incurajate sa fie practicate, in schimb in Romania dsunt interzise sau restrictionate. Pana si in China copii sunt incurajati sa caute aur.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.