Tudor Ponoran are 24 de ani şi este pasionat de istorie, în special de civilizaţia din perioada dacilor. Locuieşte în oraşul Zlatna şi deţine de aproximativ 3 ani un detector de metale, pentru care are autorizaţie de la poliţie. Într-una dintre plimbările pe dealurile din jurul oraşului a realizat o descoperire arheologică foarte importantă.
La circa 10 kilometri sud de oraş, pe un deal, între două stânci, a găsit cinci morminte dacice în care se aflau unelte şi arme vechi de peste 2.000 de ani. Specialiştii au estimat că datează din perioada secolelor II – I înainte de Hristos. În morminte au fost găsite pumnale de tip sica, vârfuri de lance, două zăbale, un pinten şi părţi din mai multe teci. Unele dintre acestea s-au păstrat în condiţii foarte bune, ceea ce reprezintă o altă premieră, informează ziarul Adevarul.
„Mi-am îndeplinit un vis şi anume acela de a descoperi ceva foarte valoros din punct de vedere istoric. Descoperirea în sine este extraordinară. Nu m-a interesat valoarea obiectelor găsite. Am colaborat foarte bine cu reprezentanţii Muzeului Unirii şi cu cei de la poliţia patrimoniului. Le-am găsit într-o zonă care nu era clasificată ca făcând parte din repertoriul arheologic naţional. Am mai găsit şi alte obiecte, cu alte ocazii, dar tezaurul dacic este ceva deosebit. Sunt foarte fericit şi văd că după vizită mea culturală de la Roma, anul trecut, unde mi-am cultivat un cult al dacilor foarte acut, mi-a răsărit şi un noroc de a intra în contact cu civilizaţia lor”, spune Tudor Ponoran.
Pumnalele, la fel ca şi cele de pe Columna lui Traian
Obiectele descoperite în Apuseni se află acum în posesia muzeului din Alba Iulia, unde a fost demarat procesul de restaurare, urmând să fie realizată o expoziţie permanentă. Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Alba a demarat procedurile pentru a clasa zona descoperirii ca sit arheologic. În prezent, orice activitate în sit este ilegală. Descărcarea arheologică se va realiza, cel mai probabil, la primăvară. Potrivit tânărului, pumnalele de tip sica sunt exact precum cele sculptate pe Columna lui Traian de la Roma. Lăncile erau îndoite pentru că aşa era ritualul de înmormântare al dacilor. Trupurile celor morţi erau arse pe rug împreună cu obiecte şi arme care le-au aparţinut. Ulterior, cenuşa era îngropată împreună cu acestea.
“Posibil să se fi dat o bătălie acolo”
”Adâncimea la care am găsit tezaurul a fost între 35 şi 45 de centimetri. Locul l-am ales pentru că reprezenta o posibilă trecătoare între două stânci mari, cam de 20 de metri înălţime. Din vârful acestora se pot observa mai multe culmi de deal la kilometri în depărtare. M-am gândit că ar fi fost interesant să fie ceva pe acolo şi a fost. Ba mai mult decât atât, am observat şi nişte scobituri în stâncă, ca nişte adăposturi pentru pază. Şi acest aspect mi-a trezit ideea că putea fi o trecătoare păzită. Detectorul sună foarte mult acolo şi sunt multe cuie şi vârfuri de pumnale, posibil să se fi dat o bătălie”, povesteşte tânărul din Zlatna. Tudor Ponoran este absolvent al Facultăţii de Drept şi este fiul primarului din Zlatna, Silviu Ponoran. În prezent este consilier juridic la o societatea comercială care îi aparţine fratelui său şi se pregăteşte pentru examenul de admitere în Baroul de Avocaţi.
În curând, expoziţie la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia
„Cine le-a găsit va primi o recompensă, obiectele fiind evaluate de noi undeva la suma de 4.500 de lei. Vor fi restaurate şi apoi puse în valoare în cadrul unei expoziţii pe care intenţionăm să o facem pe parcursul acestui an. Muzeul Naţional va avea cele mai multe pumnale de tip sica din ţară. La o primă vedere ele provin din 5 morminte care s-ar data din secolul al II-lea Înainte de Hristos”, a declarat Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Descoperirea demonstrează prezenţa dacilor în această zonă a Apusenilor, încă dinainte de cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. În perioada romană, pe teritoriul actualului oraş Zlatna a existat o aşezare înfloritoare ce purta numele de Ampelum şi care a fost un important centru de exploatare a aurului care a purtat chiar rangul de ”Municipium”. În 2013, pentru a aminti de originile dacice ale locurilor, primăria oraşului a amplasat în centrul localităţii un bust al regelui Burebista.
CUM SE CHIAMA DETECTORUL CARE LEA DETECTAT SI CE PRET ARE??MULTUM
Marca detectorului este Teknetics Alpha 2000 care costa 900 lei.Este un detector de incepatori care nu bate prea adanc dar a avut norocul ca pumnalele sa fie mari si la suprafata si atunci a avut un semnal puternic.Au fost predate la Muzeu in termenul legal de 72 ore si de aceea nu a avut probleme cu legea.Sa speram ca si alti viitori detectoristi vor invata ce inseamna cinstea si corectitudinea. Adevarul este ca a avut mult noroc ca sa plimbat cu detectorul pe acel deal unde altii poate nu se incumeta sa faca o plimbare obisnuita.
Daca vrei sa il cumperi,Tudor il vinde cu 500 lei (este un detector norocos) a gasit un tezaur dacic.Vrea sa il vanda doar cu acte vanzare-cumparare ca sa il radieze de la Politie si vrea sa isi cumpere ceva mai scump.Succes
Buna ziua, as vrea eu detectorul, dar sunt din Cluj-Napoca si nu stiu cum sa procedam cu actele. Intocmim act de vanzare cumparare, ok,dar in urma acestuia trebuie sa merg la notar sa mai platesc 200 lei pe declaratia pe proprie raspundere? Sau pot sa il iregistrez la politie simplu, pe baza contractului de vanzare cumparare.
Uitati ce se scrie in ziarul Adevarul: " Unele dintre acestea s-au păstrat în condiţii foarte bune, ceea ce reprezintă o altă premieră, informează ziarul Adevarul".
Acum ma intreb si eu, ce se intampla daca nu erau gasite si mai stateau acolo 500 de ani? Oare se mai gasea mana de rugina ce rezulta din descompunerea metalului in solul umed?
Asa e natia asta a noastra, in loc sa spunem, Multumim gasitorului si lui Dumnezeu ca i-a purtat pasi in locul acela, pentru unii (cred eu ca doar din invidie) este mai usor a zice: da de ce nu ne-a lasat pe noi sa le dezgropam ca puteam spune dupa ADN daca decedatul era copil de Dac sau din flori de la Romani.
Atata timp cat cenusa nu se punea intr-un vas ceramic in care sa se pastreze este logic ca in 2.000 de ani s-a amestecat cu pamantul si va asigur ca nu stateau dacii sa aseze cenusa intr-un singur loc ci era presarata pe acel loc.
Dar cand vrem sa gasim motive, gasim. De parca uni ar fi destepti iar restul prostii.
Si inca un adevar: Noroc ca D-nul Tudor este fiu de Primar si este si un membru respectat al unui partid ca de eram eu sau altul oarecare nu mai aveam nici detectorul nici lopata nici bocanci nici manusile nici caciula si mai ales biblioteca era toata confiscata cu tot cu cartile 1001 de nopti ca detineau date despre comori uriase si obiecte magice.
Stam si ne uitam ca viteii la poarta noua cum sunt calificati descoperitorii nostri si ne uitam ca mata-n calendar cum sunt tratati descoperitorii din Anglia : ca de la cer la pamant, ca de la intelept la prost, ca de la libertate la dictatura.
Inca o descoperire uimitoare facuta de un detectorist
Povestea aurului
Ziua de luni, 24 martie 2014, a marcat în mod deosebit viața mea prin descoperirea unui colier compus din 21 de verigi din aur, prelucrat cu ornamente, având o greutate de 115 g.
Duminica fiindu-mi ocupată ca urmare a vocaţiei mele, şi anume cea de pastor, ziua de luni o dedic în mod special hobbyului - detecția - deoarece doar lunea este ziua mea liberă.
De dimineaţă mi-am ales o zonă de abordare din aria oraşului Braşov care mi s-a părut de interes deoarece corespundea cu anumite supoziţii pe care le am cu privire la trecutul antic al oraşului Braşov. Îmi doream să pot aduce specialiştilor din domeniul istoric dovezi clare ale supoziţiei mele prin ceea ce aş putea descoperi. Aşa că mi-am luat toate măsurile de precauţie, astfel încât să nu ajung în nicio zonă cu locaţii înregistrate în RAN.
După cinci ore de urcat, umblat şi căutat continuu, găsind diverse și interesante obiecte, am ajuns într-o zonă destul de dificil de abordat în ceea ce priveşte detecţia, cu o pantă având înclinaţia de aproximativ 60 de grade. În acel moment, detectorul mi-a indicat semnal de metal neferos, dându-mi bine cunoscutul semnal dedicat „specialelor” tuburi de cartuşe cu care suntem foarte familiari. Am început să sap
La aproximativ 20 cm adâncime am văzut o parte din prima verigă. Acest fapt mi-a tăiat răsuflarea pentru că am recunoscut din prima clipă despre ce era vorba deoarece, după cum știți, doar cu o lună în urmă, dar la 1 km distanță, descoperisem patru verigi de aur de acelaşi gen. Din acel moment, după ce s-a încheiat explozia de bucurie şi emoţie (cred că aş fi arătat destul de penibil dacă m-ar fi filmat cineva), am lucrat cu foarte mare atenţie în ceea ce priveşte scoaterea din pământ a colierului. Surpriza mea a fost foarte mare când am văzut că nu era vorba doar de o verigă sau două, ci era vorba de un pumn de verigi. Arătau ca şi cum ar fi fost puse acolo toate grămadă la un loc. Datorită „micii şcolarizări” făcute în urma conversaţiilor cu unii arheologi binevoitori şi specialişti în istorie pasionaţi de meseria lor, am urmărit cu mare atenţie mai multe indicii legate de contextul în care se aflau acele verigi. M-am uitat după urme de cenuşă – şi nu erau, căci cu uşurinţă s-ar fi putut observa deoarece pământul avea culoarea gălbui-cenuşie şi era foarte nisipos. Totodată am urmărit şi am observat că în groapa cu verigile nu se aflau fragmente de ceramică sau oase. Am numărat verigile din colier, erau în număr de 21, și doar unele erau foarte bine prinse una de cealaltă, restul fiind desprinse.
Ceea ce mi-a dat o satisfacție și mai mare a fost faptul că modelul ornamental și culoarea acestor verigi era diferit de cele patru descoperite cu o lună în urmă.
După ce m-am asigurat că am făcut pozele necesare, am luat datele locaţiei în care mă aflam pentru coordonatele GPS, informații utile pentru studiul specialiştilor, am acoperit groapa făcută, aşa cum procedez de fiecare dată, şi am plecat glonţ acasă unde m-am pregătit (proces-verbal de predare, ofertă) pentru plecarea dis-de-dimineaţă la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti pentru a preda tezaurul găsit.
La muzeu, specialiștii au făcut pe loc o identificare cu raze X, rezultatul fiind: 86% aur, 14% argint .
Ca perioadă, am primit informația că s-ar încadra undeva în secolul XII a.Ch
Ceea ce face parte din domeniul comicului, penibilului sau ... nu știu cum să-i zic ... este faptul că, doar cu o zi inainte, in urma unei discutii pe e-mail cu un specialist de la MNIR legat de cele 4 verigi de aur descoperite, mi-au fost transmise niște poze dintr-un catalog cu un colier de aur asemănător, descoperit în România în anii 1930.
Ce credeți? Colierul găsit a doua zi era identic cu cel din catalog.
Se pare ca acest colier a fost primit de o nobila de origine Daca pentru a fi ceruta in casatorie. Dar fecioara refuzand darul a preferat sa il desfaca in bucati si sa il arunce de pe stanca din apropierea cetatii dace de la Pietrele lui Solomon.
Frumoasa poveste dar si tragica.
Si eu am citit de acea cetate care era un punct strategic pe vremea Dacilor. Tot ce se poate ca acea nobila Daca, sa fi locuit in ea si a aruncat colierul sau la pierdut cand era fugarita de posibili vrajmasi. Cred ca a trecut dealurile pentru a ajunge in cetatea dacica din Rasnov de pe Dealul Cetatii unde se afla in vremea dacilor o mare cetate si mai apoi pe timpul romanilor a fost construit un castru si mai apoi in apropriere la venirea teutonilor sa construit Cetatea din Rasnov.
Am gasit o mica descriere a cetati Pietrele lui Solomon - marire si decadere.
Ruinele cetăţii dacice
Cetatea de la Pietrele lui Solomon este o fortificaţie antică aflată pe teritoriul Braşovului. Se află situată în zona „Între Chietri”, cu vedere directă înspre nord-estul Tâmpei şi cu dealul Stejeriş — în ambele locuri fiind regăsite alte vestigii dacice. Avea rol de refugiu pentru populaţia dacă a aşezărilor civile dimprejur.
Primele săpături arheologice datează din anii 1913, fiind efectuate de către cercetătorul Julius Teutsch. Alte lucrări au fost făcute în anii ‘50 (de către A. D. Alexandrescu şi I. Pop) şi în anii ‘80 (de către Fl. Costea, el publicând şi un amplu studiu pe această temă).
În urma acestor cercetări s-a putut constata o continuă locuire a cetăţii pe întreaga durată a neoliticului, epocii bronzului şi cea a fierului. Cetatea era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri dacice, val de pământ şi palisade. Aceasta din urmă este presupusă a fi având rol de drum de rond pentru străji ori platformă pentru lupte. În incinta fortificaţiei se mai afla şi un turn-locuinţă. După o vreme, construcţiile s-au înmulţit prin terasarea unei părţi a incintei. În acestea s-au descoperit urme de ceramică — atât comună cât şi de lux — precum şi obiecte de fier. Totodată s-a semnalat existenţa unei cisterne săpată în stâncă, pentru apă ori provizii.
Tot prin metode arheologice a fost stabilit şi sfârşitul cetăţii, care s-a petrecut în timpul războaielor daco-romane.
Astăzi, zona care se afla cetatea este de nerecunoscut, pe locul acesteia aflându-se una din mesele junilor iar pe una din laturile turnului găsindu-se câteva trepte de piatră.
Da domnule frumoasa descoperire si sigur este un lant numai ca e un mister de ce a fost desfacut in mai multe bucati ?
Uni cred ca tineau loc de moneda, da eu zic ca nu pentru ca ar fi fost aproximativ egale ca marime dar asa sigur era un lant, se vede dupa cele doua verigi mici de legatura.
Ar mai fi o varianta cum cineva a gasit lantul sau la furat si a fost desfacut ca sa incapa intrun saculet mai mic dupa care la ascuns.
Dar parca mai frumoasa e legenda cu domnita asa ca ramanem la ea. Alegem varianta mai frumoasa ca si arheologii care dateaza dupa placul lor . OK.
Da iute mai zboara prostia in Romania.
Acum la stirile PRO tv s-a dat stirea de la Brasov cu gasirea colierului din aur. La sfarsit reportera afirma:
Aceste obiecte puteau fi un lant sau puteau fi un fel de moneda de schimb.
Mama unde a ajuns aceasta tara, unul scoate o perla pe gura si toate institutile o iau de buna.De rasul curcilor a ajuns istoria tarii.
Pai mai desteptilor daca gasesti 21 de zale despicate si printre ele mai gasesti grupate doua cate doua si mai gasesti si o singura za cu doua zale mici de legatura, atunci cata minte trebuie sa ai ca sa afirmi ca erau monede???
Zero ca si tezurele predate de Arheologi.
Nu ma mai mira ca atunci cand unul spune ca Detectoristii sunt cu totii hoti si multiii fraieri chear cred aceasta afirmatie.
Saraca tara bogata.
si la ce valoare a fost estimat tezaurul ? foarte curios ?
Ce vreau sa va intreb in judetul mures sunt cateva cetati ale dacilor uitate adica nu se stie prea multe de ele . Intrebarea merita ceva sapaturi?
Mai mult ca sigur sunt trecute in RAN, deci nu sunt uitate legal. Fiind declarate sit arheologic, nu ai voie sa face detectii si sapaturi acolo: http://ran.cimec.ro/,
In judetul Mures sunt 569 de SITURI arheologice....
daca am 16 ani pot sa-mi cumpar si eu un detector...sunt pasionat de istorie si as vrea si eu sa am unul si sa explorez
Trebuie sa fii major, din cate stiu eu.
Deci primadata-l cumperi, mergi cu chitanta la politie sa-ti dea autorizatie de detinere legala iar ei iti trag o amenda de 30.000 de lei pentru detinere de detector ca la GHINETZ ala din Piatra Neamtz, ca ala nu era copil de primar si membru pcr, deci care e treaba pe bune
Trebuie sa fii major sa cumperi si sa utilizezi detector de metale cu autorizatie, deci legal. Nu esti major, astepti sa devii major si nu iti cumperi detector pana atunci. E atat de simplu...
Frumoase arme dar mancate rau de rugina. In a doua poza aia cu pixul daca mai stateau in pamant 200 de ani nu mai gaseai o sica, gaseai cateva lame de briceag.
Asa ca sa ii multumeasca muzeografii tipului din zlatna ca le-a umplut cel putin doua vitrine cu ce ei doar visau sa aibe.
Bravo fane pacat ca nu mai faci detectie de cand te-au muscat de turul pantalonilor serpii.
O singura precizare as avea: sabiile si sicile indoite semnaleaza cert morminte. Numarati-le si voi pe cele indointe ca sa vedeti cate morminte au fost ravasite pentru aceasta descoperire. Acolo a fost o necropola funerara in toata regula. A fost, nu mai este. Celui care se intreba ce model de detector s-a folosit ii spun ca orice detector, si cel mai prost, le vedea la adancimea aia (care nu era cine stie ce) datorita marimii. Daca erau la peste 60 cm, chiar si asa mari, nu le-ar mai fi vazut decat Detech-urile sau detectoarele pulse induction.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.