Inel sigiliu din aur, descoperit în fosta cetate domnească a Despotatului Dobrogei

Arheologii bulgari au descoperit mormântul unui aristocrat din secolul al XIV-lea din dinastia imperială bizantină Palaiologos, la Cetatea Caliacra din nordul Bulgariei. Nobilul îngropat a fost identificat printr-un inel sigiliu din aur inscripționat cu numele său: Georgi Palaiologos.

Inelul este de tipul Kaloyan, denumit astfel după inelul sigiliu din aur găsit într-un mormânt din apropierea bisericii "Sfinții Patruzeci de Mucenici" din Tarnovo (inel care a fost asociat țarului bulgar de la sfârșitul secolului al XII-lea, Kaloyan, dar care aproape cu siguranță a aparținut de fapt unui descendent cu același nume din secolul al XIV-lea). Inelul lui Georgi este mult mai impresionant decât cel al lui Kaloyan, mai mare, mai greu, cu o gravură mai detaliată. Imaginea centrală este un porumbel amplasat pe un fundal format din linii intersectate, iar inscripția înconjoară elementele grafice.

Numeroase morminte ale aristocrației din Caliacra au fost dezgropate în cetatea de pe coasta Mării Negre. Capitala statului a fost la Cărvuna (azi Kavarna, Bulgaria), iar cetatea domnească nu departe, la Caliacra. A fost cetatea domnească a Despotatului Dobrogei în secolul al XIV-lea, condusă de Balică, apoi de Dobrotici. Au fost aliati ai Palaiologilor. Despotatul Dobrogei sau Țara Cărvunei a fost un stat în componența căruia au intrat teritorii aparținând astăzi în zona sudică Bulgariei iar în zona nordică României, creat în 1347 prin despărțirea regiunii de Imperiul Bizantin. Secesiunea s-a făcut inițial prin intervenția unui nobil bulgaro-cuman (sau vlah) din familia Terter, numit Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici căruia i se datorează – de fapt, existența acestui stat.

În mormânt, echipa de arheologi a descoperit daruri bogate folosite în ritualul de trimitere în lumea cealaltă a tinerilor morți. Înmormântarea s-a desfășurat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, mormântul fiind de fapt o cavitate cu incintă de piatră dintr-o stâncă. Nobilul a fost așezat într-un sicriu al cărui urme au fost bine păstrate. Fața lui era acoperită cu țesătură de lux, cadouri, iar un vas de sticlă i-a fost așezat pe corp, vas în care, potrivit credinței acelor vremuri, se strângeau lacrimile îndoliate.

La finalul acestui an, Muzeul Național de Istorie din Sofia va publica catalogul complet al descoperirilor, dar și al tezaurului denumit „prada tătară”, găsit în anul 2018, un vas de lut plin cu monede, bijuterii și alte obiecte de valoare.