sâmbătă, 1 septembrie 2018

Oală cu 873 de monede din aur și argint, plus bijuterii, descoperită în fostul Despotat din Dobrogea

Săpăturile în situl arheologic al Cetății Kaliakra de pe coasta Mării Negre, din nordul Bulgariei, au scos la lumina zilei un vas din argilă, plin cu monede, bijuterii și alte obiecte de valoare. Echipa de arheologi condusă de Bonnie Petrunova, directorul Muzeului Național de Istorie (NHM) din Sofia, a descoperit oala de lut (în data de 17 august 2018) în locația unei foste încăperi (arsă în secolul al XIV-lea), sub podea, sugerând în mod convenabil perioada îngropării tezaurului.


Vasul, care conține pământ amestecat cu artefacte, a fost transportat la muzeu, pentru a fi cercetat în condiții de laborator. După ce a fost eliminat pământul, arheologii au găsit un total de 957 obiecte: 873 de monede din aur și argint, 11 fitinguri și catarame, 28 butoane de argint și bronz, 11 cercei de aur, un inel de aur, un alt inel metalic și patru mărgele din aur cu pietre.


Monedele includ atât simboluri otomane, cât și bulgare. Majoritatea monedelor (aproximativ 60% dintre acestea) sunt de proveniență otomană. Cele mai multe dintre aceste monede otomane datează din timpul domniei sultanului Bayezid Yildirim (1389-1402).


O parte din ele sunt mai vechi, datând din domnia predecesorului său Murad I (1362-1389). Dintre monedele bulgare, 25% sunt din timpul domniei lui Ivan Alexander (1331-1371). Ele sunt foarte mici, un simptom al crizei economice din acea perioadă. Au fost descoperite și 9 monede emise în Vidin de împăratul Ivan Sratsimir. Câteva piese bizantine din argint au fost descoperite de asemenea în oala de lut, inclusiv câțiva Hyperpyroni foarte rari.


Monedele din aur, mult mai puține ca număr, includ 20 hyperpyroni din aur din Imperiul Bizantin, una din ultimele monede de aur emise de imperiu. Experții au reușit să identifice pe monede reprezentări grafice ale împăratului Ioan al V-lea Paleologul, ale mamei sale Anna de Savoy (regent în timpul cât fiul ei era minor, din 1341 până în 1347), precum și reprezentări grafice ale lui Ioan al VII-lea Paleologul, Andronic al II-lea Paleologul și Andronic al III-lea Paleologul.

Există de asemenea 8 monede venețiene din aur de înaltă calitate (clasicul Țechin din aur), fiecare fabricate din 3,5 grame de aur de 24 de carate. Cele mai multe dintre aceste 8 monede au fost emise de dogii Marco Cornaro (1365-1368) și Andrea Dandolo (1343-1354).


Comoara a fost ascunsă la sfârșitul secolului al XIV-lea, o perioadă turbulentă în istoria cetății. Zona a făcut parte din Despotatul din Dobrogea. Despotatul Dobrogei sau Țara Cărvunei a fost un stat în componența căruia au intrat teritorii aparținând astăzi de zona nordica a Bulgariei și de zona sudică a României, creat în 1347 prin despărțirea regiunii de Imperiul Bizantin.

Secesiunea s-a făcut inițial prin intervenția unui nobil bulgaro-cuman (sau vlah) din familia Terter, numit Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici, căruia i se datorează de fapt existența acestui stat. Teritoriul fusese recucerit de către Imperiul Bizantin în 1362 de la Țaratul Vlaho-Bulgar (șubrezit de invaziile Tătarilor), cu ajutorul Genovezilor. Capitala statului a fost la Cărvuna (azi Kavarna, Bulgaria), iar cetatea domnească nu se afla departe, ci chiar la Caliacra.

Sub controlul lui Dobrotici, care și-a dat titlul de "Despot", principatul a atins cea mai mare putere și extindere teritorială. Dobrotici a declarat Kaliakra ca fiind capitală și și-a desfășurat flota pe Marea Neagră, în alianță cu Veneția, împotriva Genovei. S-a luptat cu Murad I, care, până la sfârșitul domniei sale, a cucerit o mare parte a Bulgariei contemporane. Fiul lui Ivanko a schimbat politica tatălui său de îndată ce a urcat pe tron, ​​în anul 1386, și a semnat un acord de pace cu sultanul otoman, un alt acord cu Genova și a mutat capitala de la Kaliakra la Varna. Schimbările nu au condus la stabilitate, iar în 1388 Ivanko a fost ucis luptând cu otomanii la Varna.


Domnitorul Mircea cel Bătrân al Țării Românești a beneficiat de vidul de putere, iar Țara Românească a condus principatul. Dobrogea a intrat în 1391 sub stăpânirea Țării Românești (astfel că Mircea cel Bătrân se va declara despot al "Țării lui Dobrotici") și s-a menținut în cadrul acesteia până la cucerirea otomană din anii 1418-1422, când a intrat în componența eyaletului Özi (în care românii și bulgarii vor fi asupriți până în sec. XIX).

Pe lângă această instabilitate politică, invaziile tătarilor au amplificat conflictele. Un cronicar de la sfârșitul secolului al XIV-lea a consemnat modul în care tătarii au invadat Varna, în anul 1399. Alte orașe de coastă ale Mării Negre au suferit, de asemenea, mânia lor. Kaliakra a fost printre aceste așezări invadate.


Așadar, este posibil ca tezaurul să fi fost îngropat de fapt de către un tătar. Obiectele par colectate de la oameni diferiți, nu par să fie acumulate de un singur individ în timpul vieții. Tătarii din Aktav au stăpânit cetatea, dar au fost învinși și izgoniți. Deoarece casa în care a fost îngropată comoara a fost una de înaltă calitate, probabil un comandant tătar a ascuns acolo comoara, dar locuința a ars în atac.



Niciun comentariu despre subiectul „Oală cu 873 de monede din aur și argint, plus bijuterii, descoperită în fostul Despotat din Dobrogea”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.