293 denari din argint, descoperiți de o voluntară pasionată de arheologie și de detecție metale

Un tezaur format din 293 denari din argint în stare excelentă a fost descoperit lângă Pratteln, în nord-vestul Elveției. Nu există niciun recipient care să fi supraviețuit timpului, dar toate monedele au fost găsite într-o mică groapă, împreună, deci probabil au fost îngropate în același timp. Monedele datează din secolele I și II d. Hr.. Cel mai vechi denar din tezaur a fost emis sub domnia împăratului Nero, iar cel mai nou în Roma, de Commodus, în anii 181-182 d. Hr. Datarea celor mai recente monede sugerează că tezaurul a fost îngropat la sfârșitul secolului al II-lea.

Valoarea totală a monedelor la momentul îngropării a fost semnificativă. Aproape 300 de denari de argint reprezintau echivalentul a jumătate din salariul anual al unui legionar. Este al doilea cel mai mare tezaur de argint roman pur găsit vreodată în Elveția, după tezaurul lui Augusta Raurica (Kaiseraugst). Acest tezaur, deși era mult mai mare ca greutate totală (58 kilograme, comparativ cu un kilogram) și cuprindea piese diverse (de exemplu tacâmuri, candelabre și lingouri de argint), nu a inclus decât 187 monede. Alte mii de monede romane au mai fost găsite în total în Elveția, ca parte a diverselor comori, dar acestea sunt cu o sută de ani mai noi decât monedele de la Pratteln, iar conținutul lor de argint este practic nul. Denarii secolului I și II sunt 100% din argint, iar cei din secolul al III-lea conțin argint în procent de maxim 3%.

Tezaurul denarilor din argint a fost descoperit de Sacha Schneider, o voluntară la Archäologie Baselland, în timp ce se afla într-o sesiune de detecție metale pe versanții Muntelui Adlerberg. Poate că a existat ceva notabil acolo, în secolul al II-lea, atunci când tezaurul a fost îngropat. Dar acum era într-o zonă împădurită, fără semne istorice vizibile.

Arheologii nu ar fi găsit niciodată tezaurul pe cont propriu, deoarece ei sunt angajați în principal în săpături de descărcare arheologică pentru autorizații de construcții sau în explorarea siturilor cunoscute. De aceea, în ultimul deceniu s-au înscris voluntari ca Schneider care să exploreze zone mai largi și să raporteze orice găsesc. Ea a anunțat arheologii din capitala Cantonului Liestal, iar aceștia au săpat pentru a scoate la lumina zilei tezaurul monetar.

Astăzi o suburbie a Baselului, întregul sat Pratteln se află în Inventarul Federal al Siturilor de Patrimoniu Elvețian și este una dintre cele mai cunoscute zone arheologice din țară. Cel mai vechi artefact descoperit vreodată în Elveția, un topor de mână vechi de 100.000 de ani, a fost găsit acolo în anul 1974. Deși satul, așa cum este în prezent, a fost construit în jurul unei mănăstiri și a unui castel în secolul al XI-lea sau al XII-lea, artefacte arheologice descoperite acolo și care provin din neolitic, Epoca fierului celtic și Imperiul Roman sunt dovezi că zona a fost ocupată de milenii.

Una dintre vilele romane din Pratteln, moșia rurală Kästeli, a fost una dintre cele mai mari case de țară din vecinătatea Augusta Raurica. Biserica Saint Leodegar din centrul vechiului oraș Pratteln a fost construită în secolul al XIII-lea, peste rămășitele unei vile romane. Vila respectivă ar fi avut o deschide largă spre pârtia Adlerberg, unde comoara a fost îngropată.