Paleta Faraonului Narmer

O comoara foarte putin cunoscuta la noi, dar de o imensa valoare arheologica si bineinteles, extrem de valoroasa si financiar, este Paleta Faraonului Narmer. Paleta Narmer reprezinta o relicva arheologica egipteana de mare importanță, datând aproximativ din anul 3200 î.Hr., care conţine unele dintre cele mai vechi inscripţii hieroglifice găsite vreodată şi ilustrând unificarea de Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos in timpul lui Narmer. Paleta, care a supravietuit intacta, a fost descoperita de arheologul britanic James E. Quibell în anul 1898 în timp ce excava reşedinţele regale din Nekhen (astăzi Hierakonpolis ), care fusese vechea capitala pre-dinastica a Egiptului de Sus.

Paleta Faraonului Narmer - Click pentru detalii

Relicva este de dimensiuni relativi mari (cca. 64 cm), în formă de scut, de fapt o paleta ceremoniala sculptata dintr-o singură bucată de ardezie verde moale. Ambele părţi sunt decorate. In partea de sus se afla reprezentarea fonetică a numelui lui Narmer. Imaginile il descriu pe Faraonul Narmer purtand Coroana Albă a Egiptului de Sus şi Coroana Roşie a Egiptului de Jos şi invingand pe duşmanii săi, simbolizând astfel unificarea "celor două ţări".

Paleta Narmer se află în Muzeul Egiptean din Cairo.

Narmer a fost un faraon egiptean ce a domnit în secolul XXXI î.Hr..Considerat a fi succesorul Regelui Scorpion și/sau Ka din perioada Egiptului predinastic, acestuia i se atribuie de către unii istorici rolul de unificator al Egiptului și fondator al Primei Dinastii devenind, prin urmare, primul rege al întregului Egipt. Cele mai importante monumente ale domniei lui Narmer sunt paleta ceremonială și capătul de sceptru, ambele descoperite la sfârșitul secolului al XIX-lea la Hierakonpolis.

Paleta lui Narmer redă simbolic triumful faraonului asupra Egiptului de Jos și unificarea țării. În rândul specialiștilor există mai multe opinii referitoare la data sau prilejul confecționării obiectului. Foarte mulți egiptologi nu mai acceptă interpretarea istorică tradițională (conform căreia piesa a fost realizată în urma victoriilor obținute de către Narmer asupra Egiptului de Jos și unificarea țării) și socotesc că scenele de pe paletă comemorează un act simbolic, ținând cont de faptul că „unificarea celor două țări“ era o parte componentă a ritualului regal timpuriu de încoronare. După alți savanți paleta este o expresie mitică a omnipotenței faraonului, fără nici o legătură cu un eveniment istoric. Se pare că noile descoperiri ale arheologilor germani de la Umm el-Qaab, în special a unei plăcuțe fragmentare pe care apar scene asemănătoare cu cele de pe paleta lui Narmer, revigorează credibilitatea vechii interpretări istorice a piesei.

8 kilometri de comori in Callatis, orasul antic descoperit in Marea Neagră

Dacă prin alte părţi oamenii au ştiut să profite de trecutul lor, au scos de sub ape insule întregi cu tot cu temple sau au inventat un trecut care nu a existat vreodată, mizând pe turism, la noi nu se găsesc bani nici măcar pentru câteva bărci şi o pereche de ochelari subacvatici, lucruri care ar putea atrage iubitorii de vestigii. În urmă cu doi ani, o echipă de scafandri a găsit cetatea antică a Callatisului, scufundată în apele Mării Negre.

Jeno Szabo este singurul român care a făcut parte din echipa lui Jacques-Yves Cousteau şi are la activ peste şapte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori. În 2004, echipa de scafandri specializaţi în arheologie subacvatică condusă de Jeno Szabo a început să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vechiului Callatis.

Trei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit şi cu aparatura necesară unei astfel de acţiuni. Au făcut un plan de cheltuieli estimative şi l-au înaintat secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Virgil Niţulescu, care a aprobat iniţial bugetul. Într-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane şi o epavă a unei corăbii care folosea la transportarea marmurei. În apropierea epavei au fost găsite şi fragmente ceramice.

Tot într-o săptămână au cheltuit şi peste 15 mii de euro din buzunarele propriii, iar ministerul s-a făcut că plouă. Investigaţiile s-au oprit şi nu au fost reluate nici până în zilele noastre. Fascinaţi de descoperirea senzaţională, membrii echipei au încercat să strângă bani de pe unde s-a putut, au înfiinţat un Centru de Cercetări Subacvatice, toate fără prea mare succes.

Deşi iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar putea distruge vestigiile, scafandrii arheologi s-au hotărât să ceară ajutor de la alţii şi i-au chemat pe cei de la Discovery Channel, care ar putea da o parte din banii necesari, în schimbul exclusivităţii.

OPT KILOMETRI TICSIŢI DE COMORI

"Am luat legătura cu Ambasadorul ONU în România, doamna Soknan Han Jung, despre care ştiam că e pasionată de scufundări. Am luat-o de mână şi am dus-o pe străzile pavate de sub apă, i-am arătăt ce am găsit, iar doamna ambasador s-a arătat foarte entuziasmată de potenţialul cultural al descoperirii.
I-a trimis o scrisoare ministrului Culturii de atunci, Adrian Iorgulescu, în care îi aducea la cunoştinţă că perimetrul investigat a fost doar de 0,0025% din aria detectată de aparate, iar cercetarea întregii suprafeţe poate scoate la lumină valori culturale nemăsurate şi, în acelaşi timp, poate contribui la dezvoltarea turismului în zona litoralului românesc. În final, i-a sugerat includerea Callatisului în proiectul "România frumoasă", care fusese demarat. Nu am mai auzit nimic de atunci, s-a aşternut tăcerea", povesteşte Jeno Szabo.

Coordonatele relevate de aparatura folosită în săptămâna de cercetări au evidenţiat o arie de opt kilometri pătraţi unde au fost înregistrate aşa-numitele "anomalii"- puncte care se diferenţiază de relieful natural. Tehnologia folosită costă câteva sute de mii de euro şi nu există în România, ea a fost adusă de colegii unguri care au participat la scufundări. "Degeaba ne scufundăm o sută de inşi, fără să avem ce ne trebuie. În prima fază se face o survolare instrumentală în care se detecteaza anomaliile, apoi un computer analizează care dintre acestea merită cercetate. Se scufundă apoi un robot ROV teleghidat de la suprafaţă, dotat cu lumini şi camere video, ca la Titanic. Abia apoi merg scafandrii. Interpretarea sonarului este clară, sunt foarte multe anomalii, nu poate fi nici o îndoială că acolo este un sit", povesteşte Rasty, unul dintre membrii Centrului de Cercetări Subacvatice. 

LA ALŢII SE POATE

Vestigiile scufundate ale Callatisului au mai fost însă semnalate şi prin anii '60, când scafandrii militari Constantin Scarlat şi Vasile Cozma au găsit în aceeaşi arie piese arheologice, amfore, ancore ale unor corăbii antice, piese care se află la muzeul din Constanţa. Jeno Szabo  spune că "în acea perioadă tehnica nu permitea însă o cercetare foarte precisă, iar ei nu erau specialişti şi nu puteau identifica toate indiciile".
"Oriunde s-ar întâmpla aşa ceva, toată lumea ar sări să valorifice acest potenţial, s-ar relansa turismul. La noi nu s-a întâmplat nimic. În Grecia siturile subacvatice sunt acoperite cu grilaje metalice pentru a nu se putea lua nimic de acolo, vine turistul şi face scuba-diving. Altele sunt scoase la suprafaţă. În SUA se acoperă cu o cupolă de sticlă, iar turiştii vin cu un mini-submarin şi se uită. Se pot face şi tuneluri sub apă, depinde de buget. Mai mult decât să găseşti un oraş subacvatic pentru a relansa turismul, nu mai e nimic. Am zis că băgăm bani de la noi pentru a continua, dar a venit criza şi nu s-a mai putut. O săptămână de cercetări costă minim 20 de mii de euro, fără a pune la socoteală instrumentele. Dar nu este normal ca o descoperire de genul ăsta să fie finanţată din buzunarul meu. Eu am fost de mic fascinat de această poveste, am citit despre Callatis şi mereu am avut acest avânt de a-l căuta", mai spune Jeno Szabo.

IMPORTANŢĂ ZERO

Specialiştii în arheologie sunt însă moderaţi în ceea ce priveşte descoperirile scafandrilor şi afirmă că nu se pot pronunţa până nu văd cu propriii ochi ce este în adâncurile apelor. "Eu nu spun că nu cred, dar spun că vreau dovezi, ce am văzut nu îmi ajunge. Ceea ce cred ei că sunt străzi, eu cred că este rocă naturală. Mangalia, din punct de vedere arheologic, este de importanţă zero. Asemenea descoperiri nu sunt importante, sunt senzaţionale. Este foarte plauzibil să fie acolo ce spun ei, însă zona este nisipată, trebuie aspiratoare subacvatice, e o muncă de Sisif. În plus, nici nu se pune problema să găsim fonduri, abia avem bani pentru o aşa -zisă reprezentare", susţine dr. Sorin Marcel Colesniuc, cercetător ştiinţific, directorul Muzeului de Arheologie "Callatis" din Mangalia.
În contrapartidă, Jeno Szabo afirmă că aparatura subacvatică folosită pentru prima oară în România de echipa sa nu lasă loc de îndoieli: "Din cele 27 de anomalii identificate nu am apucat să cercetăm în acea săptămână decât patru dintre ele. În toate cele patru locuri am descoperit vestigii. Pentru a verifica toate punctele detectate de radar este nevoie de câteva săptămâni de scufundări".
În lipsa banilor pentru a analiza ceea ce se află în adâncurile de lângă Mangalia, un tezaur cultural şi un potenţial punct de interes turistic fascinant rămâne însă înnecat şi acoperit de nisipurile mării.


CALLATIS, ORAŞUL ANTIC GĂSIT SUB APE 

În aprilie 2007, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Ungaria au început  o expediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu tehnologie de ultimă oră, similară celei care a dus la descoperirea Titanicului. Sonarele au detectat o "anomalie" ciudată în adâncurile apelor de lângă Mangalia.
La aproximativ 6 metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării, scafandrii au descoperit artefacte, pereţi, coloane şi străzi pavate. Au realizat că au găsit ceea ce căutau, vechiul oraş pierdut al Callatisului, întemeiat de greci la porunca oracolului din Delfi, pe locul unei aşezări getice.
Documentele Antichităţii lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte data la care s-a pus temelia cetăţii. Deşi este menţionată în scrieri încă din sec. VI î.Hr, nu există dovezi arheologice mai vechi de sec. IV î.Hr. Cert este că oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire rapidă, apoi decade o dată cu începutul erei noastre, însă prosperă din nou în decurs de câteva secole.

Nici data distrugerii cetăţii nu se ştie cu exactitate. Unele ipoteze susţin că o parte a oraşului s-a scufundat în urma unui cutremur, altele aveansează ideea că cetatea a fost înghiţită încet de ape, din cauza procesului de eroziune. Deşi toţi specialiştii în arheologie recunosc că o astfel de descoperire este fabuloasă şi afirmă că vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul românesc atestă miracolul şi geniul arhitecturii greceşti, majoritatea se abţine să se pronunţe în lipsa văzutului cu propriii ochi.
Fără alocarea unor fonduri pentru o cercetare serioasă a perimetrului, România va rămâne cu un tezaur arheologic necunoscut şi cu un potenţial turistic fascinant în zona Mării Negre, scufundat ca şi oraşul pierdut al Callatisului. Sursa: http://www.jurnalul.ro/special/special/ atlantida-din-marea-neagra-507698.html

Hrisovul scris pe piele de ied nenăscut

Am mai gasit un articol interesant si nu am rezistat tentatiei de a-l cita si pe blogul nostru. In articol se discuta despre un hrisov al lui Bogdan al III-lea, vechi de peste 500 de ani, care, culmea, nu are valoare de inventar si este expus extrem de rar. Documentul are pecetea domnească din ceară roşie si a intrat în Arhivele Naţionale acum 22 de ani, fiind considerat extrem de valoros.

Intrat în colecţiile Arhivelor în anul 1988, hrisovul lui Bogdan al III-lea, zis "cel Chior", fiu al lui Ştefan cel Mare, se referă la Mircea Ezereanu, al cărui tată a căzut în celebra bătălie de la Vaslui, de la Podul Înalt.

Specialiştii spun că documentele din perioada respectivă pot fi numărate pe degete. Întâmplarea a făcut ca, în urmă cu mai bine de 20 de ani, hrisovul să ajungă în mâinile actualului director al Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea, care l-a şi descris, în revista Istros.

„Actul a fost dat la Hârlău, la 1 iulie 1505, constând din întărirea cumpărării satului Hălmăjeşti, pe Tutova, «unde a fost Hălmaj, sub cetate», de către Mircea Ezereanu şi surorile sale, plătit cu 50 de zloţi tătărăşti lui Jora, fiul lui Jurj Răspopa, în faţa domnului", preciza, la acea vreme, istoricul Ionel Cândea.

Până să fie adus la muzeu, hrisovul domnesc a aparţinut familiei Demetriade. La un moment dat, Mihai Demetriade, elev la Şcoala Generală nr. 7, l-a dus la muzeu ca să-i afle conţinutul şi aşa a fost studiat de dr. Ionel Cândea. Un an mai târziu, în 1988, „cartea domnească" se afla, oficial, în posesia Arhivelor Naţionale.

Inestimabil, dar fără valoare stabilită

Scris în limba slavonă - limba cancelariilor domneşti - pe pergament, are pecetea din ceară roşie şi şnurul din mătase aproape intacte. În toată ţara, sunt doar câteva documente de pe vremea lui Bogdan III. Deşi atât de preţios, actul vechi de secole nu are nicio valoare de inventar.

„Instituţia noastră nu are un specialist care să evalueze documentele din punct de vedere al valorii materiale sau «de piaţă», deoarece legislaţia arhivistică nu prevede preluarea de documente pe astfel de criterii. La preluarea documentelor - registre, dosare, cărţi poştale, fotografii, înscrisuri - avem în vedere valoarea documentar-istorică, importanţa ştiinţifică şi practică a informaţiilor cuprinse în acestea", a precizat Ştefania Botez, consilier în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale.

Dat fiind faptul că actul domnesc este bine păstrat, scris pe pergament (piele de ied nenăscut, special pregătită) şi atât de vechi, el este ţinut în seif, sub cheie, iar instituţia care-l adăposteşte este păzită zi si noapte de către jandarmi.

Documentul a fost de puţine ori expus, şi atunci sub o strictă supraveghere. De altfel, puţini brăileni ştiu că oraşul nostru păstrează hrisovul lui Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, şi că-n acel hrisov se face referire la fiul unui erou, Ezereanu, mort în luptele cu turcii, acum mai bine de cinci secole.

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/braila/ Unicat-_Comoara_istorica- tinuta_in_seiful_Arhivelor_Braila_0_347965308.html

Vinurile antice descoperite în Marea Adriatică

In apele Adriaticii, nu departe de tarmul albanez, un grup de pescari a descoperit epava unui vas comercial, inamolit, dar relativ bine conservat. Dupa ce s-au convins ca n-au cum sa ajunga singuri la comorile dinauntru, pescarii au anuntat autoritatille. Intrucat nici cei mai batrani dintre localnici nu-si aminteau de povestea unui vas scufundat, gandul i-a dus la un naufragiu stravechi si o adevarata pestera a lui Ali Baba, incarcata numai cu aur si nestemate.

Pentru cercetari, au venit la fata locului arheologii, istoricii, scafandrii. Lovitura de teatru: vasul dateaza din timpul cuceritorilor romani si este incarcat cu... vin. In total, s-au identificat 300 recipienti din argila arsa, destinati, probabil, Europei Occidentale.

 Romanii, desi aveau vii bogate in tara lor, cumparau si exportau curent cantitati mari din peninsula Balcanica, bogata in vinuri. Arheologii au pus locul sub paza severa si au interzis accesul strainilor la vas, violarea incarcaturii sau inotul subacvatic in intreaga zona.

 Un singur recipient de argila, plin cu vin, a fost scos "de proba". Dupa multe sute de ani de depozitare, vinul inca exista in vas, dar nu stim in ce stare.

 Vasele, inchise ermetic si pastrate la o temperatura relativ constanta, au asigurat conditiile de conservare.

 Nu se stie daca pe vas se mai aflau si alte valori: aur, podoabe, monezi antice. In ce priveste vinul, informatii neoficiale arata ca el se va vinde la licitatie cu participare internationala. O asemenea licitatie a mai fost organizata pentru valorificarea unei colectii de vinuri imbuteliate, care au stat cateva decenii pe fundul marii baltice. Atunci, a fost un succes.

 Poate ca acum va fi un succes si mai rasunator. Datorită vechimea vinului din Adriatica, se prefigureaza doritori cu bani multi pentru vinul antic gasit de albanezi.

Sursa: pravda.ru via http://www.ziare.com/magazin/descoperire/ comoara-nepretuita-pe-fundul-adriaticii-vin-din-roma-antica-1116054

Tehnologie 3D pe şantierele arhelogice din Munţii Orăştiei

Am gasit o stire interesanta pe site-ul realitatea.net: Sarmisegetuza Regia în 3 D! Aceasta a fost surpriza pentru turiştii care au ajuns recent la şantierele arhelogice din Munţii Orăştiei.

Pentru prima dată, la cetatea dacică a fost organizată ziua porţilor deschise. Va invit sa urmariti videoclipul de mai jos:

A fost descoperită comoara căpitanului Henry Morgan?

O echipă de arheologi americani a găsit epava "Satisfaction", principala navă a flotei căpitanului Henry Morgan, pe fundul unui golf în Panama. Nava a dispărut în 1671, împreună cu alte patru, iar la bordul acesteia s-au găsit numeroase cutii şi cufere crestate, scrie news.discovery.com via gandul.info.

Cuferele recuperate de pe nava naufragiată nu au fost încă deschise, însă reprezentanţii companiei "Captain Morgan", care produce celebra băutură ce poartă numele piratului, speră să găsească rom datând din secolul al XVII-lea.

Iniţial, grupul de arheologi care au început să facă scufundări în presupusul loc unde ar fi dispărut navele, a rămas fără resurse materiale pentru a continua explorările subacvatice, dar au primit ajutor chiar de la actualii deţinători ai brandului de rom "Captain Morgan".

 "Când s-a ivit ocazia să ajutăm la aceste explorări, am profitat şi ne-am implicat imediat. Lucrurile găsite în această misiune vor readuce brandul Henry Morgan şi aventurile căpitanului la viaţă într-un mod în care nu ne-am aşteptat", a declarat Tom Herbst, directorul de branding de la filiala din SUA a companiei.

Echipa care a realizat expediţia şi căutările a fost compusă atât din arheologi, scafandrii de la Universitatea din Texas, cât şi voluntari. "Pentru noi, adevărata comoară este nava - povestea şi valoarea se află în această navă", a comentat Fritz Hanselman, cel care a condus expediţia.

Sursa: http://www.gandul.info/magazin/ s-a-gasit-epava-navei-capitanului-morgan-piratul- care-a-dat-numele-celebrului-rom-8585400

Și Vladimir Putin găsește comori !

O televiziune rusă a difuzat un reportaj în care Putin a scos din apă ( dintr-un sit subacvatic din Marea Neagră, situat în apropiere de graniţa dintre Rusia şi Ucraina), în prezenţa jurnaliştilor, două vase greceşti din secolul al VI-lea.

Putin s-a scufundat la o adâncime de doar doi metri, după care a ieşit triumfător cu două vase, strigând: "Comoara!". Întrebat dacă era ceva în vasele respective, premierul a răspuns în stilul caracteristic: "Nu, au băut deja tot".

Scena a fost filmată. Vezi in videoclipurile de mai jos cum a devenit premierul rus căutător de comori ...

"Comori" inedite descoperite pe epava navei "Mary Celestia"

Arheologii americani au descoperit diverse artefacte pe o navă care se scufundase acum 147 de ani lângă Insulele Bermude din Atlantic, scrie National Geographic via gandul.info. Scafandrii au recuperat de pe fundul mării sticle de vin de acum 150 de ani, parfumuri şi alte obiecte care au ieşit de sub mâl în urma unei furtuni. Nu se specifica inca daca a fost descoperite si comori din metale pretioase sau bijuterii, dar e imposibil sa nu fi gasit si astfel de obiecte.

"Mary Celestia" a participat la blocada principalelor porturi ale Confederaţiei din timpul Războiului Civil American, care a oprit transporturile internaţionale către sud. Nava s-a scufundat în data de 6 septembrie 1864 când s-a lovit de pietre aflate pe fundul mării şi a dispărut sub ape în câteva minute.

Arheologii au descoperit o ladă cu patru sticle de vin care "stăteau frumos aşezate de parcă aşteptau să fie luate şi destupate", spune Phillipe Rouja, custodele epavelor găsite în zonă. Arheologul Dominique Rissolo spune că dacă miroşi dopul sticlei poţi să simţi aroma puternică a unui vin alb dulce.

De asemenea, aceştia au mai descoperit şi o sticlă cu apă de colonie cu miros de citrice - "Florida Water"- care este produsă şi astăzi. Au mai fost descoperite mai multe perechi de pantofi şi un pieptene. "Aceste obiecte arată elementul uman din timpul Războiului Civil. De multe ori ne uităm la tragedie în ansamblul ei şi uităm de poveştile oamenilor care au suferit atunci. Pentru mine a fost un moment de amintire şi comemorare", spune arheologul Jim Delago.

"Mary Celestia" avea 69 de metri lungime şi putea să se deplaseze cu 24 de Km/h (destul de rapid la vremea aceea), având motoare cu abur şi boilere uriaşe. Nava transporta muniţie, puşti şi alte lucruri necesare de care avea nevoie Confederaţia. Muniţia, puştile şi tot ce era de valoare a fost recuperat imediat de pe fundul mării de la 18 metri adâncime, însă obiectele personale au fost uitate pe epavă şi, în timp, au fost acoperite de mâl.

Locuitorii de pe Insulele Bermude simpatizau cauza Confederaţiei, motiv pentru care consulul Charles Allen nu a putut să pună steagul american nicăieri pe teritoriul insulei. După ce s-a scufundat "Mary Celesta", au existat nişte zvonuri conform cărora navigatorul, John Virgin, ar fi fost plătit de către consul să scufunde nava la scurt timp după ce a ieşit din port. Charles Allen nu a negat niciodată zvonurile că l-ar fi mituit pe navigator să distrugă nava, însă le-a scris superiorilor săi din Washington că nu există nici o dovadă care să îl învinovăţească.  Sursa: http://www.gandul.info/magazin/ galerie-foto-arheologii-au-descoperit-epava-navei-mary-celestia- scufundata-acum-147-de-ani-langa-insulele-bermude-8631127/ galerie?p=7#galerie

Comoara din India - blestem sau 20 de miliarde de dolari ?

Revenim cu informatii actualizate despre imensa comoara descoperita recent intr-un templu din India, tezaur pe care l-am prezentat intr-un articol anterior. Dupa cum anunta Antena 1, comoara de 20 de miliarde de dolari descoperită în urmă cu câteva luni într-un templu indian aduce discordie.

Autorităţile ar vrea să pună cât mai repede mâna pe munţii de bijuterii din aur şi pietre preţioase, dar preoţii templului se opun.



Ei ameninţă că poporul indian va fi blestemat, dacă aurul va fi mutat. Şi nu sunt puţini cei care îi cred, mai ales că bărbatul care a descoperit comoara a murit, din cauze necunoscute.
Blestemul comorii pare să fi făcut prima victimă. Bărbatul care a descoperit bogăţiile s-a stins de curând, din cauze necunoscute spun medicii.

Autorităţile râvnesc însă la comoara de 20 de miliarde de dolari. Totuşi până acum oficialii nu s-au încumetat să încalce cuvântul preoţilor.

Papirusul vechi de 2500 de ani, descoperit la Mangalia

În 1959, la Mangalia este descoperit într-un mormânt un papirus vechi de 2500 de ani; aflat în pericol de degradare, sunt chemaţi specialiştii ruşi care-l duc la Moscova; papirusul dispare, nimeni nemaiştiind unde a fost depozitat. Acum, la peste o jumătate de secol de la dispariţie, papirusul se întoarce în România. Citiţi, în continuare, povestea acestei "reveniri", relatată pentru gândul de cei care au făcut posibilă recuperarea lui, dr. Sorin Marcel Colesnic (directorul muzeului de arheologie "Callatis" din Mangalia) şi dr. Ion Pâslaru (muzeolog).

Papirusul de la Derveni, Grecia

"Singurul papirus întreg din Europa", ce datează din secolul al IV-lea î.Hr., va fi returnat României luni în cadrul unui ceremonial care va fi ţinut în Mangalia la Muzeul de Arheologie "Callatis", a anunţat, vineri, Primăria din Mangalia. Papirusul a fost "pierdut" la ruşi acum mai bine de 50 de ani şi a fost redescoperit la Moscova de muzeologul Ion Pâslaru care a fost trimis să facă cercetări de directorul muzeului, doctorul Sorin Marcel Colesniuc. El a declarat pentru gândul că a început căutările acum doi ani când a fost numit în funcţie.

"Mormântul cu papirus"

În 2009 se împlineau 50 de ani de când a fost descoperit papirusul într-un mormânt al unui nobil scit în Mangalia. Când a intrat în contact cu oxigen şi lumină, pentru prima dată în 2.500 de ani, papirusul a început să se degradeze şi a fost trimis imediat la Moscova pentru a fi restaurat şi conservat şi de atunci nu s-a mai ştiut nimic despre el.
Potrivit specialiştilor contactaţi de gândul, acest papirus scris în limba greacă este singurul descoperit în România şi singurul din Europa care s-a conservat în întregime. Mai există în Grecia bucăţi dintr-un papirus descoperit în 1962 la Derveni, care datează tot din secolul al IV-lea î.Hr. Acesta, însă, nu a supravieţuit în întregime de-a lungul secolelor. Din păcate, în ciuda eforturilor de conservare, papirusul descoperit la Mangalia în mormântul nobilului scit nu mai este în aceeaşi condiţie în care era în 1959.
Papirusul de la Derveni, Grecia

"Papirusul a ajuns într-o condiţie foarte proastă după ce a fost scos din mormânt, textul devenise indescifrabil, dar a fost salvat de munca complicată şi minuţioasă de conservare făcută de cercetătorii ruşi", spune muzeologul Ion Pâslaru. Primele bănuieli că papirusul ar fi supravieţuit le-a avut în 1973 când a citit un pasaj din cartea "Arheologia României" în care era menţionată condiţia deplorabilă în care se afla papirusul când a ajuns pe mâna restauratorilor ruşi şi munca de restaurare făcută de ei.

Cum au găsit specialiştii papirusul la Moscova

Când a început căutările, domnul doctor Pâslaru nu ştia decât numele celui care a făcut munca de restaurare a papirusului - Mikhail Alexandrovski, de la Muzeul de Arte Plastice Pushkin. Când a cerut informaţii la muzeu a aflat că papirusul nu a fost niciodată acolo, muzeologii au spus că nu ştiu nimic despre acesta. "Au avut dreptate, după cum am aflat la sfârşit, papirusul nu a fost niciodată la ei ci în altă parte, la Centrul de restaurare al Feredaţiei Ruse unde restauratorul Alexandrovski a lucrat ca şef al departamentului de Artă Aplicativă".

"De la început am crezut că ceva nu este în regulă, că undeva s-a pierdut informaţie. În ultimii 50 de ani au avut loc multe schimbări atât în România, cât şi în Rusia şi prima dată când am întrebat la Moscova dacă ştiu ceva despre papirus nu au putut răspunde fiindcă nu mai ştiau nimic", spune Ion Pâslaru pentru gândul.

"Papirusul are o valoare nepreţuită, este unic în România şi în Europa, el este asigurat atunci când este expus la expoziţii, dar din punct de vedere ştiinţific nu poate fi vorba de bani. În Grecia s-au găsit doar nişte bucăţi, papirusul de la noi a fost singurul descoperit întreg", mai spune muzeologul.

Ceremonia oficială de predare-primire a papirusului se va ţine la ora 12:00 la Muzeul de Arheologie "Callatis". Directorul Centrului de Restaurare "I.E. Grabar" din Moscova, doctorul Alexander Nicolaevici Lesovoi, va înmâna papirusul directorului Muzeului de Arheologie "Callatis" din Mangalia, doctorul Sorin Marcel Colesniuc. Întreaga istorie a descoperirii, regăsirii şi readucerii în ţară a acestui papirus va fi prezentată în cadrul unei conferinţe de presă, care va urma după ceremonial. Domnul director Colesniuc a declarat pentru gândul că "o comisie de specialitate va încerca să descifreze ceea ce scrie pe papirus în greacă veche, cel mai probabil un mesaj religios. Povestea papiruslui şi tot ce se ştie până acum despre el va fi prezentat în cadrul conferinţei de presă luni, 22 august". Atunci va putea fi văzut şi fotografiat papirusul, până acum nu au fost publicate imagini cu el.

"Papirusul s-a păstrat şi a rezistat printr-o minune"

Primarul Municipiului Mangalia, Mihai Claudiu Tusac, a povestit pentru gândul despre eforturile care s-au făcut pentru recuperarea papirusului şi despre cooperarea oficilităţilor ruseşti. "Papirusul s-a păstrat şi a rezistat printr-o minune, se ştia de existenţa lui, însă nimeni nu mai ştia unde se află. Directorul muzeului s-a zbătut să îl recupereze, el iubeşte tot ce înseamnă arheologie, cultură şi şi-a dat tot interesul să găsească acest papirus. Am avut şi înţelegerea instituţiilor din Moscova; foarte greu am ajuns să dăm de el, după care au durat o perioadă şi formalităţile. Papirusul ne-a fost dat la Mangalia după ce s-a făcut o expertiză de specialiştii din Moscova care sunt cei mai buni din lume, ei au confirmat că papirusul nu mai poate să se degradeze. Deocamdată, papirusul va rămâne expus o perioadă de timp la Muzeul Arheologic "Callatis" din Mangalia şi, bineînţeles, în funcţie de ce spun specialiştii o să îl expunem în mai multe locuri din ţară. Acum se va forma o comisie care va încerca să descifreze ce scrie pe papirus, cu ajutorul specialiştilor ruşi". Sursa: http://www.gandul.info/news/ papirusul-din-mangalia-pierdut-la-rusi-se-intoarce-acasa-dupa-50-de-ani -cei-doi-detectivi-ai-istoriei-care-au-scris-povestea-recuperarii-acestui-obiect -de-o-valoare-nepretuita-8634176

Muzeul Naţional de Istorie a României - Tur video al Tezaurului istoric

Muzeul Naţional de Istorie a României adăpostete unele dintre cele mai mari comori ale Romaniei, emblematice pentru istoria neamului nostru.

Desi e recomandabil sa mergeti sa vizitati acest muzeu, pentru românii din provincie care nu au posibilitatea imediată de a ajunge aici, va oferim un tur video al Tezaurului istoric de la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu explicaţiile muzeografului Alexandru Arbunescu, imagini oferite embedded de catre adevarul.ro.











Mai jos poti viziona imagini din Lapidarium şi cu copia Columnei lui Traian.

Cele două sipete de argint in care e adăpostită inima Reginei Maria

La Muzeul Naţional de Istorie a României se află inima Reginei Maria, pe care suverana a lăsat-o prin testament României. “S-a tot vorbit despre inima Reginei Maria. Inima în sine, care este mumificată, oricât aş fi liberal şi de intersat să vină publicul, nu consider că este o chestie decentă de expus într-un muzeu de istorie. Cele două sipete în care a fost ea ţinută sunt şi au fost expuse întotdeauna în tezaur”, afirmă directorul instituţiei. Potrivit acestuia, inima Reginei Maria “este o chestie de materie organică” ce nu trebuie ţinută în ceva de metal. “Ea trebuie să respire şi o ţii într-o cutie de carton. Nu este una de pantofi, ci una de carton. Astea sunt normele. Altfel trebuia să o ţinem în formol, ca pe un preparat anatomic, cum sunt la Antipa. Ea este într-un depozit în tezaur, într-o casetă de tezaur unde se ţin lucrurile cele mai importante şi unde există două chei. Nu poţi să deschizi decât dacă vin două persoane”, mai spune  dr. Ernest Oberländer Târnoveanu.

Potrivit testamentului, la moartea Reginei Maria, în 1938, inima sa a fost îmbălsămată şi pusă într-o casetă de argint, învelită într-un steag dublu cu drapelul României şi al Marii Britanii.

Caseta de argint ce adposteste inima Reginei Maria

Caseta a fost pusă într-alta din argint aurit şi dusă la castelul de la Balcic.

Caseta a aparţinut reginei Maria, sf. sec. XIX

După pierderea Cadrilaterului, în 1940, din ordinul Principesei Ileana s-a construit la Bran capela "Inima Reginei Maria", unde au fost depuse cele două sipete cu inima. Din 1970, inima se află la Muzeul Naţional de Istorie a României.

„La muzeu a ajuns prin vicisitudinile istoriei. A fost adusă aici. Cei de la Bran au cerut-o, mulţi au cerut-o. Eu personal consider că aparţine familiei”, mai spune directorul muzeului, adăugând că a fost o cerere de restituire în 2008 din partea Casei Regale, care nu s-a finalizat, deşi Comisia Naţională a Muzeelor a dat avizul pentru asta.

Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/ Ce_obiecte_de_importanta_mondiala_stau_inchise_in_ depozitele_de_la_Muzeul_National_de_Istorie_a_Romaniei _0_491951462.html