Lege nr. 258/2006 din 23/06/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

Lege nr. 258/2006 din 23/06/2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 12/07/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. - Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 26 aprilie 2005, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - Prezenta ordonanta reglementeaza regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice, precum si protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural national."
2. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) In intelesul prezentei ordonante:
a) regimul juridic general al descoperirilor si al cercetarii arheologice cuprinde ansamblul de masuri juridice, administrative, financiar-fiscale si tehnice menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea si restaurarea, asigurarea pazei, intretinerea si punerea in valoare a bunurilor arheologice, precum si a terenurilor in care se gasesc acestea, in vederea cercetarii sau, dupa caz, clasarii acestora ca bunuri culturale mobile ori ca monumente istorice;
b) patrimoniul arheologic reprezinta ansamblul bunurilor arheologice care este format din:
1. siturile arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, cu exceptia celor distruse ori disparute, si siturile clasate in Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: asezari, necropole, structuri, constructii, grupuri de cladiri, precum si terenurile cu potential arheologic reperat, definite conform legii;
2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestarilor umane, impreuna cu terenul in care acestea au fost descoperite;
c) prin cercetare arheologica se intelege ansamblul de masuri avand caracter stiintific si tehnic, menite sa asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin sapaturi arheologice, investigarea, recoltarea, inregistrarea si valorificarea stiintifica, inclusiv publicarea, patrimoniului arheologic;
d) cercetarile arheologice sistematice sunt cercetarile de intindere si durata, executate conform unui proiect de cercetare multianual;
e) cercetarile arheologice preventive sunt:
1. determinate de lucrarile de construire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare, inclusiv subterane si subacvatice, excavari, exploatari de cariere, constructia de retele magistrale, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii, amplasarea de relee si antene de telecomunicatii, lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari - necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor si a sondelor de gaze si petrol, precum si orice alte lucrari care afecteaza suprafata solului si subsolul, in zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent daca se executa in intravilanul sau extravilanul localitatilor si indiferent de forma de proprietate a terenului;
2. intreprinse in zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, precum si cele care sunt determinate de lucrarile de restaurare partiala sau totala a monumentelor istorice, desfasurate potrivit legislatiei in vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
f) prin descoperire arheologica se intelege evidentierea, prin intermediul sapaturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor si urmelor manifestarilor umane, care constituie marturii ale epocilor si civilizatiilor disparute;
g) prin descoperire arheologica intamplatoare se intelege evidentierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a actiunii factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata;
h) prin zona cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat se intelege terenul in care, ca urmare a cercetarii arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevazute la lit. b);
i) prin sit arheologic declarat zona de interes national se intelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale caror cercetare stiintifica, protejare si punere in valoare sunt de importanta exceptionala pentru istoria si cultura nationala, prin marturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse sa faca parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural national mobil sau, dupa caz, din categoria monumentelor istorice aflate in Lista patrimoniului mondial;
j) prin zona cu patrimoniu arheologic reperat se intelege terenul delimitat conform legii, in care urmeaza sa se efectueze cercetari arheologice pe baza informatiilor sau a studiilor stiintifice care atesta existenta subterana ori subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile sa faca parte din patrimoniul cultural national; pana la finalizarea cercetarii arheologice si luarea masurilor corespunzatoare de protectie si punere in valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protectie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt totodata si zone cu potential arheologic reperat;
k) prin zona cu potential arheologic evidentiat intamplator se intelege terenul in care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidentiat, in mod neprevazut, ca urmare a:
1. actiunilor umane, altele decat cercetarea arheologica atestata, cum ar fi: lucrari de constructii, lucrari de prospectiuni geologice, inclusiv teledetectie, lucrari agricole, precum si alte tipuri de lucrari si cercetari efectuate subteran sau subacvatic;
2. actiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme, alunecari de teren, inundatii, eroziunea solului si altele, si in cazul carora este necesara o cercetare arheologica in vederea inregistrarii si valorificarii stiintifice a acestora.
(2) Cercetarile arheologice preventive sunt parte componenta a strategiilor de dezvoltare durabila, economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului, la nivel national si local.
(3) Normele privind procedurile si standardele arheologice se instituie prin ordin al ministrului culturii si cultelor in conformitate cu prevederile prezentei ordonante si se aplica tuturor tipurilor de cercetari arheologice.
(4) Toate etapele cercetarii arheologice sunt parte integranta a activitatii de cercetare stiintifica, asa cum este definita de legislatia in domeniu.
(5) Toate etapele cercetarii arheologice, constand in inventariere, diagnostic, sapatura, supraveghere si interventii asupra materialului arheologic, vor fi intreprinse folosindu-se toate acele metode, tehnici si practici specifice, considerate necesare pentru a obtine maximum de informatii referitoare la patrimoniul arheologic din zona cercetata.
(6) Toate etapele cercetarii arheologice se realizeaza numai pe baza unui proiect aprobat de Comisia Nationala de Arheologie si se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind datele esentiale pentru justificarea metodei si tehnicilor folosite, a resurselor utilizate, precum si a concluziilor la care s-a ajuns.
(7) Etapele de diagnostic, sapatura sau supraveghere arheologica pot fi necesare in urmatoarele cazuri:
a) punerea in practica a unui proiect de cercetare arheologica sistematica;
b) ca parte a unui studiu de impact asupra mediului, in conditiile prevazute de legislatia privind protectia mediului;
c) ca urmare a unei preconizate interventii asupra solului, care poate reprezenta o amenintare pentru potentialul arheologic al unei zone delimitate sau al unui sit arheologic;
d) ca parte a fazelor de realizare si avizare a documentatiilor urbanistice, in cadrul legal stabilit de documentatiile de urbanism nationale, regionale, locale si/sau in stadiul elaborarii acestora;
e) ca urmare a unor procese naturale care pun in evidenta bunuri de patrimoniu arheologic;
f) ca urmare a unor actiuni umane, altele decat cercetarea arheologica, si a lucrarilor prevazute la art. 6;
g) in cazul elaborarii de planuri investitionale si de dezvoltare initiate la nivel privat, local, regional, national sau international.
(8) Etapele cercetarii arheologice pot fi initiate sau desfasurate ca urmare a cererii unei persoane fizice ori juridice de drept public sau privat.
(9) Cercetarea arheologica prealabila este obligatorie in toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu patrimoniu arheologic, constituind unica modalitate de identificare, descriere si evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor investitionale asupra patrimoniului arheologic.
(10) Emiterea acordului de mediu se face numai dupa emiterea avizului Ministerului Culturii si Cultelor, pentru aplicarea principiului conservarii integrate.
(11) Costurile cercetarilor arheologice necesare acordului de mediu sunt in sarcina titularului de investitie.
(12) Evaluarea rezultatelor cercetarii arheologice, concretizata in raportul arheologic elaborat conform standardelor in vigoare, sta la baza stabilirii statutului juridic de protejare a descoperirilor arheologice sau, dupa caz, a descarcarii de sarcina arheologica a zonei.
(13) Zona cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator se delimiteaza in jurul locului descoperirii arheologice intamplatoare, dupa caz, astfel:
a) pe toata suprafata terenului care face obiectul autorizarii de construire;
b) pe o raza de 50 de metri fata de locul descoperirii, in cazul in care descoperirea s-a facut ca urmare a lucrarilor agricole sau a altor lucrari care nu au nevoie de autorizatie de construire;
c) pe toata suprafata terenului afectat de actiunea factorilor naturali."
3. La articolul 3, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
"(2^1) Cercetarea arheologica se realizeaza, in conditiile prezentei ordonante, de catre personalul de specialitate atestat si inregistrat in Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului sapaturilor arheologice din Romania, precum si cu respectarea normelor privind standardele si procedurile arheologice si in acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din Romania."
4. Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.
(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasarii in patrimoniul cultural national mobil, realizate ca urmare a cercetarilor arheologice, se anunta de catre titularul autorizatiei de cercetare serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, in termen de 72 de ore.
(3) Bunurile mobile, descoperite in conditiile prevazute la alin. (2), revin de drept institutiilor participante la cercetare, conform protocolului incheiat intre parti si conform standardelor si procedurilor arheologice.
(4) Descoperirile arheologice intamplatoare se anunta, in termen de cel mult 72 de ore, primarului localitatii de catre persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza."
5. La articolul 5, alineatele (1), (5), (6), (13), (15) si (16) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Prin protejarea bunurilor de patrimoniu arheologic si a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) si k) se intelege adoptarea masurilor stiintifice, administrative si tehnice care urmaresc pastrarea vestigiilor descoperite intamplator sau ca urmare a cercetarii arheologice pana la clasarea bunurilor respective ori pana la finalizarea cercetarii arheologice, prin instituirea de obligatii in sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care contin ori au continut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum si prin reglementarea sau interzicerea oricaror activitati umane, inclusiv a celor autorizate anterior.
.....................................................................................................................
(5) Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, prevazut la alin. (3), este emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, cu obligatia acestora de instiintare a directiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, in termen de 10 zile.
(6) Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii in cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheologica este inclusa in devizul constructorului, urmand ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului de cercetare intocmit de arheolog.
.....................................................................................................................
(13) Accesul cu detectoare de metal si utilizarea lor in situri arheologice, in zonele de interes arheologic prioritar si in toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizarii prealabile emise de Ministerul Culturii si Cultelor.
.....................................................................................................................
(15) Autorizarea lucrarilor de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic se aproba numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
(16) In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, in conditiile prevederilor alin. (8), pana la descarcarea de sarcina arheologica, autorizarea de construire se suspenda sau, dupa caz, primarul localitatii dispune intreruperea oricarei alte activitati, in conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si se instituie regimul de supraveghere sau sapatura arheologica."
6. La articolul 6, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
"(3) Institutiile organizatoare pot folosi si alti specialisti pentru efectuarea de cercetari, studii sau alte lucrari, care isi vor desfasura activitatea pe baza de contract incheiat in conditiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare; contractul contine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de cercetare, precum si cu privire la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor stiintifice ale cercetarii, studiului sau lucrarii efectuate."
7. La articolul 6, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
"(5) In vederea emiterii certificatului prevazut la art. 5 alin. (5), pentru siturile aflate in zone de interes arheologic prioritar, siturile clasate in grupa A din Lista monumentelor istorice si pentru toate investitiile, cu exceptia locuintelor particulare aflate in alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare Comisiei Nationale de Arheologie.
(6) Certificatele de descarcare de sarcina arheologica emise in lipsa aprobarii Comisiei Nationale de Arheologie sunt nule de drept."
8. La articolul 7, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investitiei si prin proiectul tehnic, a masurilor ce urmeaza sa fie detaliate si a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventiva sau supravegherea arheologica, dupa caz, si protejarea patrimoniului arheologic sau, dupa caz, descarcarea de sarcina arheologica a zonei afectate de lucrari si aplicarea acestor masuri;".
9. Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea sa au obligatia sa includa zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza Repertoriului arheologic national, in planurile cadastrale si in hartile topografice; lista cuprinzand aceste zone se preia de la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor.
(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, inregistrate in Repertoriul arheologic national, se includ in cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale si construite.
(3) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si oficiile din subordinea sa au obligatia sa furnizeze la cerere, cu titlu gratuit, pe orice tip de suport, documentele necesare Ministerului Culturii si Cultelor si serviciilor sale deconcentrate, pentru realizarea Listei monumentelor istorice si a Repertoriului arheologic national."
10. Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 10. - Bunurile mobile rezultate in urma descoperirilor arheologice intamplatoare vor fi predate de catre descoperitor, in termen de maximum 72 de ore, serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor."
11. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 12. - In domeniul protejarii patrimoniului arheologic Ministerul Culturii si Cultelor indeplineste, direct sau prin institutiile sale subordonate, urmatoarele atributii:
a) asigura aplicarea strategiei nationale, elaborarea normelor si metodologiilor specifice si urmareste respectarea prevederilor legale din domeniu;
b) asigura indeplinirea angajamentelor referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte, asumate prin conventiile internationale referitoare la protectia patrimoniului arheologic la care Romania este parte;
c) reprezinta statul in relatia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai constructiilor din zonele cu patrimoniu arheologic si din zonele in care se evidentiaza descoperiri arheologice;
d) elibereaza autorizatia de sapatura arheologica sistematica, prin compartimentul sau de specialitate, in urma consultarii Comisiei Nationale de Arheologie;
e) elibereaza autorizatiile de diagnostic, sapatura arheologica preventiva si supraveghere arheologica, prin compartimentul sau de specialitate, in conditiile prezentei ordonante;
f) actualizeaza standardele si procedurile arheologice si urmareste respectarea acestora si a Regulamentului sapaturilor arheologice din Romania;
g) instituie, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, modelele stampilelor, ale cererilor de autorizatie, ale autorizatiilor, certificatelor, avizelor si fiselor tehnice necesare cercetarii arheologice;
h) elaboreaza metodologia de planificare, executare si control privind sapaturile preventive, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) elaboreaza metodologia de selectare a proiectelor arheologice in vederea finantarii;
j) stabileste un sistem de norme, pe baza caruia se realizeaza devizele estimative si un model de contract pentru fiecare tip de cercetare arheologica, ce se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
k) administreaza baza de date care alcatuieste Repertoriul arheologic national;
l) administreaza baza de date cuprinzand Registrul arheologilor si asigura actualizarea acestuia;
m) finanteaza sau cofinanteaza, impreuna cu autoritatile si institutiile publice, cu persoanele fizice ori juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic, conform strategiei proprii in acest domeniu;
n) asigura editarea si publicarea anuala de catre Comisia Nationala de Arheologie a Cronicii cercetarilor arheologice, precum si a altor publicatii de specialitate;
o) organizeaza si finanteaza anual sesiunea nationala de rapoarte arheologice."
12. La articolul 13, partea introductiva si literele a) si d) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 13. - Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor indeplinesc, in domeniul protejarii patrimoniului arheologic, urmatoarele atributii:
a) urmaresc respectarea autorizatiei de sapatura arheologica, a Regulamentului sapaturilor arheologice si a standardelor si procedurilor arheologice in unitatea administrativ-teritoriala de competenta;
.....................................................................................................................
d) emit Certificatul de descarcare de sarcina arheologica, conform prevederilor prezentei ordonante;".
13. La articolul 14, alineatele (1), (3) si (6) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Comisia Nationala de Arheologie functioneaza ca organism stiintific de specialitate, fara personalitate juridica, cu rol consultativ in domeniul patrimoniului arheologic, pe langa Ministerul Culturii si Cultelor.
.....................................................................................................................
(3) Comisia Nationala de Arheologie propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii si cultelor, a programelor nationale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor si a reglementarilor tehnico-stiintifice din domeniul cercetarii arheologice.
.....................................................................................................................
(6) Secretarul Comisiei Nationale de Arheologie este numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor din cadrul compartimentului de specialitate din structura Ministerului Culturii si Cultelor."
14. La articolul 15, alineatul (1) si partea introductiva a alineatului (2) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Componenta nominala a Comisiei Nationale de Arheologie este aprobata prin ordin al ministrului culturii si cultelor, dintre specialistii in domeniu, propusi in conformitate cu prevederile prezentului articol.
(2) Membrii Comisiei Nationale de Arheologie au un mandat de 4 ani, care poate fi reinnoit consecutiv o singura data, si sunt propusi conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor, de catre:".
15. La articolul 15, alineatul (3) se abroga.
16. Articolul 16 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 16. - Comisia Nationala de Arheologie are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza strategia nationala in domeniul cercetarii arheologice;
b) propune avizarea planului anual al cercetarilor arheologice sistematice din Romania;
c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheologica;
d) propune avizarea normelor si metodologiilor din domeniul cercetarii arheologice;
e) elaboreaza metodologia de atestare a institutiilor care au dreptul de a efectua cercetari arheologice, in vederea evitarii oricarui conflict de interese;
f) elaboreaza si actualizeaza Regulamentul sapaturilor arheologice;
g) analizeaza solicitarile cu privire la eliberarea autorizatiilor de sapaturi arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finantare;
h) elaboreaza metodologia de clasare a siturilor arheologice in Lista monumentelor istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
i) propune clasarea siturilor arheologice;
j) stabileste criteriile si avizeaza atestarea specialistilor si expertilor din domeniul cercetarii arheologice, inscrisi in Registrul arheologilor;
k) propune avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate in categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;
l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;
m) formuleaza prioritatile cercetarii arheologice in vederea alocarii sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor;
n) propune Ministerului Culturii si Cultelor sau autoritatilor administratiei publice locale achizitionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;
o) analizeaza contestatiile din domeniul sau de competenta;
p) propune avizarea programelor de pregatire a specialistilor si a planurilor de specializare in domeniul cercetarii arheologice;
r) reprezinta Romania in cadrul organismelor internationale de specialitate similare;
s) propune avizarea proiectelor cercetarilor arheologice efectuate de misiunile arheologice romane pe teritoriul altor state, precum si protocoalele de colaborare cu parteneri straini privind cercetari arheologice din Romania;
s) propune actualizarea Listei cuprinzand siturile arheologice de interes prioritar;
t) indeplineste si alte atributii din domeniu, in conditiile legii."
17. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17. - (1) Repertoriul arheologic national este administrat de Ministerul Culturii si Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
(2) Institutul de Memorie Culturala asigura administrarea bazelor de date privind inventarierea informatizata a patrimoniului arheologic, prin Repertoriul arheologic national.
(3) Toate drepturile asupra datelor privind patrimoniul arheologic apartin de drept Ministerului Culturii si Cultelor, care reglementeaza modul lor de utilizare.
(4) Repertoriul arheologic national cuprinde date stiintifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum si orice alte informatii privitoare la:
a) zonele cu potential arheologic cunoscut si cercetat, zonele cu potential arheologic cunoscut si necercetat, precum si zonele al caror potential arheologic devine cunoscut intamplator sau ca urmare a cercetarilor arheologice preventive;
b) monumentele, ansamblurile si siturile istorice in care s-au efectuat sau sunt in curs de desfasurare cercetari arheologice;
c) informatii stiintifice privind bunurile mobile descoperite in zonele sau la monumentele istorice prevazute la lit. a) si b);
d) situri arheologice distruse sau disparute."
18. Articolul 18 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 18. - Monumentele, ansamblurile si siturile arheologice clasate in Lista monumentelor istorice, in grupa A sau B, se inscriu si in Repertoriul arheologic national."
19. La articolul 19, literele b), f) si g) vor avea urmatorul cuprins:
"b) asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetarilor arheologice sistematice sau preventive si a descoperirilor arheologice intamplatoare, aflate in domeniul public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale respective, alocand resurse financiare in acest scop;
.....................................................................................................................
f) aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii si Cultelor, si elaboreaza sau modifica astfel de documentatii in scopul stabilirii de masuri de protejare a patrimoniului arheologic evidentiat intamplator ori ca urmare a cercetarilor arheologice preventive, potrivit legii;
g) colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, transmitand acestora informatii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire in zonele de patrimoniu arheologic reperat;".
20. La articolul 19, dupa litera f) se introduce o noua litera, litera f^1), cu urmatorul cuprins:
"f^1) elibereaza autorizatia de construire si desfiintare numai pe baza si in conformitate cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor, pentru lucrari in zone cu patrimoniu arheologic cunoscut si cercetat, descoperit intamplator sau de interes arheologic prioritar;".
21. La articolul 20, literele a) si c) vor avea urmatorul cuprins:
"a) dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de construire sau de desfiintare de constructii, in situatia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declansat procedura de clasare, anunta in cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor si organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare;
.....................................................................................................................
c) asigura paza si protectia descoperirilor arheologice aflate in proprietate publica, aparute ca urmare a cercetarilor sistematice sau preventive, semnaland de urgenta serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor orice nerespectare a legii."
22. La articolul 21, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
"(3) Cheltuielile necesare in vederea elaborarii planurilor de management, a cercetarilor arheologice, conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinantare, in conditiile legii, din bugetele autoritatilor administratiei publice locale pe al caror teritoriu se afla aceste situri."
23. La articolul 22, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
"(4) Avizarea documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de catre Ministerul Culturii si Cultelor."
24. Articolul 23 se abroga.
25. La articolul 24, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Ca urmare a protectiei speciale a siturilor arheologice inscrise in Repertoriul arheologic national, in conditiile prevazute la art. 22, proprietarii sau arendasii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt indreptatiti la plata unor despagubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul sapaturilor arheologice pentru perioada in care se desfasoara acestea, in cuantumurile si in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului."
26. Articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Efectuarea oricaror lucrari care pot afecta siturile arheologice, in absenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica, se considera distrugere a monumentelor istorice si se pedepseste potrivit prevederilor legii penale.
(2) Echipa de cercetatori care isi desfasoara activitatea intr-o localitate are obligatia de a salubriza locul in timpul si la finalizarea lucrarii."
27. La articolul 27, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Accesul cu detectoare de metale si utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic, fara autorizarea prealabila prevazuta la art. 5 alin. (13), constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si confiscarea detectoarelor."
28. La articolul 29 alineatul (1), literele a)-i) vor avea urmatorul cuprins:
"a) desfasurarea, fara autorizatia emisa in conditiile prezentei ordonante, de cercetari arheologice, precum si a oricaror alte activitati care afecteaza integritatea sau pun in pericol conservarea patrimoniului arheologic, cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) neanuntarea descoperirilor arheologice prevazute la art. 4 alin. (2), de catre titularul autorizatiei de cercetare, cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei;
c) neanuntarea de catre persoanele prevazute la art. 4 alin. (4), in termenul stabilit de prezenta ordonanta, a descoperirilor arheologice intamplatoare, cu amenda de la 2.000 lei la 50.000 lei si confiscarea bunurilor descoperite;
d) incalcarea prevederilor art. 7 lit. a) si b), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii si Cultelor sau emiterea autorizatiei de construire in absenta acestui aviz pentru lucrarile de construire sau de desfiintare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei;
f) neindeplinirea atributiilor prevazute la art. 13 lit. a) si c), cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei;
g) detinerea de detectoare de metale, fara autorizatia prevazuta la art. 5 alin. (10), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
h) detinerea de detectoare de metale, fara avizul prevazut la art. 5 alin. (12), cu amenda de la 25.000 lei la 75.000 lei si confiscarea detectoarelor;
i) incalcarea prevederilor art. 9 alin. (1) si ale art. 24 alin. (1), cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei."
29. La articolul 30, alineatul (1) litera a) si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
"a) specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor;
.....................................................................................................................
(2) Contraventiile prevazute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) si i) se constata, iar sanctiunea se aplica de catre specialistii serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii si Cultelor, de catre primar, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, sau de presedintele consiliului judetean, precum si de catre imputernicitii acestora."
30. Dupa articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 33, cu urmatorul cuprins:
"Art. 33. - Neanuntarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire ori de desfiintare constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 4.000 lei la 80.000 lei."
Art. II. - Pentru aplicarea principiului conservarii integrate a patrimoniului arheologic si pentru integrarea in politicile nationale si locale de protejare a mediului, Ministerul Culturii si Cultelor elaboreaza, impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Metodologia aprobarii cercetarilor arheologice din zonele naturale protejate si parcurile nationale si naturale, care se aproba prin ordin comun al celor trei ministri si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. III. - Prima lista cuprinzand zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborata in cel mult 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. IV. - Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, republicata, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU


Bucuresti, 23 iunie 2006.
Nr. 258.

Ordinul Nr. 251/409/2275/M 115 din 31 mai 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale

Ordinul Nr. 251/409/2275/M 115 din 31 mai 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Nr. 251 din 31 mai 2004
MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
Nr. 409 din 1 iulie 2004
MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
Nr. 2.275 din 8 iunie 2004
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Nr. M 115 din 9 iulie 2004
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 704 din 4 august 2004

Având în vedere prevederile art. II din Legea nr. 462/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional,
în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, al art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, al art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi al art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, aprobată şi modificată prin Legea nr. 389/2001,

ministrul de stat, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul de stat, ministrul economiei şi comerţului, ministrul culturii şi cultelor şi ministrul apărării naţionale emit următorul ordin:

ART. 1
Se aprobă Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul de stat,
ministrul administraţiei şi internelor,
Toma Zaharia,
secretar de stat

p. Ministrul de stat,
ministrul economiei şi comerţului,
Georgeta Moloşaga,
secretar de stat

Ministrul culturii şi cultelor,
Răzvan Theodorescu

Ministrul apărării naţionale,
Ioan Mircea Paşcu

ANEXA 1

NORME TEHNICE
privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină, în prealabil, autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului, respectiv a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică unităţilor şi formaţiunilor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Protecţie şi Pază.
(3) În vederea deţinerii detectoarelor de metale de către personalul de specialitate atestat şi înscris în Registrul arheologilor, acesta are obligaţia ca, înainte de a obţine autorizaţia prevăzută la alin. (1), să obţină avizul prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor.

CAP. 2
Eliberarea autorizaţiei de deţinere

ART. 2
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale, persoana fizică trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani şi să depună la unitatea de poliţie prevăzută la art. 1 alin. (1) următoarele documente:
a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice;
b) buletinul sau cartea de identitate (xerocopie şi original);
c) actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale (xerocopie şi original);
d) chitanţa emisă de unităţile C.E.C., din care să reiasă că a fost achitată suma de 100.000 lei reprezentând taxa pentru autorizaţie;
e) certificat de cazier judiciar.
(2) Nu se eliberează autorizaţia prevăzută la alin. (1) persoanei care este cercetată sau arestată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 23^2 şi 23^3 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, sau care a suferit condamnări pentru asemenea infracţiuni.
(3) Detectorul de metale va fi deţinut şi utilizat numai de titularul autorizaţiei.
(4) Înstrăinarea detectorului de metale se va face numai după ce a fost radiat din evidenţele unităţii de poliţie.
ART. 3
(1) Eliberarea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele juridice se face pe baza următoarelor documente:
a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice;
b) buletinul sau cartea de identitate a reprezentantului legal al instituţiei, precum şi ale angajaţilor care vor utiliza detectorul de metale pentru executarea sarcinilor de serviciu (xerocopie şi original);
c) statutul societăţii (original şi xerocopie);
d) actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale (xerocopie şi original);
e) chitanţa emisă de unităţile C.E.C., din care să reiasă că a fost achitată suma de 200.000 lei reprezentând taxa pentru autorizaţie;
f) certificat de cazier judiciar pentru persoanele prevăzute la lit. b).
(2) Autorizaţia va cuprinde denumirea, sediul şi datele de stare civilă ale reprezentantului legal al instituţiei, precum şi caracteristicile de identificare ale detectorului de metale şi va fi însoţită de tabelul nominal privind angajaţii autorizaţi să utilizeze detectorul de metale.
(3) Detectorul de metale deţinut de către o persoană juridică va putea fi înstrăinat în condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (4).
ART. 4
Autorizaţia de deţinere a detectoarelor de metale se eliberează solicitantului după 10 zile de la depunerea documentaţiei prevăzute mai sus şi are forma şi conţinutul conform anexei nr. 4 sau 5, după caz, la prezentele norme tehnice.

CAP. 3
Eliberarea autorizaţiei de comercializare

ART. 5
Agenţii economici care comercializează detectoare de metale trebuie să aibă prevedere în acest sens în obiectul de activitate al societăţii şi să fie autorizaţi conform legii.
ART. 6
În vederea obţinerii autorizaţiei pentru comercializarea detectoarelor de metale, agentul economic solicitant va depune la unitatea de poliţie prevăzută la art. 1 alin. (1) următoarele documente:
a) cerere-tip, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice;
b) actul de înregistrare a societăţii, împreună cu statutul (copie şi original), din care să rezulte că are ca obiect de activitate comercializarea detectoarelor de metale;
c) actul de identitate al administratorului societăţii, precum şi ale tuturor persoanelor angajate ca vânzători de detectoare de metale (copie şi original);
d) chitanţă din care să reiasă că a fost plătită la C.E.C. suma de 300.000 lei reprezentând taxa pentru autorizaţie;
e) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor prevăzute la lit. c).
ART. 7
(1) Spaţiul destinat comercializării detectoarelor de metale trebuie să aibă un afişaj stradal cu denumirea agentului economic şi a obiectului de activitate şi totodată să fie prevăzut cu sistem de alarmă ori să se încheie contract de prestări de servicii cu o societate de pază şi securitate sau să aibă pază proprie permanent.
(2) Spaţiul de comercializare trebuie să fie folosit în exclusivitate pentru comerţul cu detectoare de metale.
(3) Ofiţerul de poliţie căruia i-a fost repartizată lucrarea de eliberare a autorizaţiei va verifica, inclusiv prin deplasare la faţa locului, îndeplinirea de către solicitant a criteriilor minime de autorizare, întocmind o notă în acest sens.
ART. 8
Autorizaţia de comercializare a detectoarelor de metale se eliberează în termen de 10 zile de la depunerea documentaţiei complete şi se emite conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme tehnice.
ART. 9
(1) Orice modificare privind sediul sau obiectul de activitate pentru care s-a emis autorizaţia trebuie comunicată unităţii de poliţie care a eliberat autorizaţia, în termen de 5 zile de la data producerii acesteia, în scopul efectuării modificărilor în baza de date.
(2) Autorizaţia de comercializare poate fi retrasă, pe o perioadă nedeterminată, prin dispoziţie a şefului unităţii de poliţie competent, atunci când se constată că nu sunt respectate prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, şi ale prezentelor norme tehnice.
ART. 10
Autorizaţia de deţinere sau de comercializare a detectoarelor de metale este emisă de ofiţerul de poliţie care îndeplineşte atribuţii pe linia protejării patrimoniului cultural naţional, numit prin dispoziţie a şefului unităţii de poliţie competent, iar înregistrarea se face în registrul special constituit.
ART. 11
Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

ANEXA 1
la normele tehnice

CERERE
formulată de persoana fizică pentru obţinerea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ......................................., telefon ......................, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ................. nr. .................., eliberat/eliberată de ............................................ la data de ..............., CNP ..................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de deţinere a detectorului de metale marca ........................, seria .............. nr. ......................., pe care l-am cumpărat de la ..................................., cu sediul în ............................., dovedind cu actul ............................................................., urmând să-l folosesc la ...................................................... .
Menţionez că am luat cunoştinţă de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003.

Data întocmirii .................. Semnătura ........................

ANEXA 2
la normele tehnice

CERERE
formulată de persoana juridică pentru obţinerea autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ................................., telefon ............................, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .............. nr. ....................., eliberat/eliberată de .............................................. la data de ..............., CNP ..................................., reprezentant legal al Societăţii ......................................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de deţinere a detectorului de metale marca ........................, seria ................... nr. ......................., care a fost cumpărat de la ..................................., cu sediul în ..................................., dovedind cu actul ........................, urmând să fie folosit la ..................................................... .
Manipularea lui se face de către .......................................... .............................................................................., angajaţi cu contract de muncă ai societăţii.
Menţionez că au luat cunoştinţă de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, atât reprezentantul legal al societăţii, cât şi cei care manipulează detectorul de metale.

Data întocmirii .................. Semnătura ........................

ANEXA 3
la normele tehnice

CERERE
formulată de agenţii economici pentru obţinerea autorizaţiei de comercializare a detectoarelor de metale

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ........................................., judeţul ................................, telefon ............................., posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .............. nr. ....................., eliberat/eliberată de .......................................... la data de ..............., CNP ..................................., reprezentant legal al Societăţii ...................................................................., pe baza documentelor prevăzute în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, pe care le anexez la prezenta cerere, vă rog să îmi eliberaţi autorizaţia de comercializare a detectoarelor de metale de către societatea comercială sus-menţionată, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003.
Menţionez că avem magazine de comercializare la adresele:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Gestionarii acestor magazine sunt numiţii:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................

Data întocmirii .................. Semnătura ........................

ANEXA 4
la normele tehnice

Antet
Nr. ......... din ............

AUTORIZAŢIE
de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele fizice

În baza prevederilor art. 5 alin. (6^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, se autorizează pentru deţinerea detectorului de metale marca .............................., seria ........................, domnul/doamna ..............................................................................., posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ............... nr. ...................., eliberat/eliberată de ........................ la data de ....................., CNP ..................................... .

Inspector-şef al inspectoratului de poliţie judeţean
(Director general al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti),

ANEXA 5
la normele tehnice

Antet
Nr. ......... din ............

AUTORIZAŢIE
de deţinere a detectoarelor de metale de către persoanele juridice

În baza prevederilor art. 5 alin. (6^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, se autorizează pentru deţinerea detectorului de metale marca ..................., seria ........................, persoana juridică ..............................................................................., cu sediul în ..................... ...................., înregistrată la ............................... sub nr. ...................., reprezentată prin domnul/doamna ......................................., domiciliat/domiciliată în ............................................, judeţul ........................., posesor/posesoare al B.I./C.I. seria .................. nr. ..................., eliberat/eliberată de ............................. la data de ................, CNP ..................................... .

Inspector-şef al inspectoratului de poliţie judeţean
(Director general al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti),

ANEXA 6
la normele tehnice

Antet
Nr. ......... din ............

AUTORIZAŢIE
de comercializare a detectoarelor de metale

În baza prevederilor art. 5 alin. (6^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, modificată şi completată prin Legea nr. 462/2003, se autorizează pentru comercializarea detectoarelor de metale persoana juridică ...................................................................., cu sediul în .............................................................., înregistrată la ................................... sub nr. .................., reprezentată prin domnul/doamna ..........................................................., domiciliat/domiciliată în .............................., judeţul ............, posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria .............. nr. ...................., eliberat/eliberată de ............................................. la data de ......................, CNP .......................... .

Inspector-şef al inspectoratului de poliţie judeţean
(Director general al Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti),

---------------

Legea nr. 462/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind
protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca
zone de interes naţional, adoptată în temeiul art. 1 lit. k) pct. 1 din Legea
nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 31 ianuarie 2000,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 378/2001, se modifică
şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, după litera c), se introduc literele c1) - c3) cu
următorul cuprins:
“c1) prin cercetări arheologice sistematice se înţeleg cercetările de
întindere şi durată executate conform unui proiect de cercetare multianual;
2
c2) prin cercetări arheologice de salvare se înţeleg cercetările
arheologice întreprinse în zonele cu patrimoniu arheologic cunoscut şi
cercetat, precum şi cele care sunt determinate de lucrările de restaurare
parţială sau totală a monumentelor istorice, desfăşurate potrivit legislaţiei
în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;
c3) prin cercetări arheologice preventive se înţeleg cercetările
arheologice care sunt determinate de lucrările de construire, modificare,
extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare,
inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere,
construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare,
reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii,
lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări –,
necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor
şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi alte lucrări care afectează
suprafaţa solului în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent
dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de
forma de proprietate a terenului;”
2. La articolul 2, după alineatul (1), se introduce alineatul (2) cu
următorul cuprins:
“(2) Cercetările arheologice preventive şi de salvare sunt parte
componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă, economico-socială,
turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi
local.”
3. La articolul 5, după alineatul (3) se introduc alineatele (31) şi
(32) cu următorul cuprins:
“(31) Certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de
Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de
Arheologie.
(32) Prin derogare de la prevederile alin. (31), în cazul cercetărilor
arheologice preventive necesitate de construcţia de locuinţe private,
certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de serviciile
desconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu obligaţia acestora de
3
a înştiinţa direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi
Cultelor.”
4. La articolul 5, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
“(6) Cercetările arheologice se efectuează numai pe baza autorizaţiei
emise de Ministerul Culturii şi Cultelor şi în conformitate cu aceasta, în
condiţiile prezentei ordonanţe.”
5. La articolul 5, după alineatul (6) se introduc alineatele (61) –
(63) cu următorul cuprins:
“(61) Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează
detectoare de metale sunt obligate să obţină, în prealabil, autorizaţia
inspectoratului de poliţie al judeţului respectiv, a Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul
sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi.
(62) Prevederile alin. (61) nu se aplică unităţilor şi formaţiunilor
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază.
(63) În vederea deţinerii detectoarelor de metale de către personalul
de specialitate atestat şi înscris în Registrul arheologilor, acesta are
obligaţia ca, înainte de a obţine autorizaţia prevăzută la alin. (61), să obţină
avizul prealabil emis de Ministerul Culturii şi Cultelor.”
6. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
“Art. 6. – În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2 lit. c3), persoanele
fizice sau juridice, de drept public sau privat, precum şi ordonatorii
principali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia să
finanţeze:
a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investiţiei şi prin proiectul
tehnic, a măsurilor ce urmează să fie detaliate şi a necesarului de fonduri
pentru cercetarea preventivă sau de salvare, după caz, şi protejarea
patrimoniului arheologic sau, după caz, descărcarea de sarcină arheologică
a zonei afectate de lucrări şi aplicarea acestor măsuri;
4
b) activitatea de supraveghere arheologică, pe întreaga durată a
lucrărilor, având drept scop protejarea patrimoniului arheologic şi a
descoperirilor arheologice întâmplătoare;
c) orice modificări ale proiectului, necesare pentru protejarea
descoperirilor arheologice.”
7. La articolul 10, literele d), j) şi k) vor avea următorul cuprins:
“d) eliberează autorizaţia de săpătură arheologică, prin direcţia sa de
specialitate, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie;
j) asigură editarea şi publicarea anuală, de către Comisia Naţională
de Arheologie, a Cronicii cercetărilor arheologice, precum şi a altor
publicaţii de specialitate;
k) organizează şi finanţează, anual, sesiunea naţională de rapoarte
arheologice.”
8. La articolul 10, după litera f) se introduce litera f1) cu
următorul cuprins:
“f1) elaborează metodologia de planificare, executare şi control
privind săpăturile preventive şi de salvare care se aprobă prin ordin al
ministrului culturii şi cultelor;”
9. La articolul 11, litera d) va avea următorul cuprins:
“d) emit Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazul
cercetărilor arheologice preventive necesitate de construcţia de locuinţe
private, conform prevederilor prezentei ordonanţe;”
10. La articolul 11, după litera d) se introduce litera e) cu
următorul cuprins:
“e) anunţă poliţia şi jandarmeria cu privire la fiecare descoperire
întâmplătoare, aşa cum este ea definită în prezenta ordonanţă, în vederea
organizării pazei şi/sau a supravegherii zonei respective.”
11. La articolul 12, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
5
“(4) Comisia Naţională de Arheologie are 21 de membri şi
funcţionează în conformitate cu regulamentul său de organizare şi
funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.”
12. La articolul 14, literele b) şi e) vor avea următorul cuprins:
“b) avizează planul anual al cercetărilor arheologice din România;
e) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizaţiilor de
săpături arheologice, indiferent de sursa lor de finanţare;“
13. La articolul 15, litera a) a alineatului (2) va avea următorul
cuprins:
“a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, zonele cu
potenţial arheologic cunoscut şi necercetat, precum şi zonele al căror
potenţial arheologic devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a
cercetărilor arheologice preventive sau de salvare;”
14. Articolul 16 va avea următorul cuprins:
“Art. 16. – Înscrierea monumentelor, ansamblurilor şi siturilor
arheologice în Repertoriul arheologic naţional se face în două grupe, A şi
B, corespunzător grupei în care acestea au fost clasate în Lista cuprinzând
monumentele istorice.”
15. La articolul 17, literele d) şi e) vor avea următorul cuprins:
“d) finanţează cercetarea arheologică în vederea descărcării de
sarcină arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice
pentru care sunt ordonatori principali de credit, prevăzând distinct sumele
necesare în acest scop, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe;
e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi
urbanistică, respectiv, de amenajare a teritoriului, obiective specifice
privind protejarea patrimoniului arheologic;”
16. La articolul 17, după litera e), se introduce litera e1) cu
următorul cuprins:
6
“e1) aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism,
în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul
stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat
întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive şi de
salvare, potrivit legii;”
17. La articolul 18, litera b) va avea următorul cuprins:
“b) eliberează autorizaţia de construire sau de desfiinţare, numai pe
baza şi în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii şi
Cultelor, pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat,
precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat
întâmplător;”
18. Titlul Capitolului VI va avea următorul cuprins:
“Infracţiuni şi contravenţii.”
19. După articolul 23, se introduc articole 231 - 233 cu următorul
cuprins:
“Art. 231. – Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile
arheologice, înaintea obţinerii Certificatului de descărcare de sarcină
arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice şi se
pedepseşte potrivit prevederilor legii penale.
Art. 232. – (1) Accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în
zonele cu patrimoniu arheologic reperat, fără autorizarea prealabilă
prevăzută la art. 5 alin. (7), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 233. – (1) Comercializarea detectoarelor de metale fără
autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (61) constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.
(2) Tentativa se pedepseşte.”
7
20. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
“Art. 24. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se
sancţionează după cum urmează:
a) desfăşurarea, fără autorizaţia emisă în condiţiile prezentei
ordonanţe, de cercetări arheologice, precum şi a oricăror alte activităţi care
afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului
arheologic, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei;
b) neanunţarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2)
de către titularul autorizaţiei de cercetare, cu amendă de la 10.000.000 lei
la 50.000.000 lei;
c) neanunţarea, în termenul stabilit de ordonanţă, a descoperirilor de
către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice
întâmplătoare, cu amendă de la 20.000.000 lei la 500.000.000 lei şi
confiscarea bunurilor descoperite; neanunţarea descoperirilor arheologice
prilejuite de lucrările de construire sau de desfiinţare constituie
circumstanţă agravantă;
d) încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) şi b), cu amendă de la
250.000.000 lei la 750.000.000 lei;
e) nerespectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau
emiterea autorizării de construire în absenţa acestui aviz pentru lucrările de
construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat,
cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei;
f) neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 11 lit. a) şi c), cu
amendă de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei;
g) deţinerea de detectoare de metale fără autorizaţia prevăzută la art.
5 alin. (61), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei şi
confiscarea detectoarelor;
8
h) deţinerea de detectoare de metale fără avizul prevăzut la art. 5 alin.
(63), cu amendă de la 150.000.000 lei la 500.000.000 lei şi confiscarea
detectoarelor;
i) încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 22 alin. (1), cu
amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei.
(2) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) se actualizează prin
hotărâre a Guvernului.”
21. La articolul 25, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“ (2) Contravenţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) şi i) se
constată, iar sancţiunea se aplică de către specialiştii direcţiilor pentru
cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, de către primar, respectiv primarul general al
capitalei sau de preşedintele consiliului judeţean, precum şi de către
împuterniciţii acestora.”
22. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
”Art. 26. – Contravenţiilor prevăzute la art. 24 le sunt aplicabile
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28 şi 29.”
Art. II. – (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi
Cultelor, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei şi
Comerţului emit, în comun, norme tehnice privind deţinerea şi
comercializarea detectoarelor de metale.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
ministrul culturii şi cultelor aprobă, prin ordin, regulamentul de organizare
şi funcţionare al Comisiei Naţionale de Arheologie.
Art.III.- Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia
patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de
interes naţional, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
9
nr.378/2001, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va
republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o
nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 septembrie
2003, cu respectarea prevederilor articolului 74 alineatul (2) din
Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
Nicolae Văcăroiu
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din
21 octombrie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 74 alineatul
(2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Viorel Hrebenciuc
Bucureşti, 12 noiembrie 2003
Nr. 462

Legea nr. 378 din 2001 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

Legea nr. 378 din 2001 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Prezenta lege reglementează protejarea patrimoniului arheologic prin definirea regimului juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice.

Art. 2. − În înţelesul prezentei legi:

a) regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice cuprinde ansamblul de măsuri ştiinţifice, juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservarea şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasării acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monumente istorice;

b) patrimoniul arheologic reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din:

(i) siturile arheologice clasate în Lista cuprinzând monumentele istorice situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenurile cu potenţial arheologic reperat, definite conform legii;

(ii) bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite;

c) prin cercetare arheologică se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific şi tehnic menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin săpături arheologice, investigarea, recoltarea, înregistrarea şi valorificarea ştiinţifică, a patrimoniului arheologic;

Cercetarea arheologică se realizează în condiţiile prezentei legi numai de către personalul de specialitate atestat şi înscris în Registrul arheologilor;

Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice stă la baza stabilirii regimului juridic de protecţie a patrimoniului arheologic sau după caz, descărcării zonei de sarcină arheologică;

d) prin descoperire arheologică se înţelege evidenţierea, prin intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestărilor umane, care constituie mărturii ale epocilor şi civilizaţiilor dispărute;

e) prin descoperire arheologică întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată;

f) prin zonă de patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat se înţelege terenul în care, ca urmare a cercetării arheologice, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevăzute la art. 2 lit. b);

g) prin sit arheologic declarat zonă de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare este de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile, care fac parte sau sunt propuse să facă parte, din categoria “Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil” sau după caz în categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrimoniului mondial.

Zonele de interes arheologic prioritar se instituie prin lege, în baza cercetării ştiinţifice de specialitate şi potrivit documentaţiilor specifice de urbanism sau, după caz, de amenajare a teritoriului; prima listă cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar va fi elaborată în cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

La data intrării în vigoare a prezentei legi zonele de interes arheologic prioritar sunt cele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;

h) prin zonă cu patrimoniu arheologic reperat se înţelege terenul delimitat conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de bunuri de patrimoniu arheologic, susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional.

Până la finalizarea cercetării arheologice şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice instituite conform legii, sunt totodată şi zone cu potenţial arheologic reperat;

i) prin zonă cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător se înţelege terenul, în care existenţa bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidenţiat în mod neprevăzut, ca urmare a:

(i) acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată, cum ar fi: lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni geologice, inclusiv teledetecţie, lucrări agricole, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic;

(ii) acţiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecări de teren, inundaţii, eroziunea solului şi altele;

Zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice întâmplătoare pe toată suprafaţa terenului care asigură protejarea necesară cercetării arheologice.


CAPITOLUL II
Protejarea patrimoniului arheologic



Art. 3. − (1) Statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului arheologic în condiţiile stabilite prin prezenta lege.

(2) Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care răspunde de elaborarea strategiilor şi normelor specifice de cercetare în vederea protejării patrimoniului arheologic şi care urmăreşte aplicarea acestora.

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, instituţiile de specialitate subordonate acestora şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi răspund, conform legii, de activitatea de protejare a patrimoniului arheologic.

Art. 4. − (1) Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate ca bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil sau ca monumente istorice, conform legii.

(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasării în patrimoniul cultural naţional mobil, realizate ca urmare a cercetărilor arheologice, se anunţă de către titularul autorizaţiei de cercetare Direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu Regulamentul săpăturilor arheologice.

(3) Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă în termen de cel mult 72 de ore, primarului localităţii de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauză.

Art. 5. − (1) Prin protejarea bunurilor şi terenurilor de patrimoniu arheologic din zonele definite la art. 2 lit. h) şi i) se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective sau până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrimoniu arheologic respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi umane, inclusiv a celor autorizate anterior.

(1)1 Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente.

(2) “Certificatul de descărcare de sarcină arheologică” reprezintă actul administrativ, emis în condiţiile prezentei legi, prin care se anulează regimul de protecţie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic.

(3) Regimul de protecţie al zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, este reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

(4) Zonele de patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de protecţia instituită pentru zonele protejate, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de prezenta ordonanţă.

(5) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător delimitate conform prevederilor art. 2 lit. i) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu potenţial arheologic în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare.

(6) Săpăturile arheologice şi activităţile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectuează numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor, la propunerea Comisiei Naţionale de Arheologie, în condiţiile legii.

(7) Accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii şi Cultelor.

(8) Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii.

(9) Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi Cultelor.

(10) În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, în condiţiile prevederilor alin. (5), până la descărcarea de sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul Direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică.

Art. 51 – (1) Pentru efectuarea săpăturilor impuse de cercetările arheologice se foloseşte şi personal necalificat angajat prin convenţie încheiată între instituţia angajatoare şi lucrători, în condiţiile prezentei legi;

(2) Convenţiile prevăzute la alin (1) se pot încheia pentru o durată de cel mult 180 de zile, pentru desfăşurarea unor activităţi sezoniere cu program de lucru prelungit; condiţiile şi metodologia încheierii acestor convenţii se stabilesc prin ordin al ministrului culturii şi cultelor publicat în Monitorul Oficial al României partea I-a, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Instituţiile organizatoare pot folosi şi alţi specialişti pentru efectuarea de cercetări, studii sau alte lucrări care îşi vor desfăşura activitatea pe bază de contract încheiat în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; contractul va conţine clauze cu privire la termenul de predare a raportului de săpătură precum şi la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor ştiinţifice ale cercetării, studiului sau lucrării efectuate.

(4) Contravaloarea serviciilor şi activităţilor prestate potrivit alin. (1) şi (3) se stabileşte prin negociere directă între părţi; pentru aceasta se calculează impozitul şi contribuţia la asigurările de sănătate potrivit legii.

Art.6. − În cazul lucrărilor de construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, investitorii, persoane fizice sau juridice de drept privat, sau ordonatorii de credite ai instituţiilor publice finanţatoare, după caz, au obligaţia să finanţeze:

a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investiţiei şi prin proiectul tehnic, a măsurilor ce urmează să fie detaliate şi a necesarului de fonduri pentru cercetarea şi protejarea patrimoniului arheologic sau, după caz, descărcarea de sarcină arheologică a zonei afectate de lucrări şi aplicarea acestor măsuri;

b) activitatea de supraveghere arheologică, pe întreaga durată a lucrărilor, având drept scop protecţia patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice întâmplătoare;

c) orice modificări ale proiectului, necesare protejării descoperirilor arheologice.

Art. 7. − (1) Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, oficiile din subordinea sa şi, după caz, oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol au obligaţia să includă zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza listei cuprinzând zonele de patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale şi în hărţile topografice; lista acestor zone se preia de la Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate, naturale şi construite.

Art. 8. − (1) Proprietarii, titularii dreptului de administrare sau titularii de alte drepturi reale asupra terenurilor în care se află situri arheologice şi celor pe care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat, în condiţiile prezentei legi, în vederea cercetării arheologice şi protejării patrimoniului arheologic, precum şi asigurării măsurilor de protecţie şi de pază a bunurilor de patrimoniu.

(2) Proprietarii sau arendaşii de terenuri, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(3) Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plăteşte persoanei îndreptăţite, de către finanţatorul săpăturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării.

(4) Aducerea terenului la condiţia iniţială stă în sarcina finanţatorului cercetării arheologice.

Art. 81 – Bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplătoare vor fi predate de către descoperitor în termen de maximum 72 de ore Direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 9. − Proprietarii terenurilor sunt scutiţi de plata impozitului pe terenul agricol pentru suprafeţele afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării acestora.


CAPITOLUL III
Instituţii şi organisme de specialitate cu atribuţii

în domeniul protejării patrimoniului arheologic



Art. 10. − În domeniul protejării patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte direct sau prin instituţiile sale subordonate, următoarele atribuţii:

a) aplicarea strategiei naţionale, elaborarea normelor şi metodologiilor specifice şi urmăreşte respectarea prevederilor legale din domeniu;

b) asigură îndeplinirea angajamentelor referitoare la protecţia patrimoniului arheologic la care România este parte, asumate prin convenţiile internaţionale referitoare la protecţia patrimoniului arheologic la care România este parte;

c) reprezintă statul în relaţia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcţiilor din zonele cu patrimoniu arheologic şi din zonele în care se evidenţiază descoperiri arheologice;

d) eliberează Autorizaţia de săpătură arheologică, prin direcţia de specialitate, în baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie;

e) instituie şi urmăreşte respectarea Regulamentul săpăturilor arheologice;

f) instituie şi actualizează lista zonelor de patrimoniu arheologic reperat, elaborează şi urmăreşte aplicarea metodologiei de avizare a lucrărilor din aceste zone;

g) administrează baza de date care alcătuieşte Repertoriul Arheologic Naţional;

h) instituie Registrul Arheologilor şi asigură actualizarea sa;

i) finanţează sau cofinanţează, împreună cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrimoniului arheologic;

j) asigură editarea anuarului Comisiei Naţionale de Arheologie, precum şi a altor publicaţii de specialitate;

k) organizează sesiunea anuală de rapoarte arheologice.

Art. 11. − Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc, în domeniul protejării patrimoniului arheologic, următoarele atribuţii:

a) urmăresc respectarea autorizaţiei de săpătură arheologică şi a Regulamentului săpăturilor arheologice în unitatea administrativ-teritorială de competenţă;

b) avizează, pe baza referatelor de specialitate, lucrările ce urmează a fi efectuate în zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;

c) asigură supravegherea de specialitate a lucrărilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice întâmplătore, declanşând, după caz, procedurile de clasare prevăzute de lege;

d) emit Certificatul de descărcare de sarcină arheologică, pe baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie, în cazul săpăturilor arheologice sistematice sau pe baza raportului de supraveghere arheologică, în cazul descoperirilor întâmplătoare.

Art. 12. − (1) Se reorganizează Comisia Naţională de Arheologie, ca organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. Comisia Naţională de Arheologie funcţionează sub autoritatea ştiinţifică a Academiei Române.

(2) Comisia Naţională de Arheologie este formată din specialişti în domeniu, care îşi desfăşoară activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum şi în alte instituţii.

(3) Comisia Naţională de Arheologie elaborează strategiile, avizează programele naţionale de cercetare, metodologiile, normativele şi reglementările tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetării arheologice.

(4) Comisia Naţională de Arheologie are 31 de membri şi funcţionează în conformitate cu regulamentul său de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului culturii în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Funcţionarea Comisiei Naţionale de Arheologie este asigurată de Ministerul Culturii şi Cultelor.

(6) Directorul Direcţiei Arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor este de drept secretarul Comisiei Naţionale de Arheologie.

Art. 13. − (1) Componenţa nominală a Comisiei Naţionale de Arheologie este aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, dintre specialiştii în domeniu, propuşi în conformitate cu prezentul articol. Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie au un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit consecutiv o singură dată.

(2) Membrii Comisiei Naţionale de Arheologie sunt propuşi, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii, de către:

a) Comisia Naţională de Arheologie;

b) Academia Română, prin institutele sale de specialitate;

c) facultăţile şi institutele de cercetare de specialitate din domeniul învăţământului;

d) Ministerul Culturii şi Cultelor;

e) muzeele şi asociaţiile profesionale în domeniu,

(3) Preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie este propus ministrului culturii şi cultelor de către membrii acesteia prin vot secret şi are, la data alegerii sale, un mandat de 4 ani.

Art. 14. − Comisia Naţională de Arheologie are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategia naţională în domeniul cercetării arheologice;

b) avizează Planul anual al cercetărilor arheologice din România; avizează cercetările arheologice finanţate sau cofinanţate prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;

c) avizează normele şi metodologiile din domeniul cercetării arheologice;

d) elaborează şi actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice;

e) emite avizele pentru eliberarea autorizaţiilor de săpături arheologice indiferent de sursa lor de finanţare;

f) propune clasarea siturilor arheologice;

g) stabileşte criteriile şi avizează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetării arheologice, înscrişi în Registrul arheologilor;

h) avizează documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului care cuprind situri arheologice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;

i) avizează studiile de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;

j) formulează priorităţile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;

k) propune Ministerului Culturii şi Cultelor sau autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;

l) analizează contestaţiile din domeniul său de competenţă;

m) avizează programele de pregătire a specialiştilor şi planurile de specializare în domeniul cercetării arheologice;

n) reprezintă România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare;

o) avizează planul cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România.

o1) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar;

p) propune actualizarea listei siturilor de interes arheologic prioritar;

q) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.

Art.15. − (1) Se instituie Repertoriul Arheologic Naţional, administrat de Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Repertoriul Arheologic Naţional cuprinde, date ştiinţifice, cartografice, topografice, imagini şi planuri, precum şi orice alte informaţii privitoare la:

a) zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat; zonele cu potenţial arheologic cunoscut şi necercetat; zonele al căror potenţial arheologic devine cunoscut întâmplător;

b) monumentele, ansamblurile şi siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfăşurare cercetări arheologice;

c) Informaţii ştiinţifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevăzute la lit. a) şi b).

Art. 16. − Monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice înregistrate în Repertoriul Arheologic Naţional se includ în Lista cuprinzând monumentele istorice.



CAPITOLUL IV
Atribuţiile autorităţiilor administraţiei publice locale

în domeniul patromoniului arheologic



Art. 17. – În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:

a) cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi respectarea măsurilor şi deciziilor acestora;

b) asigură protejarea patrimoniului arheologic şi a descoperirilor arheologice întâmplătoare aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale respective, alocând resurse financiare în acest scop;

c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentru finanţarea cercetării şi punerea în valoare a descoperirilor arheologice;

d) finanţează cercetarea arheologică în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenurilor pe care se efectuează lucrări publice pentru care sunt ordonatori principali de credit, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop;

e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic; aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător, potrivit legii;

f) colaborează cu Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, transmiţând acestora informaţii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat;

g) precizează în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cu patrimoniu arheologic reperat;

h) iau măsurile administrative corespunzătoare şi notifică proprietarilor şi titularilor de drepturi reale asupra imobilelor obligaţiile ce le revin pentru prevenirea degradării descoperirilor arheologice întâmplătoare.

Art. 18. – În domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul său administrativ de competenţă, primarul are următoarele atribuţii specifice:

a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricăror lucrări de construire sau desfiinţare de construcţii în situaţia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declanşat procedura de clasare; anunţă în cel mai scurt timp Direcţiila pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, şi organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare;

b) eliberează autorizaţia de construire sau desfiinţare pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;

c) asigură paza şi protecţia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, semnalând de urgenţă Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, orice nerespectare a legii.


CAPITOLUL V
Zone de interes arheologic prioritar



Art. 19. – (1) Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone este, în condiţiile legii, cauză de utilitate publică.

(2) Finanţarea cercetării arheologice, a conservării, a restaurării şi a punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii şi Cultelor.

(3) Cheltuielile necesare în vederea cercetărilor arheologice, conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar se pot asigura, prin cofinanţare, în condiţiile legii, din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află aceste situri.

Art.20. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se găsesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia de a prevedea măsuri administrative şi tehnice pentru protejarea patrimoniului arheologic şi punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economică, socială şi teritorială a localităţilor.

(2) Autorităţile prevăzute la alin.(1) au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru:

a) elaborarea şi, după caz, modificarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea protejării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic;

b) elaborarea reglementărilor speciale de protecţie în zonă;

c) marcarea limitelor zonei de interes arheologic prioritar şi informarea publicului cu privire la regimul special de protecţie a zonei.

(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi elaborarea documentaţiilor prevăzute la alin.(2), autorităţile administraţiei publice locale pot beneficia de transferuri cu destinaţie specială din bugetul de stat, în condiţiile legii, precum şi de cofinanţare de la bugetul ministerelor implicate.

(4) Avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Art. 21. – La propunerea Ministerului de Interne, Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Ministerului Administraţiei Publice, Guvernul va aproba metodologia de organizare şi pregătire a pazei speciale a siturilor de interes arheologic prioritar precum şi modul de finanţare a acestor măsuri.

Art. 22. – (1) Proprietarii, titularii dreptului de administrare şi ai altor drepturi reale asupra imobilelor din siturile arheologice din zonele de interes arheologic prioritar au obligaţia de a permite accesul personalului autorizat de către Ministerul Culturii şi Cultelor în vederea cercetării arheologice şi protejării patrimoniului arheologic şi de a asigura măsurile de protecţie şi de pază a bunurilor de patrimoniu arheologic, conform legii.

(2) Ca urmare a protecţiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheologic naţional, în condiţiile reglementărilor art. 20, proprietarii sau arendaşii, persoane fizice ori juridice de drept privat, sunt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pentru terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(3) Despăgubirea pentru venitul agricol nerealizat se plăteşte persoanei îndreptăţite de către finanţatorul săpăturii arheologice, în termen de 60 de zile de la data începerii cercetării arheologice.

CAPITOLUL VI

Contravenţii şi sancţiuni



Art. 23. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.

Art. 24. – (1) Constituie contravenţii, dacă, potrivit legii penale, nu constituie infracţiuni, următoarele fapte, care se sancţionează astfel:

a) desfăşurarea, fără autorizaţia emisă în condiţiile prezentei legi, de cercetări arheologice, precum şi orice alte activităţi umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic, care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea acestuia cu amendă de la 5.000.000 la 50.000.000 lei;

b) neanunţarea descoperirilor arheologice în termenul prevăzut la art. 4 alin. (2) de către titularul autorizaţiei de cercetare cu amendă de la 3.000.000 la 10.000.000 lei, sau de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) pentru descoperiri arheologice întâmplătoare, cu aceeaşi amendă şi confiscarea bunurilor descoperite;

c) încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) şi b) cu amendă de la 50.000.000 la 100.000.000 lei;

d) nerespectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau emiterea autorizaţiei de construire în absenţa acestuia pentru lucrările de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat cu amendă de la 50.000.000 la 100.000.000 lei;

e) eludarea măsurilor prevăzute la art. 11 lit. a) şi c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;

f) desfăşurarea de activităţi de cercetare arheologică de către persoane neatestate, precum şi folosirea detectoarelor de metale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 5 alin (7) cu amendă de la 25.000.000 la 50.000.000 lei şi cu confiscarea bunurilor descoperite şi a detectorului;

g) încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 22 alin. (1) cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 25. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face, după caz, de către:

a) specialiştii Direcţiilor judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) împuterniciţii Ministerului Culturii şi Cultelor;

c) inspectorii teritoriali ai Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;

d) organele de poliţie care au şi obligaţia de a da curs oricăror solicitări în exercitarea atribuţiilor personalului prevăzut la lit. a)-c).

(2) Contravenţiile prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), b) şi g) pot fi constatate şi sancţionate şi de către primar, preşedintele consiliului judeţean şi împuterniciţii acestora.

Art.26. – Contravenţiilor prevăzute la art. 24 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 25-27.

Art. 27. – (1) Desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sancţionează conform legii penale.

(2) În cazul degradării acestora se aplică şi măsura corelativă a obligării făptuitorului la refacerea părţilor de construcţie degradate, pe baza avizului organismelor de specialitate prevăzute în prezenta lege.