"Comori" inedite descoperite pe epava navei "Mary Celestia"

Arheologii americani au descoperit diverse artefacte pe o navă care se scufundase acum 147 de ani lângă Insulele Bermude din Atlantic, scrie National Geographic via gandul.info. Scafandrii au recuperat de pe fundul mării sticle de vin de acum 150 de ani, parfumuri şi alte obiecte care au ieşit de sub mâl în urma unei furtuni. Nu se specifica inca daca a fost descoperite si comori din metale pretioase sau bijuterii, dar e imposibil sa nu fi gasit si astfel de obiecte.

"Mary Celestia" a participat la blocada principalelor porturi ale Confederaţiei din timpul Războiului Civil American, care a oprit transporturile internaţionale către sud. Nava s-a scufundat în data de 6 septembrie 1864 când s-a lovit de pietre aflate pe fundul mării şi a dispărut sub ape în câteva minute.

Arheologii au descoperit o ladă cu patru sticle de vin care "stăteau frumos aşezate de parcă aşteptau să fie luate şi destupate", spune Phillipe Rouja, custodele epavelor găsite în zonă. Arheologul Dominique Rissolo spune că dacă miroşi dopul sticlei poţi să simţi aroma puternică a unui vin alb dulce.

De asemenea, aceştia au mai descoperit şi o sticlă cu apă de colonie cu miros de citrice - "Florida Water"- care este produsă şi astăzi. Au mai fost descoperite mai multe perechi de pantofi şi un pieptene. "Aceste obiecte arată elementul uman din timpul Războiului Civil. De multe ori ne uităm la tragedie în ansamblul ei şi uităm de poveştile oamenilor care au suferit atunci. Pentru mine a fost un moment de amintire şi comemorare", spune arheologul Jim Delago.

"Mary Celestia" avea 69 de metri lungime şi putea să se deplaseze cu 24 de Km/h (destul de rapid la vremea aceea), având motoare cu abur şi boilere uriaşe. Nava transporta muniţie, puşti şi alte lucruri necesare de care avea nevoie Confederaţia. Muniţia, puştile şi tot ce era de valoare a fost recuperat imediat de pe fundul mării de la 18 metri adâncime, însă obiectele personale au fost uitate pe epavă şi, în timp, au fost acoperite de mâl.

Locuitorii de pe Insulele Bermude simpatizau cauza Confederaţiei, motiv pentru care consulul Charles Allen nu a putut să pună steagul american nicăieri pe teritoriul insulei. După ce s-a scufundat "Mary Celesta", au existat nişte zvonuri conform cărora navigatorul, John Virgin, ar fi fost plătit de către consul să scufunde nava la scurt timp după ce a ieşit din port. Charles Allen nu a negat niciodată zvonurile că l-ar fi mituit pe navigator să distrugă nava, însă le-a scris superiorilor săi din Washington că nu există nici o dovadă care să îl învinovăţească.  Sursa: http://www.gandul.info/magazin/ galerie-foto-arheologii-au-descoperit-epava-navei-mary-celestia- scufundata-acum-147-de-ani-langa-insulele-bermude-8631127/ galerie?p=7#galerie

Comoara din India - blestem sau 20 de miliarde de dolari ?

Revenim cu informatii actualizate despre imensa comoara descoperita recent intr-un templu din India, tezaur pe care l-am prezentat intr-un articol anterior. Dupa cum anunta Antena 1, comoara de 20 de miliarde de dolari descoperită în urmă cu câteva luni într-un templu indian aduce discordie.

Autorităţile ar vrea să pună cât mai repede mâna pe munţii de bijuterii din aur şi pietre preţioase, dar preoţii templului se opun.



Ei ameninţă că poporul indian va fi blestemat, dacă aurul va fi mutat. Şi nu sunt puţini cei care îi cred, mai ales că bărbatul care a descoperit comoara a murit, din cauze necunoscute.
Blestemul comorii pare să fi făcut prima victimă. Bărbatul care a descoperit bogăţiile s-a stins de curând, din cauze necunoscute spun medicii.

Autorităţile râvnesc însă la comoara de 20 de miliarde de dolari. Totuşi până acum oficialii nu s-au încumetat să încalce cuvântul preoţilor.

Papirusul vechi de 2500 de ani, descoperit la Mangalia

În 1959, la Mangalia este descoperit într-un mormânt un papirus vechi de 2500 de ani; aflat în pericol de degradare, sunt chemaţi specialiştii ruşi care-l duc la Moscova; papirusul dispare, nimeni nemaiştiind unde a fost depozitat. Acum, la peste o jumătate de secol de la dispariţie, papirusul se întoarce în România. Citiţi, în continuare, povestea acestei "reveniri", relatată pentru gândul de cei care au făcut posibilă recuperarea lui, dr. Sorin Marcel Colesnic (directorul muzeului de arheologie "Callatis" din Mangalia) şi dr. Ion Pâslaru (muzeolog).

Papirusul de la Derveni, Grecia

"Singurul papirus întreg din Europa", ce datează din secolul al IV-lea î.Hr., va fi returnat României luni în cadrul unui ceremonial care va fi ţinut în Mangalia la Muzeul de Arheologie "Callatis", a anunţat, vineri, Primăria din Mangalia. Papirusul a fost "pierdut" la ruşi acum mai bine de 50 de ani şi a fost redescoperit la Moscova de muzeologul Ion Pâslaru care a fost trimis să facă cercetări de directorul muzeului, doctorul Sorin Marcel Colesniuc. El a declarat pentru gândul că a început căutările acum doi ani când a fost numit în funcţie.

"Mormântul cu papirus"

În 2009 se împlineau 50 de ani de când a fost descoperit papirusul într-un mormânt al unui nobil scit în Mangalia. Când a intrat în contact cu oxigen şi lumină, pentru prima dată în 2.500 de ani, papirusul a început să se degradeze şi a fost trimis imediat la Moscova pentru a fi restaurat şi conservat şi de atunci nu s-a mai ştiut nimic despre el.
Potrivit specialiştilor contactaţi de gândul, acest papirus scris în limba greacă este singurul descoperit în România şi singurul din Europa care s-a conservat în întregime. Mai există în Grecia bucăţi dintr-un papirus descoperit în 1962 la Derveni, care datează tot din secolul al IV-lea î.Hr. Acesta, însă, nu a supravieţuit în întregime de-a lungul secolelor. Din păcate, în ciuda eforturilor de conservare, papirusul descoperit la Mangalia în mormântul nobilului scit nu mai este în aceeaşi condiţie în care era în 1959.
Papirusul de la Derveni, Grecia

"Papirusul a ajuns într-o condiţie foarte proastă după ce a fost scos din mormânt, textul devenise indescifrabil, dar a fost salvat de munca complicată şi minuţioasă de conservare făcută de cercetătorii ruşi", spune muzeologul Ion Pâslaru. Primele bănuieli că papirusul ar fi supravieţuit le-a avut în 1973 când a citit un pasaj din cartea "Arheologia României" în care era menţionată condiţia deplorabilă în care se afla papirusul când a ajuns pe mâna restauratorilor ruşi şi munca de restaurare făcută de ei.

Cum au găsit specialiştii papirusul la Moscova

Când a început căutările, domnul doctor Pâslaru nu ştia decât numele celui care a făcut munca de restaurare a papirusului - Mikhail Alexandrovski, de la Muzeul de Arte Plastice Pushkin. Când a cerut informaţii la muzeu a aflat că papirusul nu a fost niciodată acolo, muzeologii au spus că nu ştiu nimic despre acesta. "Au avut dreptate, după cum am aflat la sfârşit, papirusul nu a fost niciodată la ei ci în altă parte, la Centrul de restaurare al Feredaţiei Ruse unde restauratorul Alexandrovski a lucrat ca şef al departamentului de Artă Aplicativă".

"De la început am crezut că ceva nu este în regulă, că undeva s-a pierdut informaţie. În ultimii 50 de ani au avut loc multe schimbări atât în România, cât şi în Rusia şi prima dată când am întrebat la Moscova dacă ştiu ceva despre papirus nu au putut răspunde fiindcă nu mai ştiau nimic", spune Ion Pâslaru pentru gândul.

"Papirusul are o valoare nepreţuită, este unic în România şi în Europa, el este asigurat atunci când este expus la expoziţii, dar din punct de vedere ştiinţific nu poate fi vorba de bani. În Grecia s-au găsit doar nişte bucăţi, papirusul de la noi a fost singurul descoperit întreg", mai spune muzeologul.

Ceremonia oficială de predare-primire a papirusului se va ţine la ora 12:00 la Muzeul de Arheologie "Callatis". Directorul Centrului de Restaurare "I.E. Grabar" din Moscova, doctorul Alexander Nicolaevici Lesovoi, va înmâna papirusul directorului Muzeului de Arheologie "Callatis" din Mangalia, doctorul Sorin Marcel Colesniuc. Întreaga istorie a descoperirii, regăsirii şi readucerii în ţară a acestui papirus va fi prezentată în cadrul unei conferinţe de presă, care va urma după ceremonial. Domnul director Colesniuc a declarat pentru gândul că "o comisie de specialitate va încerca să descifreze ceea ce scrie pe papirus în greacă veche, cel mai probabil un mesaj religios. Povestea papiruslui şi tot ce se ştie până acum despre el va fi prezentat în cadrul conferinţei de presă luni, 22 august". Atunci va putea fi văzut şi fotografiat papirusul, până acum nu au fost publicate imagini cu el.

"Papirusul s-a păstrat şi a rezistat printr-o minune"

Primarul Municipiului Mangalia, Mihai Claudiu Tusac, a povestit pentru gândul despre eforturile care s-au făcut pentru recuperarea papirusului şi despre cooperarea oficilităţilor ruseşti. "Papirusul s-a păstrat şi a rezistat printr-o minune, se ştia de existenţa lui, însă nimeni nu mai ştia unde se află. Directorul muzeului s-a zbătut să îl recupereze, el iubeşte tot ce înseamnă arheologie, cultură şi şi-a dat tot interesul să găsească acest papirus. Am avut şi înţelegerea instituţiilor din Moscova; foarte greu am ajuns să dăm de el, după care au durat o perioadă şi formalităţile. Papirusul ne-a fost dat la Mangalia după ce s-a făcut o expertiză de specialiştii din Moscova care sunt cei mai buni din lume, ei au confirmat că papirusul nu mai poate să se degradeze. Deocamdată, papirusul va rămâne expus o perioadă de timp la Muzeul Arheologic "Callatis" din Mangalia şi, bineînţeles, în funcţie de ce spun specialiştii o să îl expunem în mai multe locuri din ţară. Acum se va forma o comisie care va încerca să descifreze ce scrie pe papirus, cu ajutorul specialiştilor ruşi". Sursa: http://www.gandul.info/news/ papirusul-din-mangalia-pierdut-la-rusi-se-intoarce-acasa-dupa-50-de-ani -cei-doi-detectivi-ai-istoriei-care-au-scris-povestea-recuperarii-acestui-obiect -de-o-valoare-nepretuita-8634176

Muzeul Naţional de Istorie a României - Tur video al Tezaurului istoric

Muzeul Naţional de Istorie a României adăpostete unele dintre cele mai mari comori ale Romaniei, emblematice pentru istoria neamului nostru.

Desi e recomandabil sa mergeti sa vizitati acest muzeu, pentru românii din provincie care nu au posibilitatea imediată de a ajunge aici, va oferim un tur video al Tezaurului istoric de la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu explicaţiile muzeografului Alexandru Arbunescu, imagini oferite embedded de catre adevarul.ro.











Mai jos poti viziona imagini din Lapidarium şi cu copia Columnei lui Traian.

Cele două sipete de argint in care e adăpostită inima Reginei Maria

La Muzeul Naţional de Istorie a României se află inima Reginei Maria, pe care suverana a lăsat-o prin testament României. “S-a tot vorbit despre inima Reginei Maria. Inima în sine, care este mumificată, oricât aş fi liberal şi de intersat să vină publicul, nu consider că este o chestie decentă de expus într-un muzeu de istorie. Cele două sipete în care a fost ea ţinută sunt şi au fost expuse întotdeauna în tezaur”, afirmă directorul instituţiei. Potrivit acestuia, inima Reginei Maria “este o chestie de materie organică” ce nu trebuie ţinută în ceva de metal. “Ea trebuie să respire şi o ţii într-o cutie de carton. Nu este una de pantofi, ci una de carton. Astea sunt normele. Altfel trebuia să o ţinem în formol, ca pe un preparat anatomic, cum sunt la Antipa. Ea este într-un depozit în tezaur, într-o casetă de tezaur unde se ţin lucrurile cele mai importante şi unde există două chei. Nu poţi să deschizi decât dacă vin două persoane”, mai spune  dr. Ernest Oberländer Târnoveanu.

Potrivit testamentului, la moartea Reginei Maria, în 1938, inima sa a fost îmbălsămată şi pusă într-o casetă de argint, învelită într-un steag dublu cu drapelul României şi al Marii Britanii.

Caseta de argint ce adposteste inima Reginei Maria

Caseta a fost pusă într-alta din argint aurit şi dusă la castelul de la Balcic.

Caseta a aparţinut reginei Maria, sf. sec. XIX

După pierderea Cadrilaterului, în 1940, din ordinul Principesei Ileana s-a construit la Bran capela "Inima Reginei Maria", unde au fost depuse cele două sipete cu inima. Din 1970, inima se află la Muzeul Naţional de Istorie a României.

„La muzeu a ajuns prin vicisitudinile istoriei. A fost adusă aici. Cei de la Bran au cerut-o, mulţi au cerut-o. Eu personal consider că aparţine familiei”, mai spune directorul muzeului, adăugând că a fost o cerere de restituire în 2008 din partea Casei Regale, care nu s-a finalizat, deşi Comisia Naţională a Muzeelor a dat avizul pentru asta.

Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/ Ce_obiecte_de_importanta_mondiala_stau_inchise_in_ depozitele_de_la_Muzeul_National_de_Istorie_a_Romaniei _0_491951462.html

Câteva comori din tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României

Pe lângă comorile prezentate intr-un articol anterior, Muzeul Naţional de Istorie a României deține si alte obiecte de mare valoare istorică, iar unele dintre acestea vor fi enumerate in cele ce urmează.

Carul de la Bujorul, dovadă a existenţei tracilor

Ferit de ochii vizitatorilor se află şi celebrul car ritual de bronz de la Bujorul.

Carul de la Bujorul

 “Tracii care trăiau în urmă cu aproape 3.000 de ani pe teritoriul României  aveau un mit al unui zeu asemănător cu Apolo, care circula într-un car tras de lebede. Acest car are pe margini reprezentări stilizate de păsări de apă, iar corpul lui este un vas în care se păstra probabil apă sfinţită pentru ceremoniile de cult. Este o piesă extraordinară şi pentru faptul că este o combinaţie de bronz cu fier. La vremea respectivă fierul era un metal foarte rar şi foarte scump. Era mai scump chiar decât argintul sau decât aurul, dar combinaţia din punct de vedere artistic este foarte rară şi foarte dificil de făcut”, explică directorul MNIR.



Tezaure în afara tezaurului

Tezaurul istoric a fost conceput ca locul în care să fie expuse bijuterii din aur, platină, pietre preţioase, afirmă dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, adăugând însă că în ultima vreme “au fost admise şi excepţii”. Astfel, pentru că nu au fost terminate lucrările de reconsolidare, în depozitele muzeului se află o multitudine de tezaure.

Coiful de la Peretu

Între acestea se remarcă cel de la Peretu, vechi de aproximativ 2500 de ani, care a aparţinut unui tânăr principe îngropat în îmbrăcăminte de luptă împreună cu câinii lui de vânătoare şi cu calul său.

Totodată, mai sunt şi “marile tezaure de monede emise pe teritoriile noastre de oraşele greceşti Histria, Tomis, Calatis, monede getice sau dacice”.

Comoara de la Sarmizegetusa

În 1996 la Sarmizegetusa a fost descoperit cel mai mare tezaur de monede de aur de tip koson, întâlnite numai în Dacia. “Nu au fost expuse în tezaur, au fost prezentate într-o expoziţie temporară şi au fost la expoziţii şi în afara ţării, ultima în decembrie 2010 la Roma”, afirmă directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Kosoni, sec. I i. Hr.

Transformarea Daciei în provincie romană, în 106 , este reprezentată la muzeu prin inscripţia de fondare a coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa. “În vara anului 106, împăratul Traian a marcat permietrul în care s-a construit apoi capitala Daciei Romane. A fost o reproducere a fondării simbolice a Romei. Un car tras de boi de o anumită culoare cu un plug care avea brăzdar de bronz. Traian era îmbrăcat precum preoţii şi a trasat perimetrul oraşului. Însemna şi victoria asupra dacilor, dar şi crearea unei noi Rome”, explică dr. Ernest Oberländer Târnoveanu.

Activitatea minieră de la Roşia Montană, reprezentată în tăbliţe

Despre activităţiile miniere de la Roşia Montană stau mărturie două tăbliţe cerate cu inscripţii în limba latină, din secolul al II-lea, şi un fragment dintr-o roată  pentru evacuarea apei din galerii.
Totodată, în depozitele MNIR se află “o colecţie superbă de sticlărie”, inclusiv un vas rarisim de mari dimensiuni cu inscripţie greacă - “Bea şi trăieşte frumos”.

Vas de sticlă cu inscripție grecească

“Frumos în sens de etic şi moral, axios. Este şi un model filosofic la cumpătare”, explică directorul MNIR, de profesie arheolog.

“Tot din epoca romană avem capacul unei truse de scris al unei doamne care a murit în jur de 337 – 341. Trăia la Carsium, Hârşova de astăzi, şi era soţia a doua a unui ofiţer de cavalerie de rang înalt. Este o imagine traforată a lebedei şi cu o inscripţie grecească ‘Foloseşte-o sănătoasă!’, mai spune el.

Jupân Dimitrie şi lupta sa cu grecii

Depozitele MNIR ascund multe piese unice din perioada medievală, printre care şi părţi dintr-o bisericuţă săpată în cretă la Murfatlar - Basarabi, în Dobrogea, din secolul al X-lea.
Unicat este şi cea mai veche inscripţie slavă din lume,  datată din 943, care îl menţionează pe jupan Dimitrie care s-a luptat cu bizantinii şi a fost ucis de către aceştia.

Cea mai veche inscripţie slavă din lume

 Jupan Dimitrie era şeful unui fort situat pe valul lui Traian (complex de fortificaţii care bara Dobrogea de la Dunăre la Mare, între Cernavodă şi Constanţa).

Tot în depozite se află şi cea mai veche inscripţie în limba română cu caractere greceşti - un vas din secolul X găsit la Capidava, pe care scrie “Petre”.

Vas din secolul X găsit la Capidava,
pe care se gasește cea mai veche inscripţie în limba română

Dintre sigiile domnitorilor Ţărilor Române se remarcă cel al lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei între anii 1400 – 1432.

Steagul lui Ştefan cel Mare

Un alt artefact de valoare este steagul lui Ştefan cel Mare, dăruit Mânăstirii Zograf  de pe Muntele Athos în anul 1502, cu doi ani înainte de  moartea sa. Steagul a fost restaurat.

Steagul lui Ştefan cel Mare

Această restaurarea îi va permite să mai trăiască probabil încă 100 de ani, cel puţin.  Este o piesă care, fiind ţesătură, are o viaţă limitată prin natura materiei din care e făcută.

Depozitele MNIR cuprind piese “foarte importante din punct de vedere artistic, nu numai istoric”.

Un exemplu în acest sens este piatra de mormânt, din marmură, a lui Radu de la Afumaţi, domnitor al Ţării Româneşti  pentru mai multe perioade între 1521 – 1529 şi ginere a lui Neagoe Basarab.

Luptele dintre români şi otomani sunt reprezentate printr-o sabie atribuită lui Sinan Paşa, presupusă că ar fi fost pierdută în bătălia de la Călugăreni din 1595, cu Mihai Viteazul. “Este o sabie a unui înalt demnitar turc care se cheamă Sinan. S-a presupus că este Sinan Paşa”, precizează directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

De la Tudor Vladimirescu (1780 – 1821) se păstrează steagul şi sabia lui.

Sabia lui Tudor Vladimirescu

În depozitele Muzeului Naţional de Istorie a României se mai află costumul de explorator polar al lui Emil Racoviţă, inelul de logodnă al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, carneţelul de dans al doamnei Elena Cuza, masa de lucru a lui Carol I, făcută chiar de el însuşi, revolverul regelui Ferdinand, precum şi primul telegraf şi primul aparat de proiecţie din România.

Revolverul regelui Ferdinand

In tezaurul Muzeul Naţional de Istorie a României se gasesc bineinteles mult mai multe artefcate de mare valoare, o parte dintre fotografiile acestora le gasiti mai jos, dar marea majoritate a acestor obiecte le puteti vedea vizitand chiar dvs. acest muzeu.

Brăţară plurispiralică din Aur, descoperită la Sarmizegetusa

Coif de paradă descoperit la Coţofeneşti, sec. IV î.Hr

Pateră din Tezaurul de la Pietroasa

Vas octogonal, Tezaurul de la Pietroasa

Cupă cu picior (kantharos) din Tezaurul de la Sâncrăieni, sec I îH

Vas "Decebalus per scorilo"

Vas "Decebalus per scorilo"

Vas "Decebalus per scorilo"

Vas "Decebalus per scorilo"

Pafta descoperită la Curtea de Argeş, sec. XIV

Platoul omagial care a fost dăruit Principesei Maria de Edinburg
de către municipalitatea din Bucureşti la venirea în România, 1893

Coroana de oţel a Regelui Carol I, 1881

Coroana Reginei Elisabeta, 1881

Sabie curbată turcească dăruită domnitorului Carol I
de către sultanul Abdul – Aziz, 1866

Sceptrul (buzdugan) regelui Carol II, 1940

Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/C e_obiecte_de_importanta_mondiala_stau_inchise_in_depozitele _de_la_Muzeul_National_de_Istorie_a_Romaniei_0_491951462.html

Un vechi "oraş" roman din România și comorile sale, ascunse încă

Un vechi "oraş" roman, situat pe teritoriul României, așteaptă sa fie scos la lumină. Cine stie ce comori sunt incă ascunse acolo. 95% din vechiul "oraş" roman, împodobit odinioară cu fresce colorate, ornamente şi coloane din marmură, aşteaptă sa fie cercetat, spun arheologii români despre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Acum o lună, acestia au descoperit o frescă romană din locuinţa unui demnitar al vremurilor apuse. Multe altele aşteaptă să fie scoase la lumină, însă lucrările nu mai pot fi continuate din lipsă de bani.

Pe şantierul de la Sarmizegetusa lucrează studenţi, profesori şi voluntari din străinătate.
"Cei 50.000 de lei care ne-au fost alocaţi de la Ministerul Culturii au fost blocaţi şi nu mai avem bani pentru continuarea lucrărilor. Toată lumea munceşte pe gratis, studenţii îşi plătesc mâncarea din banii lor, dar banii lor sunt pe terminate. Când nu vom mai avea bani, ne vom duce cu toţii acasă şi vom lăsa totul baltă", a spus Ioan Piso, profesor de istorie romană la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi coordonator al lucrărilor.

În acest an, au început lucrările pe 11 iulie şi arheologii au descoperit deja o frescă de câţiva metri pătraţi, parţial pe peretele casei unui demnitar roman din secolul II, parţial căzută. "Ştim că era locuinţa unui demnitar pentru că avea canalizare", spune Ioan Piso, care povesteşte că, ulterior, în secolul al III-lea, a fost construit peste această locuinţă templul zeilor palmyreni, pentru soldaţii romani care-şi aveau originea în oraşul sirian Palmyra. Ioan Piso şi-ar dori să poată continua lucrările şi la Templul lui Jupiter şi al Traidei Capitoline, centrul religios al întregii Dacii romane. Templul avea o suprafaţă de 20 pe 30 de metri şi coloane de marmură de 10 metri. Arheologii au găsit şi fragmente dintr-o statuie de marmură a lui Jupiter de 4,5 metri înălţime, cea mai mare din Dacia romană. "Doar 5% din Sarmizegetusa Ulpia Traiana a fost descoperit, mai este de descoperit ... totul. Tot oraşul a fost pictat, existau ornamente, coloane din marmură. Ar putea fi restaurat aşa cum s-a făcut cu oraşe din Ungaria, din Croaţia", spune Ioan Piso.

Radu Enache, consilier al ministrului Culturii, spune că mai multe situri arheologice din ţară sunt în situaţia celui de la Sarmizegetusa.

"Banii au fost alocaţi, dar, din păcate, Curtea de Conturi ne-a cerut modificarea procedurilor de alocare, Acesta e motivul pentru care s-a blocat eliberarea banilor. Este o situaţie foarte neplăcută, pe care sperăm să o rezolvăm în câteva săptămâni. N-au fost blocaţi doar banii de la Sarmizegetusa, ci banii pentru toate săpăturile arheologice din ţară", a mai declarat Radu Enache.

Sursa: http://www.gandul.info/news/ galerie-foto-ultima-descoperire-de-la-sarmizegetusa-ulpia-traiana -ce-alte-comori-asteapta-sa-fie-scoase-la- lumina-din-vechiul-oras-8537773