Pe lângă comorile prezentate intr-un articol anterior, Muzeul Naţional de Istorie a României deține si alte obiecte de mare valoare istorică, iar unele dintre acestea vor fi enumerate in cele ce urmează.
Carul de la Bujorul, dovadă a existenţei tracilor
Ferit de ochii vizitatorilor se află şi celebrul car ritual de bronz de la Bujorul.
 |
| Carul de la Bujorul |
“Tracii care trăiau în urmă cu aproape 3.000 de ani pe teritoriul României aveau un mit al unui zeu asemănător cu Apolo, care circula într-un car tras de lebede. Acest car are pe margini reprezentări stilizate de păsări de apă, iar corpul lui este un vas în care se păstra probabil apă sfinţită pentru ceremoniile de cult. Este o piesă extraordinară şi pentru faptul că este o combinaţie de bronz cu fier. La vremea respectivă fierul era un metal foarte rar şi foarte scump. Era mai scump chiar decât argintul sau decât aurul, dar combinaţia din punct de vedere artistic este foarte rară şi foarte dificil de făcut”, explică directorul MNIR.
Tezaure în afara tezaurului
Tezaurul istoric a fost conceput ca locul în care să fie expuse bijuterii din aur, platină, pietre preţioase, afirmă dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, adăugând însă că în ultima vreme “au fost admise şi excepţii”. Astfel, pentru că nu au fost terminate lucrările de reconsolidare, în depozitele muzeului se află o multitudine de tezaure.
 |
| Coiful de la Peretu |
Între acestea se remarcă cel de la Peretu, vechi de aproximativ 2500 de ani, care a aparţinut unui tânăr principe îngropat în îmbrăcăminte de luptă împreună cu câinii lui de vânătoare şi cu calul său.
Totodată, mai sunt şi “marile tezaure de monede emise pe teritoriile noastre de oraşele greceşti Histria, Tomis, Calatis, monede getice sau dacice”.
Comoara de la Sarmizegetusa
În 1996 la Sarmizegetusa a fost descoperit cel mai mare tezaur de monede de aur de tip koson, întâlnite numai în Dacia. “Nu au fost expuse în tezaur, au fost prezentate într-o expoziţie temporară şi au fost la expoziţii şi în afara ţării, ultima în decembrie 2010 la Roma”, afirmă directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.
 |
| Kosoni, sec. I i. Hr. |
Transformarea Daciei în provincie romană, în 106 , este reprezentată la muzeu prin inscripţia de fondare a coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa. “În vara anului 106, împăratul Traian a marcat permietrul în care s-a construit apoi capitala Daciei Romane. A fost o reproducere a fondării simbolice a Romei. Un car tras de boi de o anumită culoare cu un plug care avea brăzdar de bronz. Traian era îmbrăcat precum preoţii şi a trasat perimetrul oraşului. Însemna şi victoria asupra dacilor, dar şi crearea unei noi Rome”, explică dr. Ernest Oberländer Târnoveanu.
Activitatea minieră de la Roşia Montană, reprezentată în tăbliţe
Despre activităţiile miniere de la Roşia Montană stau mărturie două tăbliţe cerate cu inscripţii în limba latină, din secolul al II-lea, şi un fragment dintr-o roată pentru evacuarea apei din galerii.
Totodată, în depozitele MNIR se află “o colecţie superbă de sticlărie”, inclusiv un vas rarisim de mari dimensiuni cu inscripţie greacă - “Bea şi trăieşte frumos”.
 |
| Vas de sticlă cu inscripție grecească |
“Frumos în sens de etic şi moral, axios. Este şi un model filosofic la cumpătare”, explică directorul MNIR, de profesie arheolog.
“Tot din epoca romană avem capacul unei truse de scris al unei doamne care a murit în jur de 337 – 341. Trăia la Carsium, Hârşova de astăzi, şi era soţia a doua a unui ofiţer de cavalerie de rang înalt. Este o imagine traforată a lebedei şi cu o inscripţie grecească ‘Foloseşte-o sănătoasă!’, mai spune el.
Jupân Dimitrie şi lupta sa cu grecii
Depozitele MNIR ascund multe piese unice din perioada medievală, printre care şi părţi dintr-o bisericuţă săpată în cretă la Murfatlar - Basarabi, în Dobrogea, din secolul al X-lea.
Unicat este şi cea mai veche inscripţie slavă din lume, datată din 943, care îl menţionează pe jupan Dimitrie care s-a luptat cu bizantinii şi a fost ucis de către aceştia.
 |
| Cea mai veche inscripţie slavă din lume |
Jupan Dimitrie era şeful unui fort situat pe valul lui Traian (complex de fortificaţii care bara Dobrogea de la Dunăre la Mare, între Cernavodă şi Constanţa).
Tot în depozite se află şi cea mai veche inscripţie în limba română cu caractere greceşti - un vas din secolul X găsit la Capidava, pe care scrie “Petre”.
 |
Vas din secolul X găsit la Capidava,
pe care se gasește cea mai veche inscripţie în limba română |
Dintre sigiile domnitorilor Ţărilor Române se remarcă cel al lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei între anii 1400 – 1432.
Steagul lui Ştefan cel Mare
Un alt artefact de valoare este steagul lui Ştefan cel Mare, dăruit Mânăstirii Zograf de pe Muntele Athos în anul 1502, cu doi ani înainte de moartea sa. Steagul a fost restaurat.
 |
| Steagul lui Ştefan cel Mare |
Această restaurarea îi va permite să mai trăiască probabil încă 100 de ani, cel puţin. Este o piesă care, fiind ţesătură, are o viaţă limitată prin natura materiei din care e făcută.
Depozitele MNIR cuprind piese “foarte importante din punct de vedere artistic, nu numai istoric”.
Un exemplu în acest sens este piatra de mormânt, din marmură, a lui Radu de la Afumaţi, domnitor al Ţării Româneşti pentru mai multe perioade între 1521 – 1529 şi ginere a lui Neagoe Basarab.
Luptele dintre români şi otomani sunt reprezentate printr-o sabie atribuită lui Sinan Paşa, presupusă că ar fi fost pierdută în bătălia de la Călugăreni din 1595, cu Mihai Viteazul. “Este o sabie a unui înalt demnitar turc care se cheamă Sinan. S-a presupus că este Sinan Paşa”, precizează directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.
De la Tudor Vladimirescu (1780 – 1821) se păstrează steagul şi sabia lui.
 |
| Sabia lui Tudor Vladimirescu |
În depozitele Muzeului Naţional de Istorie a României se mai află costumul de explorator polar al lui Emil Racoviţă, inelul de logodnă al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, carneţelul de dans al doamnei Elena Cuza, masa de lucru a lui Carol I, făcută chiar de el însuşi, revolverul regelui Ferdinand, precum şi primul telegraf şi primul aparat de proiecţie din România.
 |
| Revolverul regelui Ferdinand |
In tezaurul Muzeul Naţional de Istorie a României se gasesc bineinteles mult mai multe artefcate de mare valoare, o parte dintre fotografiile acestora le gasiti mai jos, dar marea majoritate a acestor obiecte le puteti vedea vizitand chiar dvs. acest muzeu.
 |
| Brăţară plurispiralică din Aur, descoperită la Sarmizegetusa |
 |
| Coif de paradă descoperit la Coţofeneşti, sec. IV î.Hr |
 |
| Pateră din Tezaurul de la Pietroasa |
 |
| Vas octogonal, Tezaurul de la Pietroasa |
 |
| Cupă cu picior (kantharos) din Tezaurul de la Sâncrăieni, sec I îH |
 |
| Vas "Decebalus per scorilo" |
 |
| Vas "Decebalus per scorilo" |
 |
| Vas "Decebalus per scorilo" |
 |
| Vas "Decebalus per scorilo" |
 |
| Pafta descoperită la Curtea de Argeş, sec. XIV |
 |
Platoul omagial care a fost dăruit Principesei Maria de Edinburg
de către municipalitatea din Bucureşti la venirea în România, 1893 |
 |
| Coroana de oţel a Regelui Carol I, 1881 |
 |
| Coroana Reginei Elisabeta, 1881 |
 |
Sabie curbată turcească dăruită domnitorului Carol I
de către sultanul Abdul – Aziz, 1866 |
 |
| Sceptrul (buzdugan) regelui Carol II, 1940 |
Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/C e_obiecte_de_importanta_mondiala_stau_inchise_in_depozitele _de_la_Muzeul_National_de_Istorie_a_Romaniei_0_491951462.html
