duminică, 7 noiembrie 2010

Dictionar mitologie - Litera C

CAABA Templu în Mecca, în care se adunau, în fiecare an, arabii din întregul Orient.
CAAN Fiul lui Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). Vrînd să o smulgă din mâinile lui
Âpollo* pe propria sa soră, Me-lia*, şi .nereuşind, a dat foc unei păduri care aparţinea
zeului. Acesta 1-a ucis însă cu o săgeată.
CABEREA Una din fiicele lui Proteu*.
CABIRI Zei adoraţi în Fenicia si în alte insule din arhipelagul grec, identificaţi adesea
cu Dioscurii* şi cu co-ribanţii* sau cu penaţii* romani."Cultul lor s-a răspîndit în
toată Grecia, dar mai ales în Samotracia şi Imbros, asociat aceluia al cureţilor*, preoţi
ai zeiţei Cibele*. La Roma, cultul lor a fost adus de Enea*, iar ritualul se desfăşura în
mistere sau cabirii: iniţiaţii trebuia să fie cumpătaţi, căşti şi discreţi.
CABIRI A Epitet al zeiţei Demetra*. Avea o pădure sacră în Beoţia, în care nici un
profan nu putea intra. Soldaţii regelui persan Xerxes, care au vrut să pătrundă cu forţa,
şi-au pierdut minţile şi s-au aruncat în mare.
C ACU S Uriaş, fiul lui Vulcan*; locuia într-o peşteră de pe Aven ţin* (2). Cînd
Hercule* a trecut prin regiunea
85
lui cu turmele luate de la Gerion*, Caeus a profitat de faptul că acesta doarme si i-a furat mai
mulţi boi pe care i-a dus în peşteră, tîrîndu-i de coadă, pentru a nu li se putea da de urmă. Dar
cînd Hercule a trecut prin faţa peşterii, cu restul de boi, cei dinainte au început să mugească. A
intrat si 1-a ucis pe vinovat, deşi acesta 1-a împroşcat cu foc şi fum, si astfel ,şi-a redobîndit
boii., Virgiliu, Eneida, VIII, 205, 231, 295;- Baccio Bandinelli, Hercule. şi Cacus, pictură
CADMOS Fiul lui Agenor*, rege fenician si fratele Europei*. Cînd aceasta a fost răpită de
Zeus*, Cadmos a pornit în căutarea .ei, dar în drum a fost împiedicat de Zeus, prin diferite
stratageme: printre altele, a trebuit să construiască un oraş, Teba* (2), si să ia de soţie pe Harmonia*,
fiica lui Ares* si a Afroditei*. Pînă la urmă, împreună cu aceasta, a fost transformat
într-un şarpe. Cad-mos a'adus în Grecia alfabetul fenician si cultul divinităţilor . adorate în
Egipt si în Fenicia. Tot lui i se atribuie invenţia topirii metalelor şi 'Cultivarea pămîntului.
Ovidiu, Metamorfoze, III, l şi urm.; J. B. Lully, Cadmos şi Har-monia, operă lirică
CADUCEU Nuia oferită de Apollo* lui Hermes*; în ju-•rul ei erau înlănţuiţi doi şerpi. Ea
impunea lui Hermes misiunea de a aduce pacea între :oameni şi bunele relaţii comerciale.
Caduceul era un simbol al păcii şi al comerţului.
CAFAREU Promontoriu, în Eubeea, în vecinătatea căruia au naufragiat multe nave ale grecilor
după războiul împotriva Troiei*. în timpul nopţii, acestea erau induse în eroare de focuri
aprinse anume de regele Nau-pliu* (2), care, prin distrugerea lor, voia să-1 răzbune pe
propriul fiu, iPalamed*, ucis de greci.
CAGAA La boşimanii din Africa, zeu si creatorul luminii, vrăjitor în stare de a se preface în
price animal; tot
86
el a separat omul de şarpe, cu care era contopit înainte, cum spune legenda.
CAHIMUNA Divinitate a calmucilor, identificată cu Budha*.
CAIETA Doica ilui Enea*, în amintirea căreia acesta a întemeiat oraşul Gaeta, din Latium.
Aici a fost şi îpmor-mîntată.
CAILARO Veche divinitate a galilor şi germanilor, care supraveghea turmele acestora.
CALAI şi ZETE Fiii vîntului Boreas* şi ai Oritei* (1). Au participat la expediţia argonauţilor*
si au izgonit din Tracia harpiile*, stabilite acolo.
CALATHUS Coşul de nuiele de pe capul Proserpinei*. El amintea romanilor coşul în care
aceasta culegea flori atunci cînd a fost răpită de Pluto*.
CALCHAS Preot al lui Apollo* şi prevestitor venerat peritru adeverirea profeţilor lui, despre
care se credea că vin. de la zei. în Aulis, a prezis că războiul împotriva Troiei* va .dura zece
ani; i-a prezis, de asemenea, lui Agamemnon*, comandantul grecilor, că vînturile mării ,îi vor
fi favorabile, numai după ce va jertfi zeiţei Arte-mis* pe propria-i fiică, Ifigenia*. Cînd Troia
a fost cucerită prin viclenia Ilui Ullse*, Calchas, care de data aceasta â fost depăşit în profeţie
de rivalul său, Mops*, s-a retras la Colofon, unde s-a stins de durerea înfrîn-gerii.
Homer, IHada, I, 69 şi urm., II, 300; Virgiliu, Eneida, XI, 122 şi urm.
87
CALCII Serbări celebrate la Atena pentru a evoca invenţia meşteşugului aramei.
CALDEI Preoţi babilonieni, profeţi, astrologi- şi astronomi. Ei socoteau aştrii ca
personificare a unor .divinităţi şi, pe oameni ca trăind sub influenţa unei planete.
CĂLI Zeiţă a timpului în mitologia vedică, îi erau jertfite victime omeneşti. .
CALIBE Preoteasă a zeiţei romane lunona*
CALICE Mama frumosului tînăr grec Endimon*.
CALIDONIA Pădure sau — după alţii — localitate în Etolia (Grecia), în care Meleagru*
a' ucis vestitul porc mistreţ, într-adevăr, oînd Ene'u*, regele Calidoniei, a neglijat să ofere
zeiţei Artemis* o jertfă, aceasta a" trimis un porc mistreţ să pustiaseâ regiunea' şi să-i
extermine pe locuitori. Meleagru a chemat atunci' pe cei mai vestiţi eroi greci, în ajutorul
lui au venit Teseu*, Telamon*, Pe-leu* şi Atlas*; cel care a ucis porcul mistreţ însă a fost
Meleagru, care a primit drept recompensă pielea lui. Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 260 şi
urm.
CALIOPE Una din cele nouă muze*. Patrona poezia epică si elocinţa. Era reprezentată ca
o tînără cu o cunună .de lauri pe cap si o tăbliţă pe care se pregătea să scrie. Orfeu* a fost
fiul ei. Nicolas Poussin, Caliope, pictură
CALIPSO Nimfă*, fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1).. Era regină a insulei Ogigia*
(1), unde 1-a găzduit pe Ulise*
88
la întoarcerea lui spre patrie. Cu toate insistenţele ei, Ulise a părăsit-o curînd, deşi
Calipso i-a oferit nemurirea. Homer, Odiseea, VII, 224 şi .urm.
CALIROE (1) Soţia lui Alcmeon* si fiica regelui Ahe-lou*. Cînd i-a fost ucis soţul de
fraţii primei lui soţii, a obţinut de la zei ca cei doi fii ai săi, Acarnan si Amfo-ter, să treacă
de la vîrsta copilăriei la aceea a bărbăţiei, şi astfel să poată răzbuna uciderea tatălui lor.
(2) Fiica lui Scamandru şi soţia lui Troos*, de la care a avut trei fii.: Ilo*, Ganimede* şi
Assarah*.
'CALţSTO Nimfă*, din suita zeiţei Artemis*. Cu Zeus* a avut un f iu, Arcaş*.. liera*,
soţia'lui Zeus, i-a prefăcut, pe Calisto si .pe fiul'ei, în urşi. Artemis, la rîndul ei, indignată
pentru fapta nimfei, i-a săgetat pe amîndoi. Dar Zeus i-a transformat, pe mamă si fiu, în
constelaţia Ursa Mare şi Ursa Mică.
Ovidiu, Metamorfoze, II, 409 şi urm.; Rubens, Calipso cea frumoasă, pictură.
CALPE Una din cele două stînci care formau Coloanele lui Hercule*. ->• ABILA
CALUL TROIAN După ce grecii au încercat timp de zece ani .să cucerească Troia*,
Ulise* a născocit un cal de lemn uriaş, în interiorul căruia a ascuns luptători greci şi 1-a
oferit în dar troienilor, în timpul nopţii, grecii au ieşit din cal şi au cucerit oraşul cu
uşurinţă. Troienii fuseseră avertizaţi atît de Cassandra*, cît şi de preotul -Laocoon*, dar
nu au putut crede că dintr-un simplu cal de lemn ar putea să le vină sfîrşitul.
Frescă din Pompei, păstrată în Muzeul din Napoli; statuia lui Leocoon şi a fiilor lui, operă a sculptorilor
Agesandru, Polidor şi Atanodor, azi în Muzeul Vaticanului.
89
CALUMNIA Divinitatea alegorică romană, reprezentată cu chip de femeie mînioasa, cu o
torţă în mînă şi însoţită de o altă alegorie, aceea a remuşcării.
CAMA Divinitate vedică care încuraja iubirea şi căsătoriile.
CAMILLA Fiică a unui comandant al volscilor, Metabo, de o rară frumuseţe, ea însăşi
războinică. A susţinut pe Turnus* în lupta împotriva lui Enea* si a fost ucisă, prin trădare,
de Arunte*.
Virgiliu, Eneida, VII, 803; XI, 432, 498 şi urm.
CAMILUS Epitet etrusc al lui Mercur*, cu semnificaţia de „curier al zeilor".
CAMMENE Femei romane înzestrate cu darul profeţiei.. Au fost identificate mai tîrziu cu
muzele*. După unele versiuni, la Roma erau adorate într-o pădure sacră, lîngă Poarta
Capena.
C AM P E Monstru în mitologia greacă, care-i păzea pe ciclopi* în Infern.
CANACE Fiică a lui Eol* şi a Enaretei*, iubită de Po-seidon*. Iţatăl său, cînd si-a dait
seama că nutreşte sentimente nesăbuite faţă de propriul ei frate. Macareu* (1), drept
pedeasă, a silit-o să se sinucidă. Macareu a fugit la Delfos*, unde a devenit preot al lui
Apollo*.
CANEFORE Fecioare ateniene care purtau pe cap, ,în timpul procesiunilor, cîte un coş
bonţinînd obiecte sacre, dedicate cultului zeiţei Atena*.
90
CANG-Y Divinitate chineză, căreia.i se atribuia..judecata s upremă "-asiipr.a~ binelui şi,"
a i răul ui;. • "•••' l • — •:/: —^ * >> j- -. ,3
CANOPO (1) Cârmaci al lui' Menelau*, mort din cauza muşcăturii unui şarpe,1 în timp
ce se întorcea de lă: Troia*, în Egipt.. Pe locul unde â murit, s-a înălţat; oraşul cu acelaşi
nume. (2) Zeu care supraveghea cursul fluviului. Nil si binefacerile aduse de acesta
Egiptului.
CANTEVEN Zeu care supraveghea iubirea în mitologia vedică, ucis de Ixora şi apoi
readus la viaţă de Param-casceri.
CAON Fiu ,al lui Priam* şi al Hecubei*, frate al Vestitului prevestitor troian Elenos*.
CAONIA 'Regiune în Grecia în,care se afla! pădurea D6-dona*, cu stejari ale căror frunze
erau purtătoare de profeţii.
|C'AP'AN'EU Uriaş, fiu al lui Ipponeu. Cînd a luat parte la asediul Tebei*-. (2)" împreună
cu ceilalţi şase (-> Cei şapte împotriva Tebei), .Zeus* 1-a trăsnit, pentru a-i pedepsi
îndrăzneala. Soţia lui, ca sa moara o dată cu el, s-a ars de vie.
CĂPCĂUN Monstru fabulos în basmele româneşti, cu i două capete şi două. guri; apare
şi sub forma unei; ciudăţenii cu trup de om şi cap de dine1, menţionat şi: : în romanul
popular Alexandria.
CAPIS (1) Părinte al lui Anchise* si bunic al,lui. Enea*: (2) Tovarăş al lui Enea*, de la
care a rămas numele oraşului Capua. „ ,.
Virgiliu, Eneiăa, JC,.' 145.'
91
CAP1TOL1U Munte din centrul Romei, cu două înălţimi: Capitoliul şi Arx. Pe cea dintîi,
se afla templul lui lu-piter* (Capitolinul), dedicat de asemenea lunonei* şi Minervei* cu
care alcătuia Triada Capitolină; pe cea de a doua, se afla templul lunonei. Pe prima, azi se
află Muzeul Capitolin, iar pe cealaltă, biserica Sf. Măria în Ara Coeli. în afara celor două
temple, se mai găseau aiei temple mai mici, statui si clădiri civile. Capitoliul s-ar numi
astfel de la capul zeului lupiter, descoperit în timpul unor săpături la baza templului său.
CAPRICORN (l) Zeul Pan*, care de teama uriaşului Ti-ifon* s-a prefăcut în ţap. Zeus* 1-
a ridicat printre cele douăsprezece semne ale zodiacului. (2) Rac trimis de Hera*,
răzbunătoare, împotriva lui Heracles*, în timp ce acesta lupta împotriva hidrei din
Lerna*.
C AR AN OS Unul din ultimii descendenţi ai lui Heracles*. Se spune că ar fi întemeiat
Macedonia.
CARDEA sau CARNA Zeiţă romană a ţîţînelor porţilor şi uşilor, protectoare a casei şi
familiei.
CARIATIDA Epitet al zeiţei Artemis*, provenit de la Carii*, serbări care se celebrau în
cinstea ei în Laconia.
CARIBDA Monstru marin, fiică a lui Poseidon* şi â Geei* în mitologia greacă. De trei ori
pe zi înghiţea şi apoi scuipa corăbiile aflate în trecere prin faţa ei. De partea cealaltă a
mării se afla Scilla*, monstru nu mai puţin fioros. Ulise*, ca şi Enea*, a trecut cu mare
greutate prin strîmtoarea formată de cei doi munţi. Homer, Odiseea, XII, 101, 235, 428
CARICLEA Fiică a lui Apollo* şi soţie a centaurului* Chiron*, pentru care a nutrit o
afecţiune exemplară.
92
CARII Serbări în onoarea zeiţei Artemis*, celebrate de femei în timpul culegerilor nucilor.
C A RIŞTI I Sărbători familiale celebrate la Roma, în ziua de 22 februarie, în cinstea zeiţei
Concordia*.
CARITESH Serbări celebrate în Spania, în cinstea cari-tiilor*, cu întreceri muzicale şi
poetice.
CARITII Nume dat de greci celor trei graţii*, fiice ale lui Zeus*.şi ale Herei*: Eufrosina*
(Bucuria), Aglaia* (Strălucitoarea) şi Talia* (2) (Prosperitatea), toate trăind în preajma
zeiţei Afrodita*.
^ARMENTA Zeiţă romană. Templul ei era situat la Soma în vecinătatea Porţii Carmentale.
Serbările dedicate ei, Carmentalia, aveau loc între 11 şi 15 ianuarie şi la ele luau parte
numai femeile.
:ARNA -* CARDEA
1ARNEIOS Poet şi muzician îndrăgit de zeul Apollo*, fiul lui Zeus* şi al Europei*.
?ARON Fiul lui Ereb* (1) şi al Nopţii*, barcagiu al Infer-lului, care primea sufletele
morţi'lor de la Hermes* şi cu barca lui le trecea pe celălalt mal al Stixului*, primind din
partea lor o monedă (obol). Oaron putea să-şi înde-alinească această sarcină numai dacă
cel mort era incinerat sau înhumat după toate regulile tradiţiei altfel, ambra lui rătăcea
veşnic pe ţărmul Stixului. Cîteodată, "aron îşi permitea să treacă în lumea veşnică şi cîte
un srsonaj viu, care, pentru a fi primit de el, trebuia să
, 93
.aibă toiuşi cu sine o ramura 'de 'aur' destinată zeiţei' Per-sefona*.
Virgiliu Eneida, VI. 299; Dante, Infernul, III; frescă în mormîn-. tul Monstrului,, în Tarquinia (Italia);
Caron. şi barca infernală, .în Judecata.de Apoi a iui Michelangelo ' .,
CARPOS (!•) Una din ore*. Mai înseamnă momentul de coacere a fructelor. (2) Fiul
Zefirului* şi ăl lui Ciori*. Era zeul tuturor fructelor în mitologia greacă.
CARTICEIA Divinitate vedică, fiica zeului Vişnu*. Avea sase feţe si un mare număr de
braţe înarmate în tot felul. Călărea un păun,;: ;•';; j ., • , :: \.
CASSANDRA Fiică a lui' Priam* si a Hecubei*. Apollo* i-a dat darul profeţiei. Deoarece
ea i~a respins- afeeţiu-;'nea-,'szeul a hotărîţ ca nimeni să nu dea-i crezare profeţiilor ei.:
De aiceea, -cind Cassandra a prevestit cucerirea Troiei* prin introducerea calului de •
lemn de către .greci, nu a fost crezută de nimeni, în timpul cuceririi cetăţii, a căutat
adăpost în templul Atenei*, dar Aiax* a făcut-o prizoniera sa. A ajuns apoi sclava lui
Agamemnon*, comandantul grecilor, şi a fost dusă în' Grecia. Acolo i-a prezis lui
Agamemnon că va fi ucis de Cliternnestra*, propria lui soţie, şi, nici de data asta nu a fost
-crezută. Aceasta' însă, înainte, de a'4 ucide 'într-adevări pe Agamemnon, a uci'S-o pe
Cassandra şi pe cei doi fii pe care îi avea de la Agamemnon.
Homer,, Iliada, XIII., 366; Odiseea, XI, 421 şi urm.; Virgiliu, Eneida, II, 246, 404;, Gauthier de la
Galprenede, Cassandra, ro-m'an; frescă în Casa lui Menandru, din Potnpei
CASSIFONA Fiica lui Ulise* şi a vrăjitoarei Cjrce*.
:;CASSIOPEÂ Soţia lui ,Cef eu* (2), regele Etiopiei, şi mamă a Ândromedei*. -M'îndră
de .frumuseţea neobişnuită, , a fiicei ei, Oassiopea a sfidat graţia nereidelor*, iar acestea
94
au obţinut de la Poseidon* ca Andromeda să fie legată de o stîncă şi expusă cruzimii unui
monstru marin de care avea să o elibereze Perseu*, care o va lua apoi de soţie. Tot el 1-a
convins pe Zeus* să o aşeze pe Cassiopea în constelaţia Calea Laptelui.
C ĂST ALIA Nimfă* greacă iubită de Apollo*; într-o zi, pentru a scăpa de urmărirea
acestuia, s-a aruncat în apele rîului Delfi, la poalele Parnasului*, care păstrează de atunci
numele ei. Apa acestui rîu sacru servea pentru purificare în templul de la Delfos* si îi
inspira pe poeţi.
CASTOR -> DIOSCURI
CATEQUIL Zeul trăsnetului în mitologia peruviană şi precolumbiană. «
CAT1L Fratele zeului .Tiburt* în mitologia romană. A luat parte la întemeierea oraşului
Tiburt.
CATREU Fiul lui Minos*, regele Cretei. A avut trei fiice: una din ele, Aerope*, a devenit
soţia lui Atreu*, care a fost părintele lui Agamemnon* si al lui Menelau*, precum şi un
fiu, Altaimene, de care Carteu a fost ucis din greşeală, aşa cum prevăzuse un oracol*.
^AUCAZ Lanţ de munţi considerat în mitologia greacă i fi hotarul Pămîntului, cu vîrfuri
care atingeau cerul. )in porunca lui Zeus*, spune legenda, Prometeu* a fost
Înlănţuit pe o stînc'ă din aceşti munţi, pentru îndrăznea-a de a fi luat din focul zeilor o
scînteie pentru semenii ui, muritorii.
Bschil, Prometeu înlănţuit, tragedie; Goethe, Prometeu, poem; Skelley, Prometeu descătuşat, dramă.
95
Vijelios dinspre nord-vest...Era înfăţişat ca' un Vbătrîn .cu barbă, îmbrăcat în zdrenţe, purtînd
un vas din care vărsa apă pe pămînt.
CAUTSER Fluviu închipuit de mahomedani în Paradisul lui Mahomed; curgea printre stînei
de aur masiv, perle si rubine, si avea .uri nisip parfumat '"cu esejiţe aromate.
CE'BRION 'Fiul lui Priam* şi al unei sclave în mitologia
greacă.'Era vizitiul 'lui Hector* si a fost ucis de Patro-
Clu*.
Homer, Iliada, VIII, 318 şi urm; XI, 521 şi urm. XVI. 727 şi urm
CECROP Primul rege al Atenei şi cel care a construit Acropola*, fiul zeiţei Geea*, jumătate,
om şi jumătate dragon. Venit, după legendă, din Egipt,, a , întemeiat Atena, numită si
Cecropia.
CECULUS Erou roman, fiul lui. Vulcan*. A fost, după legendă, întemeietorul cetăţii Preneste
(Palestrina de azi).
CEFALOS Fiul lui Hermes* îri, mitologia greacă, vînător pasionat: Soţia sa, Procri*, 1-a
însoţit la vînătoare, dar el a ucis-q din greşeală. EJe disperare, .'s-a sinucis, iar Zeus*,
înduioşat, 1-a transformat într-un astru.
Picturi de Pietro da Cosimo şi Guido Reni
CEFEUr(l) Unul din argonauţi*. ,(2) Fiul lui Belo* si soţul Câssiopeei*, de la care a avut-o pe
Andromeda*. (3) Rege al Arcadiei*.'Iubit de Atena*, care 1-a făcut'invincibil, punîndu-i în
pâr un fir din părul Medusei*.
CEFIS Zeul,rîului cu. acelaşi nume, în Focida şi în Be,o-ţia. Era tatăl lui Narcis*., In .acest rîu
se scăldau nimfele*.
96
CELENA (1) Una din harpii* (după nume, „cea întunecată, înfricoşătoare"). (2) Una din
pleiade*.
CELEU Rege din Eleusis*, A găzduit-o cu toată bună-, voinţa pe zeiţa Demetra* care, drept
mulţumire, 1-a învăţat agricultura. Lui i se datorează înălţarea unui templu la Eleusis.
CELME Femeie din Tesalia, preschimbată în diamant,
fiindcă a susţinut că Zeus* este muritor. »
CENTAURI Popor legendar din Tesalia, jumătate oameni, jumătate animale, trup de cal şi bust
de om. Comportarea lor la nunta lui Piritou*, regele lapiţilor*, este un episod memorabil în
mitologia greacă; ei au pus atunci stăpînire pe tînăra soţie si pe ceilalţi invitaţi şi au provocat
astfel unele înfruntări pe viaţă şi pe moarte. Au fost învinşi însă de lapiţi, ajutaţi de Teseu*, şi
izgoniţi pentru totdeauna din Tesalia. (Lupta este cunoscută cu numele de centaurornahie.) Au
mai fost învinşi, altă dată, de Heracles*. Centaurii întruchipează forţa umană si animală, unite
într-o singură creatură. Prin. victoria repurtată de lapiţi' împotriva acestor monştri,, ciocnirea
ICEICE Fiul Luceafărului* şi soţul Alcioner (1). A fost preschimbat, împreună cu aceasta, în
pescăruş (alcion).
CEI ŞAPTE ÎMPOTRIVA TEBEI Expediţie pornită de Polinice* împreună cu Adrast*, regele
Argosului* (5), îm-ootriva propriului frate, Eteocle*, regele Tebei* (2), pentru a-si recăpăta
tronul lăsat lui. de Edip*. Expediţia era formată din: Adrast, Tideu*, Amfiarau*, Capaneu*,
Parte-nopeu*, Hippomedon* si Polinice. Au murit toţi, în afară de Adrast. Expediţia împotriva
Tebei a fost reluată de fiii lor, epigonii*, şi ,s-a terminat cu victoria acestora. Eschil, Cei şapte
împotriva Tebci, tragedie
— Dicţionar do mitologie
97
între eroismul mid, aşa cum a fost închipuit de geniul grec pe frontonul occidental a'l
Theseionului din Atena, şi sălbăticia instinctivă a lor, grecii exprimă şi de data aceasta
triumful inteligenţei si al curajului uman asupra forţei brute.
Ovidiu, Metamorfoze, XII, 210 şi urm; Georges de Guerin, Centaurul, poem; Gabriele D'Annunzio,
Centaurul, poem; Lupta centaurilor cu lapiţii, metopă de' Fidias, în Partenon, în templul lui Hefaistos
din Atena şi în templul lui Zeus din Olimpia (sculptor Alcamene); Centaurul Borghese, ]a Luvru; Cei
doi centauri din Vila Adriana din Ti voii; Lupta centaurilor cu lapiţii, basorelief de Michelangelo
CENTEOTL Zeiţă a porumbului şi protectoare a agriculturii în mitologia mexicană
precolumbiană. I se jertfeau femei vii. Acestea, înainte de jertfă, mimau scene din viaţa
agricolă.
CEOS Unul din uriaşii trăsniţi de Zeus*. Era fi'u'l lui Uranus* şi al Geei*. S-a revoltat
împotriva lui Zeus* împreună cu alţi uriaşi.
CERAMO Fiul lui Dionysos* şi al, Ariadnei* în mitologia
CERBER Cline cu trei capete, paznic al Infernului în mitologia greacă. Locul lui era acolo
unde Caron* depunea sufletele celor morţi, dincolo de Stix*. A fost adormit de Orfeu*,
cînd a coborît în Infern, pentru a-şi recăpăta soţia, pe Euridiee*, Enea* 1-a ameţit cu o
plăcintă preparată din -miere şi făină fermecată, iar Heracles* 1-a Jmblînzit si 1-a adus pe
pămînt. Se pare că tot Heracles 1-a redat Infernului. Cerber simboliza paza morţilor şi a
mormintelor împotriva fiarelor sălbatice, aşa cum se prevedea şi în mitologia egipteană.
Virgiliu, Enaida, VI, VII; Dante, Infernul, c. III
98
CERCIONE .Fiul lui Poseidon* sau, după altă versiune, al lui Hefaistos*. Locuia lîngă
Eleusis* si îi. obliga pe toţi străinii să se bată cu el. A fost învins de Teseu*. Puterea lui
era atît de mare, încît smulgea copacii cei mai groşi şi-i frîngea, legîndu-i laolaltă.
CERCOPI Popor legendar de spiriduşi comici si diformi,
care îşi permiteau totul. Zeus* i-a închis undeva lîngă
Efes, iar apoi i-a eliberat, încîntat de năzdrăvăniile lor.
;:Mai tîrziu, i-a schimbat în maimuţe şi chiar în măgari.
CEREALII Serbări cîmpeneşti romane, în cinstea zeiţei Ccres*. Participanţii erau
îmbrăcaţi în alb.
CERES Zeiţa agriculturii în mitologia romană, mai întîi venerată ca Tellure, zeiţă a
pămîntului, apoi identificată cu Demetra* greacă, în 393 î.Chr., după q recoltă dezastruoasă,
i s-a ridicat un templu la Roma, construit după stilul grec; cultul ei era celebrat
numai de femei, aduse
- din Grecia, împăratul Claudius, în 4.1—54,, a transplantat cultul Demetrei de la Eleusis*
la Roma. Templul ei se afla lîngă Circus Maximus, în cartierul plebeilor, care erau
preferaţi de Ceres. I se organizau serbări numite Cerealii*, între 12 şi 19 aprilie. Ere
reprezentată ţinînd într-o mînă o coaisă şi în cealaltă un mănunchi de spice
'•de grîu şi maci. Paolo Veronese, Cerea, pictură
CETE .Fiica lui Pontos* şi. a zeiţei Geea*. împreună cu Foco*, personifica primejdiile şi
groaza mării.
ClIARUN Divinitate etruscă,'* personificată într-un monstru înaripat, înarmat cu un
ciocan.
1HELIDONII Serbări în insula Rhodos, organizate pri-lăvara, cu ocazia sosirii
rîndunelelor.
99
CHELONEA Nimfă* în mitologia greacă, preschimbată în broască ţestoaîsă de zeiţa
Hera*, pentru că numai ea a refuzat să participe la nunta zeiţei cu Zeus*.
CHO Divinitate chineză, reprezentînd longevitatea vieţii, întrupare a filozofului antic Lao
Tzi. Socotea drept sacră broasca ţestoasă, animal cu viaţă neobişnuit de lungă.
CHEMIS Divinitate egipteană, venerată sub înfăţişarea unui ţap; simbol'al energiei
.masculine.
CHONSU Zeu lunar,, cu cap de soim, în mitologia egipteană.
CHILOM Unul din cei mai vestiţi atleţi din,Grecia antică. A fost socotit semizeu.
CHIONA Frumoasa fiică a lui Dedal" în mitologia greacă, iubită de mai mulţi zei. Mult
prea trufaşă pentru propriile calităţi, a luat în rîs castitatea zeiţei Artemis* care, cu o
săgeată, i-a despicat limba. A fost soţia lui Apoilîo* si apoi a lui Mercur*.
CHIOS Nimfă*, fiică a lui Oceanus*; a dat unei insule din arhipelagul grec.
numele
CHIRON Centaur*, fiu ,al lui Cronos* şi al nimfei* Fi-lira* în- mitologia greacă. A fost
un mare înţelept şi expert în ale medicinei, har pe care îl avea de la Apollo*. La rindul lui,
a predat această artă lui Aselepios* si astronomia, lui Heracles*; a fost educatorul
Dioscurilor*, al lui Ahile*, lason* si Teseu*. Heracles 1-a rănit de moarte, involuntar, cu
o săgeată .otrăvită cu sîngele hidrei din Lerna*. Centaurul a suferit mult, pînă cînd Zeus*
înduioşat, 1-a ridicat pe firmament, transformîn-du-1 în constelaţia Săgetător«ul.
Giuseppe Măria Crespi, pictură
CHNUMU Zeu în mitologia egipteană, din doicile lui Zeus*; acesta, pentru a o răsplăti, a preschimbat-o într-o .stea.
10,3
CIPARIS Tînăr grec oare a ucis din greşeală un cerb primit în dar de la Apollo*. Vrînd săşi
ia zilele de disperare, zeul 1-a preschimbat într-un chiparos.
Frescă în Casa familiei Vettius din Pompei; Ovidiu, Metamorfoze, X, 86 şi urm.
CIRCE Vrăjitoare din Oo'lhida*, fiica lui Helios* şi a Per-seidei, după alţii a Soarelui şi a
Lunii sau ,a Zilei si a Nopţii*. Folosind o iarbă care i-a fost dată de Hermes*, 1-a reţinut
pe Ulise* în insula ei, timp de un ,,an, împreună cu însoţitorii lui prefăcuţi în porci.
Homer, Odiseea, X, 135 şi urm.; Virgtliu, Eneida, VII, .Bottlcelli, Circe, pictură; Dessi, pictură
CIRENE Nimfă* din Trăda iubită de Hermes*, de la care 1-a avut pe Diomede* (2). A
mai avut un fiu, pe Aris-teu*, al cărui 'tată a fost Apollo*.-
CITERA Insulă din Marea Mediterană, pe ţărmul căreia zeiţa Afrodita* şi-a făcut apariţia
din spuma mării. Aici i s-,a înălţat un templu.
Homer, Odiseea, VII, 288; Virgiliu, Eneida, I, 257, Jean Antoine Watteau, îmbarcarea spre Citară, pictură,
la Luvru
C IŢE RE A Epitet al Afroditei*, de la numele insulei Citera*,
unde (s-a născut,
Homer, Odiseea, VIII, 288; Virgiliu Eneida, I, 257
CITERON Munte din apropierea Tebei* (2), consacrat muzelor* şi lui Dionysos*. Aici se
celebra cultul zeului şi îşi au originea legendele legate de Acteon*, Niobe* şi Edip*.
CIZICO Rege al dolionilor, care i-au primit cu,bunăvoinţă pe argonauţi* în timpul
expediţiei lor; după pleca-
104
rea lor de aici, argonauţii au fost constrînşi de o furtună să se întoarcă din drum si să
revină în ţinutul acestui rege. Nemaifiind însă' recunoscuţi, au fost trataţi drept duşmani,
în luptele dezlănţuite, Cizico si-a găsit moartea, iar soţia lui, Clita*, de durere, neputîndu-i
supravieţui, şi-a luat zilele. rl
CÎMPIILE ELIZEE Regiune paradisiacă, în care ajungeau după moarte, spune legenda,
eroii şi oamenii virtuoşi greci şi romani. După, unii, a existat pe Lună, după alţii, în
insulele Fortunate (azi Canare) sau în Islanda. Homer şi Hesiod le fixează în centrul
Pămîritului. Cei mai mulţi, în cîmpiile Andaluziei de azi, dincolo de Coloanele lui Hercule*.
CLEOBE -£ BITON şi CLEOBE
'"CLIMENE (1) Nimfă*, fiica lui Oeeanus* si a zeiţei The-tis* (1), în mitologia greacă. A
avut de la Helios* pe Feton* şi trei fiice: Lampesia, Fetusa şi Lampedusa*. (2) Nepoata
lui Minos*, regele Cretei, şi mama lui Palamed* regele Eubeei.
CLIO Una din, cele nouă muze* ale mitologiei greceşti, fiică a lui Zeus* şi a
Mnemosinei*, zeiţa .memoriei. Este rnuza istoriei, reprezentată ca o tînără femeie care
poartă • într-o mînă o trîmbiţă, iar în cealaltă un sul de pergament.
-CLITA Fiica lui Merope* şi soţia lui Cizico* în mitologia greacă; Cînd acesta a murit, ea
s-a strangulat, din disperare. Din lacrimile nimfelor* care au plîns-o, s-a fonmat un izvor.
CLITEMNESTRA Fiica lui Tindar*, regele Spartei, sau —• după alţii •— a lui Zeus* şi a
Ledei*. în timpul ab-
105
senţei soţului ei, Agarnernnon*, a acceptat iubirea lui Egist*, .fiul lui Tieste*, care, în
înţelegere cu ea, 1-a ucis pe Agamemnon la întoarcerea lui în Grecia*, după războiul
Troiei*. Oreste* i-a .ucis apoi pe amîndoi, răzbu-nînd astfel moartea tatălui său.
Eschil, Oreatia, trilogie tragică; Sofocle, Electra; Euripide, Oreste; Vittorio Alfieri, Agamemnon,
Oreste, tragedii
CLIŢIA Nimfă* a mării în mitologia greacă. A fost iubită de Soare. Cînd el a părăsit-o, a
vrut să se lase să moară de foame, dar Zeus*, cuprins de milă, a preschim-bat-o în
floarea-soarelui.. Ovidiu, Metamorfoze, IV, 206 şi urm.
C UT OS Fiul unui rege al Acaliei, participant la expediţia argonauţilor*.
CLOACINA (1) Zeiţă în mitologia romană, care supraveghea resturile menajere. (2) Epitet
al zeiţei Venus*, însemnînd „Purificatoarea".
{.'LORI Nimfă*, soţia lui Zefir*, în .mitologia greacă, apoi zeiţa florilor. (2) Fiica lui
Amfion* şi a Niobei*. Ea si fratele ei au fost singurii supravieţuitori ai masacrului comis
de Apollo* şi Artemis'* în familia mamei ]or.
CLOTOS Una din cele trei moire* în mitologia greacă. Ba lua hotărîri asupra vieţii
oamenilor; era reprezentată ca o femeie avînd pe cap ,o coroană cu ;şapte stele.
CNEF Personificarea zeităţii supreme în mitologia egipteană, întruchipată într-un şarpe cu
cap de soim, pur-tînd în gură oull, primordial, din care a apărut viaţa.
l OG
CN1DOS Oraş în Caria, în care Afrodita* avea unul din templele sale; pentru, acest
templu, Praxiteles a sculptat* statuia zeiţei.
CNOSSOS Reşedinţa lui MinosVîn Creta. Faimosul labirint* construit de Dedal*, în care
a fost închis Minotaurul*, se afla în apropiere.
COC AL Rege al Siciliei, 1-a găzduit pe Dedal* după fuga sa din Creta. După o altă
versiune, acelaşi rege 1-a ucis pe Dedal, sufoemdu-l. Fiicele lui Cocal 1-au ucis pe
Minos*, care-1 urmărea pe Dedal pretutindeni, pentru a-J împiedica să dezvăluie taina
labirintului*.
Divinitate feminină la peruani, personificare a lacului Titicaca şi soră a zeului acvatic
Viracocha*.
COCIT Unul din rîurile din Infern în mitologia greacă, • ale cărui ape erau formate din
lacrimile celor condamnaţi. Pe malurile lui, rătăceau cei care nu avuseseră parte de
înhumare sau incinerare. Celelalte rîuri erau: Stix*, Aheron* (1), Flegeton* si Late*.
COEFORA Femeie, la greci, care aducea ofrande pentru jertfe.
COLHIDA. Regiune aflată la .răsărit de Marea Neagră (azi Georgia), în care, spune
legenda, se păstra lîna1 de aur*, păzită de un monstru, şi pentru cucerirea căreia lason* a
format expediţia argonauţilor*.
COLO ANELE. LUI HERCULE -> ABILA CALPE
107
COMEO Epitet al lui Apollo*, datorat coamei bogate, blond-aurie, personifinare a
strălucirii soarelui.
CORE Nume dat Persefonei*, mai ales în timpul! Misterelor din Eleusis*.
COMOS Zeul ospeţelor şi al tuturor manifestărilor indecente în mitologia greacă. Era
reprezentat ca un tînăr cu aripi, purtînd o torţă aprinsă sau avînd într-o mînă o cupă de
aur, iar în cealaltă, un coş cu fructe.
COMPITALI1 Serbări romane, ţinute în onoarea larilor*, la încrucişarea drumurilor.
CONCORDIA Zeiţa romană a bunei înţelegeri, a armoniei în familie şi în societate, fiica
lui lupiter* si a lui Temis*, soră a Păcii*. Templul i-a fost ridicat în Forul roman, de
Camillus, în 367 î.Chr. A fost sediul reuniunilor senatului roman.
CONSIVA sau CONSIVIA Protectoare a ogoarelor în mitologia romană, celebrată în
timpul Saturnaliilor*. A fost mai apoi asimilată zeiţei Rhea*.
CONSIVIA -> CONSIVA
CONSO Zeul prudenţei si al prevederii în mitologia romană, provenit dintr-o divinitate
italică arhaică, protectoare a- agriculturii. Acestui zeu i se atribuie sfatul dat lui Romulus*
de a răpi sabinele*. La serbările date în cinstea lui, în august şi decembrie, numite
Consualii, aveau loc alergări de cai şi de măgari, încununaţi cu flori de cîmp. Templul lui
era pe colina Aventinului* (2).
COPREOS Fiul lui Pelope" şi sclav al lui Euristeu* în mitologia greacă.
108
w-
CORACI Preoţi ai zeului Mitra* în mitologia persană, personificare a soarelui şi a
focului.
COREB Fiu al regelui Frigiei, Migdon*. în timpul asediului Troiei* de către greci, a venit
în ajutorul regelui ' Priam*, stimulat de iubirea pentru Cassandra*, fiica acestuia.
Virgiliu, Eneida, II, 341, 424
. CORIBANŢI Preoţi ai zeiţei Cibele*, care practicau,,. în Creta, cultul acesteia, prin
dansuri frenetice şi violente, ce ajungeau pînă la mutilări, în acelaşi timp, foloseau
instrumente zgomotoase. Acestea au servit" la început pentru a acoperi ţipetele micului
Zeus*, ca să nu fie auzite de Cronos*, care 1-ar fi devorat, ca pe ceilalţi, fii avuţi de la
Rhea*.
CORICIA Peşteră în Focida, lîngă Delfos*, consacrată zeului Pan* şi nimfelor*.
'CORITOS Fiu al lui Paris* şi al nimfei* Enona*. După alţii, fiu al lui Zeus* şi al
Electrei*, întemeietor al oraşului Cortona.
CORNUL ABUNDENŢEI
AMALTEA.
ABUNDENŢA, AHELOU,
CORONIDA Fiica lui Flegias*, prinţ al lapiţilor*; după o altă versiune, fiica unui rege al
Tesaliei, adorată de Apollo* şi ucisă de acesta pentru necredinţă, nu înainte
109
însă de a-i fi dat un fiu, pe Esculap*. Corbii care au trădat-o pe Coronida lui Apollo şi
care la început aveau penele albe, din clipa aceea, drept pedeapsă, au devenit negre, aşa
cvjfn sînt şi astăzi.
Ovidiu, Metamorfoze, II, 542, şi urm.
CORTINA Pielea sarpe'lui Piton, cu care Pitia*, preoteasă a lui Apollo*, acoperea
trepiedul pe care şedea în timpul rostirii hotărîrii oracolului*. Şarpele fusese ucis mai
înainte de zeu, iar pielea lui a devenit sacră.
COTTITO sau COTYS Zeiţă de origine tracă, al cărui cult, adus în Atena în sec. V, avea un
caracter licenţios.
COTYS -> COTTITO
CRANAOS Succesor al lui Cecrop* la tronul Aricei, în epoca în care s-a dezlănţuit
potopul lui Deucalion*.
CREON Rege al Tebei* (2), fiu al lui Meneceu* şi frate al locastei*, mama si apoi soţia
lui Edip*. Aflînd de monstruosul incest, Edip a pornit, orb, în lume, însoţit de
credincioasa sa fiică, Antigona*. în urma sa, Creon a pus stăpânire pe tronul Tebei, iar pe
cei doi fii ai lui Edip, Eteocle* .şi Polinice*, i-a învrăjbit atîta, încît aceştia au ajuns să se
ucidă unull pe altul. Antigona, care a vrut să-şi- îngroape fraţii, după legea pămîntu'lui, a
fost condamnată la moarte. O dată cu ea şi-a luat viaţa şi fiul lui Creon, Emon*. Mai
tîrziu, Creon a fost ucis pentru nelegiuirile lui faţă de Teseu*.
Sofocle, Antigona, Edip rege, Edip la Cdlonos, tragedii; Jean Cocteau, Edip rege, muzica de Stravinski;
Anouilh, Antigona
110
CREPUSCULUL ZEILOR Ziua cea din urmă în mitologia scandinavă, sfîrşituil lumii şi,
deci, al nelegiurilor omeneşti. Atunci, zeii vor fi decimaţi de monştrii care vor aipărea din
toate ungherele pămîntului spune legenda. După cîtăva vreme de la această catastrofă
universală, va apărea o lume nouă, în care va domni înţelegerea şi fericirea, ,
Richard Wagner, Amurgul zeilor, operă lirică
CREUSA (1) Fiica lui Creon*, regele Tebei* (2); cînd la-son* si Medeea* se aflau rîn
Corint, lason şi-a părăsit soţia pentru^ Creusa. Medeea însă s-a răzbunat, oferind Creu-sei
un veşmînt care, de îndată ce 1-a îmbrăcat, a făcut să fie arsă de vie. (2) Fiica lui Priam*,
regele Troiei*, şi soţia lui Enea*, dispărută în timpul incendiului Troiei; după o altă
versiune, aceasta i-a apărut lui Enea în chip 'de umbră şi 1-a sfătuit să-şi continue drumul
spre Italia, fiindcă aşa hotărîseră zeii. (3) Fiică a lui Oceanus* şi a Terrei, soţia lui
Perseu*.
CRISAORE Fiu al Medusei*, ieşit din trupul acesteia atunci cînd a ucis-o Perseu*.
Frate al calului Pegas*.
CRISEIDE Fiica lui, Crîseu* (1), făcută sclavă de Agamemnon*. în timptil războiului
împotriva Troiei*. Părintele ei a vrut să-şi recapete 'fiica, dar Agamemnon 1-a refuzat.
Apollo* a abătut atunci o epidemie de ciumă asupra taberei grecilor, după care Criseide1 a
fost restituită tatălui, iar Agamemnon şi-a însuşit -o pe Briseis*.
Homer, lliada; I, III, 143
CRÎSEU (1) Preot al lui Apollo*, tatăl Criseidei*. (2) Prima soţie a lui Dardanos*.
ICRISOTEMIS Fiica lui Agamemnon* şi a Olitemnestrei*, soră a lui Oreste*, a Electrei*
şi Ifigeniei*. Firea ei era
111
opusă aceleia a Electrei, de aceea i-a şi luat apărarea mamei lor în timpul conflictelor
familiale.
CRIŞNA Divinitate vedică, identificată cu Apollo* al grecilor. De mic a 'trăit printre
păstori, apoi a trecut prin diferite peripeţii care 1-au ridicat, pentru eroismul şi îndemînarea
lui, printre zei. Faptele lui sînt povestite în epopeea sanscrită Mahabharata.
CRODO Divinitate la vechii saxoni, identificată cu Cibele* şi Saturn*
CRONII Serbări celebrate 'la Atena, în onoarea lui Cro-nos*.
CRONOS Cel mai tînăr dintre titani*, fiu al lui Uranus* si al Geei*. El si-a detronat tatăl
cu ajutorul mamei şi a luat-o de soţie pe Rhea*. Pentru a nu fi cîndva detronat la rîndul lui
de proprii copii, i-a ucis, devorîndu-i unul după altul, abia născuţi. A fo'st salvat numai
Zeus*, lui Cronos dîndu-i-se, bine ascunsă în scutece, o piatră. Cînd Zeus a devenit matur,
1-a făcut pe Cronos să vomite toţi copiii devoraţi. Aceştia au fost titanii, care, vă-zîndu-se
în libertate, s-au revoltat împotriva lui. în lupta dintre Zeus vşi titani a învins cel dintîi si
titanii au sfîr-şi't în fundul Infernului.
CROTON Fiul lui Pari* şi. al nimfei* Eufemia. A fost metamorfozat de muze* — pe care
Eufemia le-a hrănit cu laptele ei — în constelaţia Săgetătorul. .
CUBA Zeiţă romană care, veghea asupra somnului copiilor.
112
CU M A Oraş socotit a fi fost colonie greacă în Italia, în împrejurimi (în Campania de azi)
se afla peştera sibilei* cumane, autoare a nouă cărţi consultate de romani în momentele
grele.
CUNINA Zeiţă romană care veghea leagănele -copiilor.
CUPI'DON -± AMOR
CUREŢI Nume dat de titani* preoţilor Cibelei*, care, cu sunetele instrumentelor lor
gălăgioase, au acoperit ţipetele lui Zeus* abia născut, pentru a nu fi devorat de Cronos*.
După o altă legendă, în mitologia cretană ei au fost demoni*.
C'UVERA Zeul care-i proteja pe bogătaşi şi bogăţiile lor în mitologia vedică:
CUYCHA. Divinitate peruană care personifica soarele, focul si curcubeul. Focul era
supravegheat de un colegiu de fecioare.



Niciun comentariu despre subiectul „Dictionar mitologie - Litera C”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.